Omorârea lui Ghedalia:
În luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împăratului, a venit cu mai-marii împăratului şi cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Miţpa. Şi au mâncat împreună acolo, la Miţpa. Atunci, Ismael, fiul lui Netania, s-a sculat cu cei zece oameni de care era însoţit şi au lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, şi au omorât astfel pe acela pe care îl pusese împăratul Babilonului dregător peste ţară. Ismael a mai omorât pe toţi iudeii care erau cu Ghedalia la Miţpa şi pe haldeenii care se aflau acolo, oameni de război.
A doua zi după omorârea lui Ghedalia, pe când nimeni nu ştia nimic, au venit din Sihem, din Silo şi din Samaria, optzeci de oameni cu barba rasă şi cu haine sfâşiate, care îşi făcuseră tăieturi în piele; aveau daruri de mâncare şi tămâie, ca să le aducă la Casa Domnului. Ismael, fiul lui Netania, le-a ieşit înainte din Miţpa şi mergea plângând. Când i-a întâlnit, le-a zis: „Veniţi la Ghedalia, fiul lui Ahicam!” Şi, când au ajuns ei în mijlocul cetăţii, Ismael, fiul lui Netania, i-a înjunghiat şi i-a aruncat în groapă cu ajutorul oamenilor care-l însoţeau.
„1”: „Acesta era un act de trădare, determinat de dorința lui Ismael de a răzbuna nedreptățile simțite de poporul său.”,
„2”: „După ce s-au hrănit, au început să discute despre evenimentele recente și despre viitorul țării.”,
„3”: „Aceasta a dus la o situație de instabilitate și frică în rândul populației, care se temea de posibile represalii.”,
„4”: „Acest masacru a fost un simptom al conflictelor interne dintre diverse facțiuni ale poporului evreu în acele vremuri.”,
„5”: „Aceste persoane veniseră cu speranța de a găsi un lider care să le ofere protecție și îndrumare.”,
„6”: „Transmițându-și astfel durerea față de soarta liderului, el încerca să manipuleze emoțiile celor din jur.”,
„7”: „Această acțiune a lui Ismael a fost simbolul sfârșitului unei perioade de speranță pentru cei rămași.”
Tradarea tragică la Mițpa: căderea lui Ghedalia
În luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împăratului, a venit cu mai-marii împăratului şi cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Miţpa. Ei au mâncat împreună acolo, la Miţpa. Însă, Ismael, fiul lui Netania, s-a sculat cu cei zece oameni de care era însoţit şi au lovit cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, omorându-l pe cel pe care îl pusese împăratul Babilonului dregător peste ţară. Mai mult, Ismael a omorât pe toţi iudeii care erau cu Ghedalia la Miţpa şi pe haldeenii care se aflau acolo, oameni de război.
„1”: „Aici s-au adunat reprezentanți din diferite triburi și familii, aducând cu ei diverse daruri și obiceiuri tradiționale.”,
„2”: „Această masă era o ocazie de a întări legăturile dintre ei și de a negocia alianțe strategice.”,
„3”: „Acest act de trădare a provocat o panică generalizată printre cei rămași, care se temeau de soarta lor.”,
„4”: „Ulterior, Ismael a fugit cu prizonierii rămași, provocând și mai multă confuzie și frică în rândul populației.”
- Omorârea lui Ghedalia
- 1În luna a şaptea*, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împăratului, a venit cu mai-marii împăratului şi cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Miţpa. Şi au mâncat împreună acolo, la Miţpa.
- * 2 Imp 25:25 Ier 40:6 Ier 40:8
- 2Atunci, Ismael, fiul lui Netania, s-a sculat cu cei zece oameni de care era însoţit şi au lovit* cu sabia pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, şi au omorât astfel pe acela pe care îl pusese împăratul Babilonului dregător peste ţară.
- * 2 Imp 25:25
- 3Ismael a mai omorât pe toţi iudeii care erau cu Ghedalia la Miţpa şi pe haldeenii care se aflau acolo, oameni de război.
Ismael: Trădarea din Inima Casei Regale
Ismael provine dintr-o linie colaterală a familiei regelui David, fiind descendent al lui Elisama, fiul lui David (2 Samuel 5:16).
Deși nu era în linia de succesiune directă, Ismael păstra legături strânse cu casa regală. Relatările biblice sugerează că Ismael a fost primit la masa lui Ghedalia, guvernatorul numit de babilonieni după distrugerea Ierusalimului.
Împărtășirea unei mese era considerată un legământ de fraternitate (Psalmul 41:9, Ioan 13:18), ceea ce indică faptul că Ismael și Ghedalia se cunoșteau și aveau o relație de încredere. Totuși, în ciuda acestei aparente prietenii, Ismael a comis un act de trădare și cruzime, ucigându-l pe Ghedalia.
Această faptă a fost cu atât mai condamnabilă cu cât a avut loc în timpul unei sărbători, când oamenii se adunau în pace (2 Împărați 25:25).
1″: „Este important să notăm că Elisama este menționat în genealogia biblică, subliniind astfel continuitatea acestei linii regale.”,
„2”: „Aceasta sugerează faptul că Ismael, deși nu era moștenitor direct, avea un rol semnificativ în contextul politic și social al vremii sale.”,
„3”: „Această primire avea o semnificație profundă într-un moment de instabilitate post-distrugere, evidențiind nevoia de unitate și sprijin.”,
„4”: „Această legătura simboliza nu doar o prietenie, ci și o formă de recunoaștere a autorității sale de către un lider local.”,
„5”: „De asemenea, actul său a destabilizat și mai mult deja fragila situație politică din acele vremuri.”,
„6”: „Aceasta subliniază natura tragică a trădării și fragilitatea legămintelor făcute între oameni.”
2 Samuel 5:16”16Elişama, Eliada şi Elifelet.”
Psalmul 41:9,”Chiar și acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea și care mânca din pâinea mea, ridică și el călcâiul împotriva mea”
Ioan 13:18” 18 Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: ‘Cel ce* mănâncă pâine cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea.’ * Ps 41:9 Mat 26:23 Ioan 13:21”
2 Imparati 25:25” 25Dar, în luna* a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, şi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca şi pe iudeii şi haldeenii care erau cu el la Miţpa. * Ier 41:1 Ier 41:2”
Asasinarea tragică a guvernatorului babilonian Ghedalia de către Ismael și regele amonit Baalis
În vremuri tulburi, un act de trădare a zguduit Babilonia. Guvernatorul Ghedalia, numit de regele Babilonului, a fost ucis în mod brutal de Ismael și cei zece oameni ai săi, la comanda regelui amonit Baalis. Această crimă a lăsat în urmă o rană adâncă, dezvăluind fragilitatea puterii și pericolele care pândesc chiar și în cele mai înalte sfere ale conducerii
Trădarea lui Ismael: Complotul mortal al lui Baalis a fost dezvăluit Baalis, regele amoniților, l-a angajat pe Ismael să-l ucidă pe Ghedalia Conform relatării biblice din
Ieremia 40:14 ”Ieremia 40:14 14 şi i-au zis: „Ştii că Baalis*, împăratul amoniţilor, a însărcinat pe Ismael, fiul lui Netania, să te omoare?” Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, nu i-a crezut.
și
Ieremia 41:10,, 10 Ismael a luat prinşi de război pe toţi cei ce mai rămăseseră la Miţpa din popor, pe fiicele* împăratului şi pe toţi aceia din popor care locuiau acolo şi pe** care-i încredinţase Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; Ismael, fiul lui Netania, i-a luat prinşi de război şi a plecat ca să treacă la† amoniţi. * Ier 43:6 ** Ier 40:7 † Ier 40:14
Baalis, regele amoniților, l-a angajat pe Ismael, fiul lui Netania, să-l asasineze pe Ghedalia, fiul lui Ahikam. Cu toate acestea, Ghedalia nu a crezut avertismentele despre complotul lui Ismael.
Ismael: Un Descendent al lui David care a Dezonorat Numele Strămoșului Său
Ismael era din familia regală și din ofițerii regelui, un descendent al lui David. Probabil că era gelos că Ghedalia a fost numit guvernator, făcându-l mai dispus să facă lucrarea regelui amoniților.
Totul despre el a făcut dezonoare numele înaintașului său David, care rezistase oricărui impuls de „a trece prin măcel până la un tron” și așteptase timpul lui Dumnezeu și voia poporului său.
Acesta nu a fost David, ci un Iehu. Crima lui Ismael a fost cu atât mai uimitoare cu cât a trăit prin spectacolul dramatic al judecății lui Dumnezeu în căderea Ierusalimului și a lui Iuda.
Cu toate acestea, nu l-a făcut să se teamă sau să cinstească pe Domnul. Moartea lui Gedaliah a fost o tragedie, iar evreii au ținut un post pentru a plânge ziua trecerii lui. În secolele care au urmat, evreii trebuiau să țină un post pentru a comemora această tragedie.
Zaharia 7:5 ; 5„Spune la tot poporul ţării şi preoţilor: ‘Când aţi postit* şi aţi plâns în luna a cincea şi a şaptea** în aceşti† şaptezeci de ani, oare pentru Mine†† aţi postit voi? * Isa 58:5 ** Ier 41:1 Zah 8:19 † Zah 1:12 †† Rom 14:6
Zaharia 8:19 ” 19 „Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Postul* din luna a patra, postul** din luna a cincea, postul din luna a şaptea† şi postul din luna†† a zecea se vor preface pentru casa lui Iuda în zile de veselie*† şi de bucurie, în sărbători de voioşie. Dar iubiţi adevărul†* şi pacea!’* Ier 52:6 Ier 52:7 ** Ier 52:12 Ier 52:13 Zah 7:3 Zah 7:5 † 2 Imp 25:25 Ier 41:1 Ier 41:2 †† Ier 52:4 *† Estera 8:17 Isa 35:10 †* Zah 8:16′
Tragedia de la Mitpa: Uciderea pelerinilor în timpul unei perioade de doliu
În a doua zi după asasinarea lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, o tragedie s-a abătut asupra unui grup de pelerini nevinovați. Optzeci de oameni din Sihem, Silo și Samaria, cu barba rasă și hainele sfâșiate, ca semn de doliu, s-au îndreptat spre Casa Domnului, aducând daruri de mâncare și tămâie. Însă, la intrarea în Mizpa, ei au fost întâmpinați de Ismael, fiul lui Netania, care i-a ademenit cu vorbe blânde, doar pentru a-i înjunghia și a-i arunca într-o groapă, împreună cu oamenii care îl însoțeau. O crimă șocantă, care a avut loc în timp ce lumea încă nu știa de moartea lui Ghedalia. O tragedie care a îndoliat întreaga comunitate.
- 4A doua zi după omorârea lui Ghedalia, pe când nimeni nu ştia nimic,
- 5au venit din Sihem, din Silo şi din Samaria, optzeci de oameni cu barba rasă* şi cu haine sfâşiate, care îşi făcuseră tăieturi în piele; aveau daruri de mâncare şi tămâie, ca să le aducă la Casa** Domnului.
- * Lev 19:27 Lev 19:28 Deut 14:1 Isa 15:2 ** 1 Sam 1:7 2 Imp 25:9
- 6Ismael, fiul lui Netania, le-a ieşit înainte din Miţpa şi mergea plângând. Când i-a întâlnit, le-a zis: „Veniţi la Ghedalia, fiul lui Ahicam!”
- 7Şi, când au ajuns ei în mijlocul cetăţii, Ismael, fiul lui Netania, i-a înjunghiat şi i-a aruncat în groapă cu ajutorul oamenilor care-l însoţeau.
Tragedia din Mițpa – Când Ismael a ucis în secret
În a doua zi după ce Ismael l-a ucis pe Ghedalia, vestea crimei încă nu era cunoscută. Ismael și oamenii săi au acționat atât de eficient, încât a durat ceva timp până când crima a fost descoperită.
Între timp, unii bărbați din Sihem, Silo și Samaria, foste teritorii ale Regatului lui Israel cucerite de asirieni cu peste 100 de ani în urmă, au venit la Ierusalim. Poate că au fost influențați de reformele regelui Iosia, sau poate că veneau din Regatul de Sud al lui Iuda. Aceste orașe din fosta regiune nordică sugerează efectele durabile ale reformelor lui Ezechia și Iosia în zonă.
Acești oameni au venit cu semne de doliu profund, probabil din cauza distrugerii cetății. Bărbiile lor erau rase, semn al întristării lor pentru nenorocirea publică a țării lor. Deși unele gesturi exterioare au fost prea departe, ei erau oameni bine gândiți, chiar dacă parțial din cauza necunoașterii legii în acele vremuri tulburi.
2 Regi 23:15-20 ”
- 15A dărâmat şi altarul de la Betel şi înălţimea* făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălţimea şi a prefăcut-o în ţărână şi a ars idolul Astarteei.
- * 1 Imp 12:28 1 Imp 12:33
- Mormântul prorocului din Iuda
- 16Iosia, întorcându-se şi văzând mormintele care erau acolo în munte, a trimis să ia oasele din morminte şi le-a ars pe altar şi l-a pângărit, după cuvântul* Domnului rostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri.
- * 1 Imp 13:2
- 17El a zis: „Ce este mormântul acesta pe care-l văd?” Oamenii din cetate i-au răspuns: „Este mormântul* omului lui Dumnezeu care a venit din Iuda şi a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe care le împlineşti tu.”
- * 1 Imp 13:1 1 Imp 13:30
- 18Şi el a zis: „Lăsaţi-l; nimeni să nu-i mişte oasele!” Astfel, au păstrat oasele lui împreună cu ale prorocului* care venise din Samaria.
- * 1 Imp 13:31
- 19Iosia a mai înlăturat toate templele idoleşti ale înălţimilor care se aflau în cetăţile* Samariei şi pe care le făcuseră împăraţii lui Israel ca să mânie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel.
- * 2 Cron 34:6 2 Cron 34:7
- 20A înjunghiat* pe altare** pe toţi preoţii înălţimilor care erau acolo şi a ars pe ele oase† de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.
- * 1 Imp 13:2 ** Exod 22:20 1 Imp 18:40 2 Imp 11:18 † 2 Cron 34:5”
2 Cronici 30:1-12 ”
- Prăznuirea Paştelor
- 1Ezechia a trimis soli în tot Israelul şi Iuda şi a scris scrisori şi lui Efraim şi lui Manase ca să vină la Casa Domnului la Ierusalim să prăznuiască Paştele în cinstea Domnului Dumnezeului lui Israel.
- 2Împăratul, căpeteniile lui şi toată adunarea ţinuseră sfat la Ierusalim ca Paştele să fie prăznuite în luna* a doua,
- * Num 9:10 Num 9:11
- 3căci nu puteau fi prăznuite la vremea* lor, pentru că preoţii nu** se sfinţiseră în număr destul de mare şi poporul nu se adunase la Ierusalim.
- * Exod 12:6 Exod 12:18 ** 2 Cron 29:34
- 4Lucrul având încuviinţarea împăratului şi a întregii adunări,
- 5au hotărât să dea de veste în tot Israelul, de la Beer-Şeba până la Dan, ca să vină la Ierusalim să prăznuiască Paştele în cinstea Domnului Dumnezeului lui Israel. Căci de mult nu mai fuseseră prăznuite după cum era scris.
- 6Alergătorii s-au dus cu scrisorile împăratului şi căpeteniilor lui în tot Israelul şi Iuda. Şi, după porunca împăratului, au zis: „Copii ai lui Israel, întoarceţi-vă* la Domnul Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, ca să Se întoarcă şi El la voi, rămăşiţă scăpată din mâna împăraţilor** Asiriei!
- * Ier 4:1 Ioel 2:13 ** 2 Imp 15:19 2 Imp 15:29
- 7Nu fiţi* ca părinţii voştri şi ca fraţii voştri, care au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului părinţilor lor şi pe care de aceea i-a dat pradă pustiirii**, cum vedeţi.
- * Ezec 20:18 ** 2 Cron 29:8
- 8Nu vă înţepeniţi grumazul* ca părinţii voştri; daţi mâna Domnului, veniţi la Sfântul Lui Locaş, pe care l-a sfinţit pe vecie, şi slujiţi Domnului Dumnezeului vostru, pentru ca mânia** Lui aprinsă să se abată de la voi.
- * Deut 10:16 ** 2 Cron 29:10
- 9Dacă vă întoarceţi la Domnul, fraţii voştri şi fiii voştri vor găsi milă* la cei ce i-au luat robi şi se vor întoarce în ţară. Căci Domnul Dumnezeul vostru este milostiv** şi îndurător şi nu-Şi va întoarce Faţa de la voi, dacă vă întoarceţi† la El.”
- * Ps 106:46 ** Exod 34:6 † Isa 55:7
- 10Alergătorii au mers astfel din cetate în cetate, prin ţara lui Efraim şi Manase, până la Zabulon. Dar ei râdeau şi îşi băteau* joc de ei.
- * 2 Cron 36:16
- 11Însă câţiva oameni* din Aşer, din Manase şi Zabulon s-au smerit şi au venit la Ierusalim.
- * 2 Cron 11:16 2 Cron 30:18 2 Cron 30:21
- 12În Iuda, de asemenea, mâna* lui Dumnezeu a lucrat şi le-a dat o singură inimă ca să-i facă să împlinească porunca împăratului şi a căpeteniilor, după Cuvântul** Domnului.
- * Fil 2:13 ** 2 Cron 29:25”
Reforma lui Iosia și Impactul asupra Templului din Ierusalim
După ce Iosia a distrus altarul din Betel, oamenii au fost nevoiți să aducă jertfe la Templul din Ierusalim. Aceștia au venit cu barba rasă, semn al doliului profund, probabil din cauza distrugerii cetății. Unii dintre ei și-au tuns părul, deși Biblia interzice astfel de practici în semn de jale. Deși aceste acțiuni pot părea excesive, ele reflectă profunda întristare a oamenilor față de nenorocirea publică a țării lor.
Iosia distrusese altarul din Betel (unul dintre efectele de durată ale reformei lui Iosia); așa că aduceau jertfe la templul din Ierusalim.
Levitic 19:27 ”27 Să nu-ţi tai rotund colţurile* părului şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.”
Deuteronomul 14:1”1Voi sunteţi* copiii Domnului Dumnezeului vostru. Să nu vă** faceţi crestături şi să nu vă radeţi între ochi pentru un mort.”
pentru nenorocirea publică a țării lor.”
Jertfe și tămâie în ruinele Templului
După distrugerea Templului de către babilonieni, un grup mare de oameni a venit din nord pentru a aduce jertfe și tămâie în locul sfânt. Deși facilităţile pentru sacrificiile animale nu mai existau, ei au adus jertfe fără sânge, probabil în zona altarului. Această acțiune a fost un gest de doliu și de închinare respectuoasă în mijlocul ruinelor. Însă, în mod tragic, Ismael, fiul lui Netania, i-a atacat și i-a ucis, aruncându-le trupurile într-o cisternă. Acest act de cruzime și vandalism a profanat un moment sacru de închinare.
9 Groapa în care a aruncat Ismael toate trupurile moarte ale oamenilor pe care i-a ucis, afară de Ghedalia, este groapa aceea mare pe care o făcuse* împăratul Asa când se temea de Baeşa, împăratul lui Israel; groapa aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei ucişi.* 1 Imp 15:22 2 Cron 16:6
10Ismael a luat prinşi de război pe toţi cei ce mai rămăseseră la Miţpa din popor, pe fiicele* împăratului şi pe toţi aceia din popor care locuiau acolo şi pe** care-i încredinţase Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; Ismael, fiul lui Netania, i-a luat prinşi de război şi a plecat ca să treacă la† amoniţi. * Ier 43:6 ** Ier 40:7 † Ier 40:14
Distrugerea Ierusalimului și a Templului Domnului
În 2 Regi 25:9, citim că Nebuzaradan, comandantul gărzii lui Nebucadnețar, a ars Casa Domnului, casa împăratului și toate casele Ierusalimului. Acest eveniment tragic a fost o consecință a neascultării și a păcatelor poporului lui Dumnezeu. Templul, centrul adorării și al comuniunii cu Dumnezeu, a fost distrus, iar Ierusalimul, capitala regatului, a fost devastat.
Această distrugere a fost anunțată anterior în Deuteronom 12:13-14, unde Dumnezeu a avertizat poporul să nu aducă jertfe în orice loc, ci doar în locul pe care Domnul îl va alege. Neascultarea de această poruncă a dus la judecata divină asupra Ierusalimului.
Totuși, chiar și în mijlocul acestei tragedii, Dumnezeu a păstrat un rest credincios, așa cum vedem în 1 Regi 15:22 și 2 Cronici 16:6, unde împăratul Asa a întărit Gheba și Mițpa. Dumnezeu nu își abandonează poporul, ci lucrează pentru a-i restaura și a-i aduce înapoi la El.
Tragedia din Mitpa: Când Jertfele Pașnice s-au Transformat în Masacru
Într-o perioadă de doliu și închinare, un grup de oameni a venit în ruinele templului din Mitpa pentru a aduce jertfe de cereale și tămâie – o ofrandă pașnică și respectuoasă. Însă, în loc să fie primiți cu compasiune, aceștia au fost întâmpinați de cruzimea lui Ismael, fiul lui Netania.
Ismael, un om fără milă, a profitat de vulnerabilitatea grupului, ucigându-i și aruncându-le trupurile într-o groapă. Acest act de violență extremă a transformat un ritual sacru într-o scenă de groază. Mai mult, prin murdărirea unei cisterne prețioase, Ismael a comis un act de vandalism deosebit de iresponsabil, privând comunitatea de o resursă vitală.
Tragedia din Mitpa servește drept un avertisment sumbru cu privire la puterea distructivă a răului și lipsei de umanitate. În timp ce comunitatea își plânge pierderile, este esențial să ne amintim importanța compasiunii și a respectului, chiar și în cele mai întunecate momente.
Ismael, un lider rebel care a luat prizonieri la Miţpa
Ismael, fiul lui Netania, a comis un act de violenţă şi a luat prizonieri toţi cei care mai rămăseseră la Miţpa din popor, inclusiv fiicele împăratului şi alţi locuitori ai oraşului. Aceştia fuseseră încredinţaţi de Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, lui Ghedalia, fiul lui Ahicam. Ismael i-a luat prizonieri şi a plecat spre ţara amoniţilor.
Însă Iohanan, fiul lui Careah, şi toate căpeteniile oştirilor care erau cu el, au fost informaţi despre crima comisă de Ismael.
Acesta a provocat multă suferinţă şi distrugere în rândul poporului.
Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile oștirilor care erau cu el, au fost înștiințați de tot răul pe care l-a făcut Ismael, fiul lui Netania.
Ei au luat pe toți oamenii și au pornit să-l bată pe Ismael, pe care l-au găsit lângă apele cele mari ale Gabaonului.
Când a văzut tot poporul care era cu Ismael pe Iohanan, fiul lui Careah, și pe toate căpeteniile oștirilor care erau cu el, s-a bucurat.
Tot poporul pe care-l luase Ismael din Mițpa s-a întors și a venit de s-a unit cu Iohanan, fiul lui Careah.
Fuga lui Ismael și întoarcerea poporului sub conducerea lui Iohanan
După ce Ismael, fiul lui Netania, a ucis pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, acesta a fugit cu opt oameni la amoniți. Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile oștirilor care erau cu el, au luat toată rămășița poporului pe care o izbăviseră din mâinile lui Ismael.
Aceștia i-au adus înapoi din Gabaon, fiind oameni de război, femei, copii și demnitari.
Apoi, ei au pornit și s-au oprit la hanul lui Chimham, lângă Betleem, de unde urmau să plece în Egipt, departe de haldeeni, de care se temeau, deoarece Ismael ucisese pe Ghedalia, pe care împăratul Babilonului îl pusese dregător peste țară.
Ismael, Fiul Lui Netania: Brutal și Viclean, Conduce Supraviețuitorii în Robie la Amoniți
Într-o perioadă de tulburări și incertitudine, Ismael, fiul lui Netania, a comis un act brutal și viclean. El a dus în robie o grupă de supraviețuitori, sclavi și slujitori, probabil pentru a-i vinde ca sclavi regelui amoniților.
Identitatea femeilor din grup rămâne neclară – fie că sunt fiicele regelui Zedechia, fie alte femei de origine regală dintr-o ramură a familiei regale. Indiferent de identitatea lor, soarta lor este acum în mâinile lui Ismael, un om brutal și viclean.
„1”: „Într-o acțiune disperată și sinistră, el a dat dovadă de o cruzime rar întâlnită, arătându-se astfel un lider temut de cei din jur.”,
„2”: „Aceasta a fost doar o etapă în planul său mai amplu, care viza consolidarea puterii personale în regiune.”,
„3”: „de a-și zădărnici rivalitatea cu Ghedalia și de a-și asigura resursele necesare pentru a supraviețui în această lume instabilă.”,
„4”: „Este posibil ca ele să fi fost prizonieri ai politicii intrigaților din vremea respectivă, făcându-le victime ale unei lupte mai mari pentru putere.”,
„5”: „Această decizie nu face decât să sublinieze natura sa nemiloasă și lipsa de compasiune față de cei pe care îi consideră subordonați.”
Ieremia 40:14 ” 14 şi i-au zis: „Ştii că Baalis*, împăratul amoniţilor, a însărcinat pe Ismael, fiul lui Netania, să te omoare?” Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, nu i-a crezut. * Ier 41:10′
Motivele Acțiunilor lui Ismael
Ismael a întreprins această acțiune din mai multe motive posibile și complexe:
Unul dintre motivele principale a fost dorința de a scăpa de pedeapsă, o frică profundă de consecințele pe care faptele sale le-ar putea avea asupra viitorului său.
De asemenea, el a acționat pentru a căuta refugiu la Baalis, regele amoniților, care l-a însărcinat cu o misiune mortală: aceea de a-l omorî pe Ghedalia, ceea ce i-ar putea oferi nu doar protecție, ci și o poziție favorabilă în fața lui Baalis.
Un alt motiv posibil a fost dorința de a profita de situație prin vânzarea rămășițelor ca sclavi ai amoniților, ceea ce ar fi putut să-i aducă nu doar câștiguri materiale, ci și o susținere mai solidă în regatul amoniților.
Aceste motive interconectate reflectă natura provocatoare a acțiunilor lui Ismael, care a fost prins într-un vortex de decizii morale și interese personale.
-Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!