Ilie Tisbitul este un personaj important în Biblie și apare pentru prima dată în cartea Regilor (1 Regi 17)
Se presupune că el s-a născut în Tisbe, un sat din Gilead, în jurul anului 900 î.Hr. În timpul domniei lui Ahab.
Profetul Ilie anunţă seceta
17 Ilie[a] tişbitul, din Tişba Ghiladului, i-a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Căruia Îi slujesc, că nu va fi nici rouă, nici ploaie în aceşti ani decât la cuvântul meu.“
2 Apoi, Domnul i-a vorbit lui Ilie astfel: 3 „Pleacă de aici, du-te spre răsărit şi ascunde-te lângă uedul[b] Cherit, care se află la răsărit de Iordan! 4 Vei bea apă din ued. Le-am poruncit corbilor să-ţi aducă de mâncare acolo“. 5 El a făcut potrivit Cuvântului Domnului: s-a dus şi s-a aşezat lângă uedul Cherit, care se află la răsărit de Iordan. 6 Corbii îi aduceau pâine şi carne dimineaţa şi seara, iar apă bea din ued. 7 După o vreme însă uedul a secat, pentru că nu mai plouase în ţară.
Ilie şi văduva din Sarepta
8 Atunci Cuvântul Domnului a venit la el şi i-a vorbit astfel: 9 „Scoală-te, du-te la Sarepta care aparţine de Sidon şi locuieşte acolo! I-am poruncit unei văduve de acolo să-ţi dea de mâncare.“ 10 El s-a sculat şi s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetăţii, a văzut o văduvă care strângea lemne. El a strigat-o şi i-a zis:
– Te rog, adu-mi puţină apă într-un vas ca să beau!
11 Ea a plecat să-i aducă apă, dar Ilie a strigat-o şi i-a zis:
– Te rog, adu-mi şi o bucată de pâine!
12 – Viu este Domnul, Dumnezeul tău, i-a răspuns ea, că nu am pâine, ci doar un pumn de făină într-un vas şi puţin ulei într-un urcior. Dar iată, strâng acum două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce acasă şi voi pregăti cu acestea pâine pentru mine şi pentru fiul meu ca să mâncăm; după aceea vom muri.
13 – Nu te teme, i-a zis Ilie; du-te şi fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o bucată mică de pâine pentru mine şi adu-mi-o; după aceea vei face şi pentru tine şi pentru fiul tău, 14 căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Făina din vas nu se va consuma, iar uleiul din urcior nu se va termina până în ziua în care Domnul va da ploaie pe pământ.“
15 Ea s-a dus şi a făcut aşa cum i-a cerut Ilie. Şi astfel ea, Ilie şi familia ei au avut de mâncare în fiecare zi. 16 Făina din vas nu s-a consumat şi uleiul din urcior nu s-a terminat, potrivit Cuvântului Domnului rostit prin Ilie.
17 După aceea fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit. S-a îmbolnăvit atât de grav, încât n-a mai rămas suflare în el. 18 Atunci ea i-a zis lui Ilie:
– Ce ai împotriva mea, om al lui Dumnezeu? Ai venit aici să-mi aminteşti păcatul meu şi să aduci moartea fiului meu?
19 – Dă-mi-l încoace pe fiul tău, i-a zis el.
L-a luat din braţele ei, l-a dus în odaia de sus unde locuia el şi l-a aşezat pe patul său. 20 Apoi a strigat către Domnul, spunând: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce ai adus această nenorocire peste această văduvă la care locuiesc, făcând ca fiul ei să moară?“ 21 El s-a întins de trei ori peste copil şi a strigat către Domnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, Te rog fă ca sufletul acestui copil să se întoarcă în el!“ 22 Domnul l-a ascultat pe Ilie; sufletul copilului s-a întors în el şi el a revenit la viaţă. 23 Ilie l-a luat pe copil, l-a coborât în casă din odaia de sus, i l-a dat mamei sale şi i-a zis:
– Iată, fiul tău trăieşte!
24 Femeia i-a zis lui Ilie:
– Acum ştiu că eşti un om al lui Dumnezeu, iar Cuvântul Domnului pe care-l rosteşti este adevăr! ”
În 1 Regi 19:3-4, Ilie, prins de frică în urma amenințărilor reginei Izabela, fuge în pustie și se ascunde în peșteri. Dumnezeu își trimite îngerii să-l hrănească și să-l îmbărbăteze. Mai târziu, Dumnezeu îi apare lui Ilie și îi întreabă „Ce faci aici, Ilie?” (1 Regi 19:9). Ilie, întristat și dezamăgit de situația in care se află, îi răspunde că a fost foarte credincios, dar a rămas doar el din prooroci și că oamenii vor să-l omoare.
-” 1 Regi 19”
Profetul Ilie este îmbărbătat să-şi continue lucrarea
19 Ahab i-a istorisit Izabelei tot ceea ce făcuse Ilie şi cum îi omorâse pe toţi profeţii cu sabia. 2 Izabela a trimis un mesager la Ilie ca să-i spună: „Zeii să se poarte cu mine cu toată asprimea[a] dacă mâine la această oră nu voi face cu viaţa ta ce ai făcut tu cu viaţa fiecăruia dintre ei!“ 3 Când a auzit acest lucru, Ilie a fugit îndată[b] ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care aparţine de Iuda şi şi-a lăsat slujitorul acolo, 4 iar el s-a dus cale de o zi în pustie. A ajuns la un verigel, s-a aşezat sub el şi s-a rugat să moară: „Destul, Doamne! Ia-mi viaţa acum, căci nu sunt mai bun decât strămoşii mei.“ 5 Apoi, s-a întins sub verigel şi a adormit. Deodată un înger l-a trezit şi i-a zis: „Scoală-te şi mănâncă!“ 6 Uitându-se, a văzut la capul său o turtă coaptă pe nişte pietre încălzite şi un urcior cu apă. După ce a mâncat şi a băut, s-a culcat din nou. 7 Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a trezit şi i-a zis: „Scoală-te şi mănâncă, întrucât călătoria pe care o ai de făcut este prea lungă pentru tine!“ 8 El s-a sculat, a mâncat şi a băut; apoi, cu puterea pe care această mâncare i-o dăduse, a mers cale de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la Horeb, muntele lui Dumnezeu. 9 A intrat într-o peşteră şi a petrecut noaptea acolo. Şi Domnul i-a vorbit astfel:
– Ce faci tu aici, Ilie?
10 – Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul Oştirilor, a răspuns el, fiindcă israeliţii au încălcat legământul Tău, Ţi-au dărâmat altarele şi Ţi-au omorât profeţii cu sabia. Numai eu singur am mai rămas, iar ei încearcă să-mi ia şi mie viaţa.
11 – Ieşi şi stai înaintea Domnului pe munte, i-a spus Domnul, căci Domnul va trece pe acolo!
Înaintea Domnului a venit un vânt mare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile, dar Domnul nu era în acest vânt. După acest vânt, a fost un cutremur de pământ, dar Domnul nu era în acest cutremur. 12 După acest cutremur, a venit un foc, dar Domnul nu era în acest foc; iar după acest foc, a venit un murmur suav. 13 Când l-a auzit, Ilie şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stat la intrarea peşterii. Şi o voce i-a vorbit astfel:
– Ce faci tu aici, Ilie?
14 – Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul Oştirilor, a răspuns el, fiindcă israeliţii au încălcat legământul Tău, Ţi-au dărâmat altarele şi Ţi-au omorât profeţii cu sabia. Numai eu singur am mai rămas, iar ei încearcă să-mi ia şi mie viaţa.
15 – Întoarce-te pe drumul pe care ai venit, i-a spus Domnul, şi du-te până la pustia Damascului. Când vei ajunge acolo, să-l ungi pe Hazael ca rege peste Aram. 16 Să-l ungi şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, ca rege peste Israel, iar pe Elisei[c], fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi ca profet în locul tău. 17 Şi se va întâmpla că cel care va scăpa de sabia lui Hazael va fi omorât de Iehu, iar cel care va scăpa de sabia lui Iehu va fi omorât de Elisei. 18 Dar Mi-am păstrat în Israel şapte mii de bărbaţi, pe toţi aceia care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal[d] şi care nu l-au sărutat.
19 Ilie a plecat de acolo şi l-a găsit pe Elisei, fiul lui Şafat, arând cu douăsprezece perechi de boi. El însuşi o mâna pe cea de-a douăsprezecea. Ilie a trecut pe lângă el şi şi-a aruncat mantaua peste acesta. 20 Elisei a lăsat boii şi a fugit după Ilie.
– Dă-mi voie să-mi iau rămas bun de la tatăl meu şi de la mama mea, i-a zis Elisei, şi apoi te voi urma!
– Bine! Du-te, i-a zis Ilie, dar gândeşte-te la ce ţi-am făcut!
21 Elisei a plecat de lângă el, a luat o pereche de boi şi i-a înjunghiat. Dând foc uneltelor de arat, el a fiert carnea boilor şi le-a dat-o oamenilor s-o mănânce. După aceea l-a urmat pe Ilie şi i-a slujit.
Dumnezeu își dezvăluie apoi prezența într-un vânt puternic, o cutremurătoare seismă și un incendiu, dar El nu a fost în aceste lucruri. Ci, el a fost vocea liniștitoare și calmă care i-a vorbit lui Ilie, amintindu-i că nu este singur și că mai sunt alți credincioși care îi împărtășesc dorința de a-L sluji pe Dumnezeu. (1 Regi 19:11-18) În cele din urmă, Ilie își revine și decide să continue munca lui Dumnezeu, fiind încurajat și confirmat de El însuși.
Cartea Regilor 19:11-13: „Și iată, Domnul trecea și un vânt mare și puternic rupea munții și mânca stâncile înaintea Domnului, dar Domnul nu era în vânt; și după vânt, un cutremur, dar Domnul nu era în cutremur. Și după cutremur, un foc, dar Domnul nu era în foc. Și după foc, un sunet de liniște și Ilie a auzit un glas subțire de lângă el”.
„Nu-ți fie frică, căci Eu sunt cu tine; să nu te îngrijorezi, căci Eu sunt Dumnezeul tău. Eu îți dau putere și te ajut, te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.” (Isaia 41:10)
„Domnul e păstorul meu, nimic nu-mi va lipsi.” (Psalmul 23:1)
„Nu vă îngrijorați de ziua de mâine, pentru că ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Fiecare zi are destul necazul ei.” (Matei 6:34)
Israelul era într-un mare păcat și idolatrie, iar Dumnezeu a trimis o foamete peste pământ. Ilie Tisbitul a fost chemat de Dumnezeu să se adreseze lui Ahab și să-l atenționeze cu privire la păcatul său.
În următoarele capitole ale cărții Regilor, Ilie Tisbitul a avut multe aventuri și a fost binecuvântat de Dumnezeu cu puteri miraculoase. El a realizat minuni precum oprirea ploii, redarea vieții unui copil mort și o mulțime de alte fapte impresionante.
În cele din urmă, Ilie Tisbitul a fost luat de Dumnezeu spre deosebire de oamenii obișnuiți care trec prin moarte. Acest lucru se întâmplă pe muntele Horeb, în timp ce Ilie se afla în rugăciune. Chiar și în timp ce pierdea din vedere, el a acoperitu cochilia cu mantaua sa, semn al respectului fată de Domnul.
În concluzie, viața lui Ilie Tisbitul a fost una plină de aventură și miracole și a fost cel mai mare profet al vremii sale. Prin intermediul lui, Dumnezeu și-a manifestat puterea și bogatia sa.
Ilie a fost unul dintre cei mai importanți profeți din Vechiul Testament al Bibliei. El a trăit într-o perioadă de dezbinare și apostazie a poporului evreu, lucru care l-a determinat să se lupte mereu pentru păstrarea legii și a credinței în Dumnezeu Adevărat.
După ce țara a fost lovită de secetă timp de trei ani, Ilie a organizat o întâlnire între el și preoții lui Baal pentru a demonstra că Dumnezeul Israelului este adevăratul Dumnezeu. Preoții lui Baal l-au rugat pe Zeus să aducă foc pe altarul lor, dar nu s-a întâmplat nimic. În schimb, Ilie a adus foc de la Dumnezeu pe altarul său, demonstrând puterea adevăratului Dumnezeu. Versete cheie care prezintă această poveste includ 3 Regi 18:20-39, care descrie întâlnirea și confruntarea dintre Ilie și preoții lui Baal, și 3 Regi 18:41-46, care arată modul în care Dumnezeu a adus ploaie după această demonstrație de putere.
Versetul cheie pentru viața lui Ilie este 1 Regi 17:1, ”
Profetul Ilie anunţă seceta
17 Ilie[a] tişbitul, din Tişba Ghiladului, i-a zis lui Ahab: „Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Căruia Îi slujesc, că nu va fi nici rouă, nici ploaie în aceşti ani decât la cuvântul meu.“
unde el își face cunoscută profetia că nu va ploua decât după ce el va spune. Această promisiune este îndeplinită și Ilie este pus în centrul atenției. În continuare, Ilie se confruntă cu proorocii lui Baal și își arată puterea lui Dumnezeu în fața lor printr-un miracol. El a trecut prin perioade dificile, precum persecutarea de către regina Izabela și bătălia cu regele Ioram.
Ilie, unul dintre profeții din Biblie, și confruntarea sa cu preoții lui Baal pe Muntele Carmel, așa cum este descrisă în cartea 1 Regi 18.
Profetul Ilie anunţă încetarea secetei
18 Au trecut multe zile, iar Domnul i-a vorbit lui Ilie în al treilea an astfel: „Du-te şi înfăţişează-te înaintea lui Ahab, căci voi trimite ploaie pe pământ.“ 2 Ilie s-a dus să se înfăţişeze înaintea lui Ahab.
În Samaria era foamete mare. 3 Ahab l-a chemat pe Obadia, cel care răspundea de palat. Obadia se temea mult de Domnul, 4 iar când Izabela i-a omorât pe profeţii Domnului, Obadia a luat o sută de profeţi, a ascuns câte cincizeci în câte o peşteră şi i-a hrănit cu pâine şi cu apă. 5 Ahab i-a zis lui Obadia: „Du-te prin ţară, pe la toate izvoarele de apă şi pe la toate uedurile[a]! Poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm caii şi catârii în viaţă, astfel încât să nu trebuiască să omorâm nici unul dintre animale.“ 6 Apoi şi-au împărţit între ei teritoriul pe care urmau să-l străbată: Ahab a plecat singur pe un drum, iar Obadia a plecat singur pe un alt drum. 7 În timp ce era pe drum, Obadia s-a întâlnit cu Ilie. El l-a recunoscut, a căzut cu faţa la pământ şi l-a întrebat:
– Tu eşti, stăpânul meu Ilie?
8 – Eu sunt, i-a răspuns el. Du-te şi spune-i stăpânului tău că a venit Ilie!
9 – Cu ce am păcătuit, a întrebat Obadia, de-l dai pe slujitorul tău pe mâna lui Ahab ca să fie omorât? 10 Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n-a rămas nici un neam şi nici un regat unde stăpânul meu să nu fi trimis să te caute; iar când spuneau că nu eşti acolo, punea acel regat sau acel neam să jure că nu te-a găsit. 11 Şi tu-mi ceri să merg şi să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie. 12 Ştiu eu oare unde te va duce Duhul Domnului după ce mă voi despărţi de tine? Astfel, dacă mă duc şi-i spun lui Ahab, iar el nu te va găsi, mă va omorî; însă slujitorul tău se teme de Domnul din tinereţea lui. 13 Nu i s-a spus stăpânului meu ce am făcut când Izabela îi omora pe profeţii Domnului? Am ascuns o sută dintre profeţii Domnului, câte cincizeci în câte o peşteră, şi i-am hrănit cu pâine şi cu apă. 14 Iar tu-mi ceri să merg şi să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie. Mă va omorî!
15 – Viu este Domnul Oştirilor[b], Căruia Îi slujesc, i-a spus Ilie, că astăzi mă voi înfăţişa înaintea lui Ahab.
16 Obadia a pornit să-l întâmpine pe Ahab şi să-l înştiinţeze. Apoi Ahab s-a dus să-l întâlnească pe Ilie. 17 Când Ahab l-a văzut pe Ilie, i-a zis:
– Tu eşti acela, cel care-l nenoroceşti pe Israel?
18 – Nu eu l-am nenorocit pe Israel, i-a răspuns Ilie, ci tu şi familia tatălui tău, prin faptul că aţi părăsit poruncile Domnului şi l-aţi urmat pe Baal[c]. 19 Strânge acum pe tot Israelul la mine, pe muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de profeţi ai lui Baal şi pe cei patru sute de profeţi ai Aşerei[d], care mănâncă la masa Izabelei.
20 Ahab a trimis după toţi israeliţii şi i-a strâns pe profeţi la muntele Carmel. 21 Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis:
– Până când veţi mai şovăi[e] între două convingeri? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmaţi-L pe El, iar dacă Baal este Dumnezeu, urmaţi-l pe acesta!
Poporul nu i-a răspuns nimic. 22 Apoi Ilie a zis poporului:
– Eu sunt singurul care am rămas dintre profeţii Domnului, iar profeţii lui Baal sunt în număr de patru sute cincizeci. 23 Să ni se dea doi tauri. Ei să-şi aleagă un taur, să-l taie în bucăţi şi să-l aşeze pe lemnele de pe altar, dar să nu-i dea foc. Iar eu voi pregăti celălalt taur şi-l voi aşeza pe lemne, dar nu-i voi da foc. 24 Apoi, voi să chemaţi numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, Acela este adevăratul Dumnezeu.
– Bine, a răspuns tot poporul.
25 Ilie le-a zis profeţilor lui Baal: „Alegeţi-vă un taur şi pregătiţi-l voi mai întâi, pentru că sunteţi mai mulţi; apoi chemaţi numele dumnezeului vostru, dar să nu aprindeţi voi focul.“ 26 Ei au luat taurul dat lor şi l-au pregătit; apoi au chemat numele lui Baal de dimineaţa până la amiază, zicând: „Baal, răspunde-ne!“ Dar nu s-a auzit nici un glas. Nimeni n-a răspuns, deşi ei săreau în jurul altarului pe care-l construiseră. 27 La amiază, Ilie şi-a bătut joc de ei, zicând: „Strigaţi mai tare, doar este dumnezeu! Poate că meditează sau este ocupat sau se află în călătorie; poate că doarme şi se va trezi.“ 28 Ei au strigat mai tare şi, după obiceiul lor, şi-au făcut tăieturi cu săbiile şi cu suliţele până a început să le curgă sângele pe ei. 29 După ce a trecut amiaza, ei şi-au continuat invocarea până când se aducea jertfa de seară, dar nu s-a auzit nici un glas, nici un răspuns, nici un semn.
30 Atunci Ilie a zis întregului popor:
– Apropiaţi-vă de mine!
Şi tot poporul s-a apropiat de el. Apoi el a refăcut altarul Domnului, care fusese distrus. 31 Ilie a luat douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor urmaşilor lui Iacov, cel căruia Domnul îi vorbise zicând: „Numele tău va fi Israel!“ 32 Cu aceste pietre, el a zidit un altar în Numele Domnului. A săpat şi un şanţ în jurul altarului, în care încăpeau două măsuri[f] de sămânţă. 33 A aranjat lemnele, a tăiat taurul în bucăţi şi l-a aşezat pe altar, deasupra lemnelor. 34 Apoi le-a zis:
– Umpleţi patru ulcioare cu apă şi goliţi-le peste arderea de tot şi peste lemne! Faceţi lucrul acesta încă o dată! a zis el. Şi ei l-au făcut încă o dată. Faceţi lucrul acesta şi a treia oară! Iar ei l-au făcut şi a treia oară.
35 Apa curgea în jurul altarului şi a umplut chiar şi şanţul. 36 În clipa în care se aducea jertfa de seară, profetul Ilie s-a apropiat şi a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sunt robul Tău şi că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta. 37 Răspunde-mi, Doamne!
Răspunde-mi, ca să cunoască acest popor că Tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inimile spre Tine!“
38 Atunci a căzut foc de la Domnul, a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pământul şi a înghiţit şi apa care era în şanţ. 39 Când tot poporul a văzut acest lucru, a căzut cu faţa la pământ şi a zis: „Domnul este Dumnezeu! Domnul este Dumnezeu!“
40 – Prindeţi-i pe profeţii lui Baal! le-a zis Ilie. Nici unul dintre ei să nu scape!
I-au prins, iar Ilie i-a dus la uedul Chişon[g] şi i-a înjunghiat acolo. 41 Apoi Ilie i-a zis lui Ahab:
– Du-te, mănâncă şi bea, căci se aude vuietul unei ploi puternice!
42 Ahab s-a dus să mănânce şi să bea, dar Ilie s-a suit pe vârful Carmelului, s-a plecat la pământ, şi-a aşezat faţa între genunchi 43 şi i-a zis slujitorului său:
– Du-te şi uită-te spre mare!
El s-a dus şi s-a uitat.
– Nu se vede nimic! i-a zis el.
Ilie i-a zis de şapte ori să se ducă din nou. 44 A şaptea oară, slujitorul i-a zis:
– Un nor mic cât o palmă de om se ridică din mare!
– Du-te, i-a zis Ilie, şi spune-i lui Ahab: „Pregăteşte-ţi carul şi coboară-te ca să nu te prindă ploaia!“
45 Între timp cerul s-a înnegrit de nori, vântul a început să bată şi a venit o ploaie puternică. Ahab s-a urcat în car şi s-a dus la Izreel. 46 Mâna Domnului a venit peste Ilie, care şi-a încins mijlocul şi a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.”
După ce țara a fost lovită de secetă timp de trei ani, Ilie a organizat o întâlnire între el și preoții lui Baal pentru a demonstra că Dumnezeul Israelului este adevăratul Dumnezeu. Preoții lui Baal l-au rugat pe Zeus să aducă foc pe altarul lor, dar nu s-a întâmplat nimic. În schimb, Ilie a adus foc de la Dumnezeu pe altarul său, demonstrând puterea adevăratului Dumnezeu. Versete cheie care prezintă această poveste includ 3 Regi 18:20-39, care descrie întâlnirea și confruntarea dintre Ilie și preoții lui Baal, și 3 Regi 18:41-46, care arată modul în care Dumnezeu a adus ploaie după această demonstrație de putere.
În Vechiul Testament, regina Izabela și regele Ahab domneau în Israel. Ahab s-a întors împotriva lui Dumnezeu, adoptând adorarea zeului păgân Baal și persecutând profeții lui Dumnezeu. Într-o încercare de a-i dovedi acestuia că El este singurul adevărat Dumnezeu, profeții lui Dumnezeu au organizat o confruntare cu preoții lui Baal pe Muntele Carmel. În această bătălie, preoții lui Baal și-au chemat zeul să facă focul să cadă peste un animal sacrificat, dar acesta nu a răspuns. Între timp, profetul lui Dumnezeu, Ilie, a rugat pe Dumnezeu să trimită foc pentru sacrificiul său, iar acest lucru s-a întâmplat imediat. În cele din urmă, Ilie a învinge în bătălie și a ucis preoții lui Baal.
În istoria biblică din 1 Regi 21:1-29
Via lui Nabot din Izreel
21 Iată ce s-a întâmplat după aceste evenimente: Nabot din Izreel avea o vie în Izreel, aproape de palatul lui Ahab, regele Samariei. 2 Acesta i-a zis lui Nabot:
– Dă-mi mie via ta, ca să-mi slujească drept grădină de zarzavaturi, căci este aproape de palatul meu. Îţi voi da în schimb o vie mai bună decât aceasta sau, dacă ţi se pare mai bine, îţi voi plăti în argint cât valorează.
3 – Să mă ferească Domnul să-ţi dau moştenirea părinţilor mei, i-a răspuns Nabot.
4 Ahab s-a dus acasă supărat şi mâniat din cauza cuvintelor pe care Nabot din Izreel i le spusese: „Nu-ţi voi da moştenirea părinţilor mei!“ S-a aşezat pe pat, şi-a întors faţa şi nu a vrut să mănânce nimic. 5 Izabela, soţia sa, a venit la el şi l-a întrebat:
– De ce eşti supărat şi nu mănânci nimic?
6 – Pentru că i-am spus lui Nabot din Izreel să-mi dea via lui cu preţ de argint, i-a răspuns el, sau, dacă vrea, îi voi da altă vie în locul ei. Dar el mi-a răspuns că nu-mi dă via lui.
7 – Aşa îți exerciţi tu domnia acum peste Israel? i-a spus Izabela, soţia sa. Scoală-te, mănâncă şi înveseleşte-te! Eu îţi voi da via lui Nabot din Izreel.
8 Ea a scris nişte scrisori în numele lui Ahab, a pus pecetea lui pe ele şi le-a trimis bătrânilor şi nobililor care locuiau în aceeaşi cetate cu Nabot. 9 Iată ce a scris în acele scrisori: „Vestiţi un post şi puneţi-l pe Nabot în fruntea poporului. 10 Puneţi înaintea lui doi oameni nelegiuiţi care să mărturisească: «Tu L-ai blestemat pe Dumnezeu şi l-ai blestemat şi pe rege!» Apoi scoateţi-l afară din cetate şi omorâţi-l cu pietre.“ 11 Bătrânii şi nobilii care locuiau în cetatea lui Nabot au făcut aşa cum le-a cerut Izabela în scrisorile pe care le trimisese. 12 Au vestit un post şi l-au pus pe Nabot în fruntea poporului. 13 Cei doi oameni nelegiuiţi au venit, s-au aşezat înaintea lui şi au mărturisit împotriva lui în prezenţa poporului: „Nabot L-a blestemat pe Dumnezeu şi l-a blestemat şi pe rege!“ Pe urmă l-au scos afară din cetate şi l-au omorât cu pietre.
14 După aceea i-au trimis vorbă Izabelei: „Nabot a fost omorât cu pietre!“ 15 Când Izabela a auzit că Nabot fusese omorât cu pietre, i-a zis lui Ahab: „Scoală-te şi ia în stăpânire via lui Nabot din Izreel, cel care nu a vrut să ţi-o dea cu preţ de argint, întrucât Nabot nu mai trăieşte, ci a murit.“ 16 Când Ahab a auzit că Nabot este mort, s-a dus imediat să ia în stăpânire via lui Nabot din Izreel.
17 Domnul i-a vorbit lui Ilie tişbitul astfel: 18 „Scoală-te şi du-te să-l întâlneşti pe Ahab, regele lui Israel, care domneşte în Samaria. El este în via lui Nabot, unde s-a dus s-o ia în stăpânire. 19 Spune-i că aşa vorbeşte Domnul: «N-ai omorât un om şi n-ai pus stăpânire pe proprietatea lui?» Spune-i că aşa vorbeşte Domnul: «Chiar în locul în care câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge câinii şi sângele tău!»“
20 Ahab i-a zis lui Ilie:
– M-ai găsit, duşmanule?
– Te-am găsit, i-a răspuns el, pentru că te-ai vândut ca să faci ce este rău înaintea Domnului. 21 Iată ce zice Domnul: „Voi aduce nenorocirea asupra ta, îţi voi distruge urmaşii şi voi omorî fiecare bărbat care ţi-a mai rămas în Israel, fie sclav, fie liber. 22 Îi voi face familiei tale aşa cum i-am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi familiei lui Başa, fiul lui Ahia, pentru că M-ai mâniat şi pentru că l-ai făcut şi pe Israel să păcătuiască.“ 23 Domnul a vorbit şi despre Izabela astfel: „Câinii o vor mânca pe Izabela lângă zidul[a] Izreelului! 24 Câinii îi vor mânca pe cei ai lui Ahab, care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor mânca pe cei care vor muri pe câmp.“ 25 (N-a mai fost nimeni care să se fi vândut pe sine însuşi ca să facă ce este rău înaintea Domnului ca Ahab, pe care Izabela, soţia sa, îl stârnea la aceasta. 26 El s-a pângărit foarte mult, mergând după idoli, aşa cum făceau amoriţii pe care Domnul îi izgonise dinaintea israeliţilor.) 27 Când Ahab a auzit aceste cuvinte, şi-a sfâşiat hainele, şi-a pus un sac pe trup şi a postit. Se culca înfăşurat în acest sac şi mergea încet. 28 Atunci Domnul i-a vorbit lui Ilie tişbitul astfel: 29 „Ai văzut cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea peste familia lui în timpul vieţii sale, ci în timpul vieţii fiului său.“
și ” 2 Regi 9
Iehu uns rege peste Israel
9 Profetul Elisei l-a chemat pe unul dintre fiii profeţilor şi i-a zis: „Încinge-te, ia această sticluţă cu untdelemn şi du-te la Ramot-Ghilad. 2 Când vei ajunge acolo, caută-l pe Iehu, fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi. Intră, ia-l dintre prietenii lui şi du-l într-o odaie separată. 3 Ia apoi sticluţa cu untdelemn şi toarnă untdelemnul pe capul lui, zicându-i: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Te ung rege peste Israel!’» După aceea deschide uşa şi fugi fără să te opreşti.“
4 Tânărul profet a plecat spre Ramot-Ghilad. 5 Când a ajuns, căpeteniile oştirii stăteau împreună. El a zis:
– Căpetenie, am un mesaj pentru tine!
– Pentru care dintre noi? a întrebat Iehu.
– Pentru tine, căpetenie, a răspuns el.
6 Iehu s-a sculat şi a intrat în casă. Tânărul i-a turnat untdelemnul pe cap şi i-a zis:
– Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Te ung rege peste Israel, poporul Domnului. 7 Să nimiceşti familia lui Ahab, stăpânul tău, ca astfel să răzbun sângele slujitorilor Mei, profeţii, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului, vărsat de Izabela. 8 Va pieri toată familia lui şi voi nimici pe orice bărbat al lui Ahab, fie sclav, fie liber în Israel. 9 Voi face familiei lui Ahab aşa cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi aşa cum am făcut familiei lui Başa, fiul lui Ahia. 10 Câinii o vor mânca pe Izabela pe ogorul din Izreel şi nu o va înmormânta nimeni.“ Apoi a închis uşa şi a fugit.
11 Când a ieşit Iehu la slujitorii stăpânului său, aceştia l-au întrebat:
– Toate bune? De ce a venit acest nebun la tine?
– Voi îl ştiţi pe omul acesta şi ştiţi ce poate spune, le-a răspuns Iehu.
12 – Minciuni! i-au zis ei. Povesteşte-ne!
Iehu le-a răspuns:
– El mi-a vorbit astfel: „Aşa vorbeşte Domnul: «Te ung rege peste Israel!»“
13 Ei s-au grăbit să-şi ia mantiile şi să le pună sub el, pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiţă şi au zis: „Iehu este rege!“
Ioram şi Ahazia ucişi de Iehu
14 Astfel a uneltit Iehu, fiul lui Iehoşafat, fiul lui Nimşi, împotriva lui Ioram. (În acea vreme, oştirea lui Ioram se afla la Ramot-Ghilad pentru a-l apăra împotriva lui Hazael, regele Aramului. 15 Fiind rănit, regele Ioram[a] s-a întors la Izreel pentru a se vindeca de rănile pe care i le făcuseră arameii în timpul războiului cu Hazael, regele Aramului.)
Aşadar, Iehu a continuat:
– Dacă aceasta este şi dorinţa voastră, atunci nu lăsaţi pe nimeni să scape din cetate, ca nu cumva să se ducă să vestească aceasta în Izreel.
16 Apoi Iehu a încălecat şi s-a dus la Izreel, căci Ioram se odihnea acolo, iar Ahazia, regele lui Iuda, se dusese să-l vadă. 17 Străjerul care stătea pe turnul din Izreel a văzut trupele lui Iehu venind şi a zis:
– Văd nişte trupe venind!
– Trimite îndată un călăreţ ca să-i întâmpine şi să-i întrebe dacă vin cu gânduri de pace, a zis Ioram.
18 Călăreţul a plecat şi, când l-a întâlnit pe Iehu, i-a zis:
– Aşa vorbeşte regele: „Vii cu gânduri de pace?“
– Ce-ţi pasă ţie dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă!
Străjerul l-a înştiinţat pe rege, zicându-i:
– Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce!
19 Atunci a fost trimis un al doilea călăreţ, care s-a dus la ei şi le-a zis:
– Aşa vorbeşte regele: „Vii cu gânduri de pace?“
– Ce-ţi pasă ţie dacă vin cu gânduri de pace? i-a răspuns Iehu. Urmează-mă!
20 Străjerul l-a înştiinţat pe rege, zicându-i:
– Mesagerul s-a dus până la ei, dar nu se mai întoarce! După felul cum este mânat carul din frunte, cel ce vine este Iehu, fiul lui Nimşi, căci el mână ca un nebun.
21 – Înhamă! a poruncit Ioram.
După ce au pregătit carul, Ioram, regele lui Israel, şi Ahazia, regele lui Iuda, au plecat fiecare în carul lui să-l întâlnească pe Iehu; şi l-au întâlnit în ogorul izreelitului Nabot. 22 Când l-a văzut Ioram pe Iehu, i-a zis:
– Vii cu gânduri de pace, Iehu?
– Cum pot să vin cu gânduri de pace atâta timp cât desfrânările mamei tale, Izabela, şi vrăjitoriile ei sunt atât de multe? i-a răspuns el.
23 Ioram a întors carul şi a fugit strigându-i lui Ahazia:
– Trădare, Ahazia!
24 Dar Iehu a luat arcul, a tras cu toată puterea şi l-a ţintit pe Ioram între umeri. Săgeata i-a străpuns inima, iar el s-a prăbuşit în car. 25 Iehu i-a zis ofiţerului său, Bidkar: „Ia-l şi aruncă-l în ogorul izreelitului Nabot, căci, adu-ţi aminte că, atunci când călăream împreună, în urma tatălui său, Ahab, Domnul a rostit împotriva lui această hotărâre: 26 «Am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor lui, zice Domnul, şi te voi face cu siguranţă să plăteşti chiar în acest ogor, zice Domnul!»“[b] Ia-l deci şi aruncă-l pe ogor, potrivit Cuvântului Domnului.
27 Când a văzut lucrul acesta, Ahazia, regele lui Iuda, a fugit spre Bet-Hagan. Iehu l-a urmărit şi a zis: „Omorâţi-l şi pe el!“ Şi l-au lovit în car, la înălţimea Gur, care este lângă Ibleam, dar el a fugit la Meghido şi a murit acolo. 28 Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul lui, alături de părinţii săi, în Cetatea lui David. 29 Ahazia ajunsese rege al lui Iuda în al unsprezecelea an al domniei lui Ioram, fiul lui Ahab.
Izabela ucisă de Iehu
30 Apoi Iehu a venit la Izreel. Când a auzit Izabela, şi-a vopsit ochii, şi-a împodobit capul şi s-a aşezat la fereastră. 31 În timp ce Iehu intra pe poartă, ea a zis:
– Vii cu gânduri de pace, Zimri, ucigaşul stăpânului său?
32 El s-a uitat spre fereastră şi a strigat:
– Cine este de partea mea? Cine?
Atunci doi sau trei eunuci s-au uitat în jos înspre el.
33 – Aruncaţi-o jos! le-a zis el.
Ei au aruncat-o jos, iar sângele ei a ţâşnit pe zid şi pe cai, aceştia călcând-o în picioare. 34 Apoi Iehu a intrat în palat. După ce a mâncat şi a băut, el a poruncit: „Îngrijiţi-vă de blestemata aceasta şi îngropaţi-o, căci a fost fiică de rege.“ 35 Dar când au ajuns la ea, ca s-o îngroape, n-au mai găsit din ea decât craniul, picioarele şi palmele mâinilor. 36 Ei s-au întors şi l-au înştiinţat pe Iehu, care a zis: „Acesta este Cuvântul Domnului, pe care El îl spusese prin robul Său Ilie tişbitul: «Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei,[c] 37 iar trupul Izabelei va fi, în ogorul lui Izreel, ca bălegarul de pe întinderea ogoarelor, aşa că nimeni nu va mai putea zice vreodată: ‘Aceasta este Izabela!’»“
Izabela a făcut planuri să pună mâna pe via lui Nabot pentru a obține grădina lui. Nabot, proprietarul grădinii, a refuzat să o vândă sau să o schimbe cu altceva, deoarece grădina fusese moștenirea familiei sale timp de multe generații. În cele din urmă, Izabela a plănuit o înscenare și l-a acuzat pe Nabot de blasfemie, ceea ce a dus la condamnarea și executarea sa.
DUMNEZEU a pedepsit-o pe Izabela pentru că a încălcat poruncile sale și a comis un act rău prin uciderea lui Nabot pentru a-și satisface propriile interese egoiste. În plus, Dumnezeu a trimis profetul Ilie pentru a o avertiza pe Izabela despre consecințele acțiunilor sale și pentru a-i prezice o pedeapsă dură. În cele din urmă, Izabela a fost răsturnată și ucisă ca urmare a păcatelor sale.
Regina Izabela a fost o femeie răutăcioasă care a comis multe lucruri rele și a ucis mulți oameni inocenți. Ea s-a închinat la idoli și a făcut lucruri care i-au supărat pe DUMNEZEU. Cu toate acestea, Dumnezeu a văzut toate faptele ei și a hotărât să o pedepsească. După moartea lui Ahab, fiul ei, Iehu a fost trimis de Dumnezeu să o pedepsească pe Izabela și familia ei. Iehu a început eliminarea idolilor și a curățat țara de închinarea la Baal.
Versete biblice relevante:
– „N-am plăcere nici în moartea celui rău, zice Domnul, ci mai vreau ca cel rău să se îndrepte de la calea lui și să fie viu.” (Ezechiel 33:11)
– „Dumnezeu va aduce orice lucru la judecată, chiar și pe cele ascunse, fie bine, fie rău.” (Eclesiastul 12:14)
– „Credincios este Dumnezeu, cu care nu vați călcat încercarea peste putință, ci, împreună cu ispitirea, va face și scăparea, ca să puteți s-o puteți purta.” (1 Corinteni 10:13)
”Proverbele 20:21” O moștenire repede câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârșit.
Finalul dramatic al lui Ilie este descris în Cartea Împăraților 2:11, unde este scris: „Și s-a întâmplat că, pe când umblau ei și vorbeau, iată că un car de foc și cai de foc i-a despărțit pe amândoi, și Ilie s-a suit într-un vârtej spre cer”.
Acest eveniment se încadrează într-un context biblic mai larg, care vorbește despre ascensiunea la cer a unor profeți și a lui Isus Hristos. În Cartea Genezei 5:24, este scris despre Enoh: ” Enoh a umblat cu Dumnezeu, apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu.
„- Și Enoh a trăit deplinătatea vieții sale, trei sute șaizeci și cinci de ani. Și Enoh a fost plăcut lui Dumnezeu; și iată că nu a mai fost, căci Dumnezeu l-a răpit”.
De asemenea, în Cartea Faptelor Apostolilor 1:9, se povestește despre ascensiunea la cer a lui Isus Hristos: ” După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălțat la cer, și un nor L-a ascuns din ochii lor.” – „Și, zicând acestea, fiind privit de ei, S-a suit la cer, și un nor L-a ascuns din ochii lor”.
În încheiere, ascensiunea lui Ilie la cer este un moment dramatic și misterios din Biblie, care se încadrează într-un motiv mai larg al ascensiunilor la cer ale diferiților profeți și a lui Isus Hristos.
Viața lui Ilie este un exemplu pentru toți credincioșii, pe care îi îndeamnă să nu se lase niciodată deznădăjduiți și să rămână fideli în credința lor în Dumnezeu Adevărat, indiferent de circumstanțe.
Referințe scripturale divine.
Credincios : Ilie a demonstrat o credință neclintită în Dumnezeu, având deplină încredere în puterea și promisiunile Sale. Referință: 1 Regi 17:1-6
Curajos : El s-a ridicat fără frică în fața regelui Ahab și a profeților lui Baal, înfruntând cu fermitate o mare opoziție. Referință: 1 Regi 18:17-40
Îndrăzneț : Ilie a proclamat cu tărie adevărul lui Dumnezeu chiar și atunci când s-a confruntat cu adversitatea. Referință: 1 Regi 18:21-24
Rugăciune : S-a rugat cu inima deschisă pentru intervenția și îndrumarea lui Dumnezeu. Referință: 1 Regi 18:36-37
Ascultător : Ilie a urmat cu evlavie instrucțiunile divine ale lui Dumnezeu, chiar și atunci când acestea păreau neobișnuite. Referință: 1 Regi 17:2-5
Compasiv : În ciuda îndrăznelii sale, Ilie a arătat o mare compasiune față de văduva din Sarepta și față de fiul ei. Referință: 1 Regi 17:8-24
Perseverent : Ilie a stăruit în rugăciune și acțiune, nefiind descurajat până când a văzut împlinite promisiunile lui Dumnezeu. Referință: 1 Regi 18:41-45
Zelos pentru Dumnezeu : Era plin de pasiune să apere onoarea și închinarea lui Dumnezeu, luptând împotriva idolatriei. Referință: 1 Regi 18:21-39
Dependența de Dumnezeu : Ilie s-a bazat cu toată ființa sa pe purtarea de grijă și puterea lui Dumnezeu în orice moment al vieții. Referință: 1 Regi 17:6, 1 Regi 18:38
Împuternicit de Duhul : A acționat sub călăuzirea și ungerea Duhului Sfânt. Referință: 1 Regi 18:12
Umil : Chiar și în mijlocul realizărilor sale mărețe, Ilie a păstrat o atitudine de umilință înaintea lui Dumnezeu. Referință: 1 Regi 19:4-18
Perseverent : Chiar și în cele mai întunecate momente, Ilie a perseverat și a continuat cu credință să-și împlinească chemarea divină. Referință: 1 Regi 19:1-8
Învățător și mentor : Ilie a fost un mentor înțelept pentru succesorul său, Elisei, împărtășindu-i un întreg patrimoniu de înțelepciune. Referință: 1 Regi 19:19-21, 2 Regi 2:9-15
Făcătorul de minuni : A adus la viață numeroase minuni, inclusiv învierea celor morți și chemarea focului din cer. Referință: 1 Regi 17:17-24, 1 Regi 18:36-39
Martor credincios : Ilie a mărturisit cu tărie despre puterea și suveranitatea lui Dumnezeu, atât prin cuvinte, cât și prin acțiuni. Referință: Maleahi 4:5-6, Matei 17:1-3
Viața lui Ilie este un model viu al caracterului unui slujitor dedicat lui Dumnezeu, de la credința sa puternică până la proclamarea cu îndrăzneală a adevărului și faptele pline de compasiune. Povestea sa ne inspiră pe noi, credincioșii din toate generațiile, amintindu-ne de puterea ascultării, rugăciunii și dependenței de divinitate. Să ne străduim să urmați exemplul lui Ilie, îmbrățișând credința, curajul și zelul pentru Împărăția lui Dumnezeu în fiecare aspect al vieților noastre, având încredere în purtarea de grijă a lui Dumnezeu și umblând în ascultare față de voința Sa.
-Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!
2 Petru 1:2
Isus Te Iubește