Ce sunt Şeolul şi Hadesul?
Ce reprezintă Şeolul și Hadesul în tradițiile și credințele religioase?
Care sunt semnificațiile lor și cum sunt percepute în diferite culturi și mitologii?
În diverse culturi și tradiții religioase, Şeolul și Hadesul sunt adesea asociate cu lumea de dincolo, locuri în care sufletele merg după moarte.
În unele credințe, ele sunt văzute ca fiind locuri de pedeapsă sau purificare, în timp ce în altele reprezintă pur și simplu un tărâm al morților.
Aceste concepte au variat în interpretare de-a lungul istoriei și în funcție de cultură.
De exemplu, în mitologia greacă, Hadesul era atât numele zeului lumii de dincolo cât și numele acestei lumi, un loc întunecat în care sufletele ajungeau după moarte.
Pe de altă parte, în tradiția evreiască, Şeolul era văzut ca un loc subpământean unde toți morții merg, indiferent de faptele lor de-a lungul vieții.
Aceste diferite interpretări evidențiază complexitatea și diversitatea modului în care Şeolul și Hadesul sunt percepute în diferite tradiții religioase și culturi.
În TEXTUL biblic original, cuvântul ebraic sheóhl şi echivalentul său grecesc háides apar de peste 70 de ori.
Cuvântul „Şeol” descrie un loc subpământean destinat morţilor, un loc de uitare şi neputinţă.
Amândoi termeni au legătură cu moartea.
Aceste concepte reflectă ideea de adâncime, întuneric și tăcere asociate cu starea de moarte.
În unele traduceri ale Bibliei, ei sunt redaţi prin „mormânt”, „iad” sau „groapă”.
Uneori, ele sunt interpretate ca fiind echivalente cu destinul final al celor dreptcredincioşi și al celor răi.
Însă, în majoritatea limbilor, nu există cuvinte care să transmită cu exactitate sensul acestor termeni din ebraică şi greacă.
Diferenţele semantice subtile dintre ele pot crea confuzie în înţelegerea textului original.
De aceea, Traducerea lumii noi foloseşte cuvintele „Şeol” şi „Hades”.
Alegerea acestor termeni vizează menţinerea autenticităţii şi clarităţii textului biblic.
În continuare vom vedea care este semnificaţia lor şi cum sunt folosite ele în câteva pasaje biblice.
Această analiză va oferi o imagine mai clară asupra semnificației adânci a acestor concepte religioase.
În Eclesiastul 9:10 se spune:”Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuința morților în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune!”
-„În Şeol, locul unde te duci, nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune”
În Eclesiastul 9:10, se spune: „În Şeol, locul unde te duci, nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune”. Putem înţelege din acest verset că Şeolul este o sferă spirituală în care nu există activitate sau înţelegere precum în lumea pământească. Nu se referă la un simplu mormânt material, ci la o realitate spirituală care depăşeşte limitele cunoaşterii noastre umane.
Să înţelegem din acest verset că Şeolul se referă la un mormânt în care este îngropată o persoană dragă? Nu.
Astfel, cuvintele ‘Şeol’ şi ‘Háides’ se referă în principal la starea de inconştienţă a morţilor, voită sau involuntară, fără a indica un loc fizic de înmormântare.
Când face referire la un anumit loc de înmormântare, sau mormânt, Biblia nu foloseşte termenii sheóhl şi háides, ci alte cuvinte ebraice şi greceşti.
În schimb, de exemplu, foloseşte ‘mnemeion’ în greacă şi ‘qever’ în ebraică pentru a denota un mormânt individual sau colectiv.
”Dex:
Mnemeion
Definiția Mnemein
- orice obiect vizibil pentru păstrarea sau rechemarea memoriei oricărei persoane sau lucruri
- un memorial, monument, mai exact, un monument sepulcral
- un mormânt, un mormânt.
Versete pline de semnificație
Matei
6
Marcu
6
Luca
8
Ioan
14
Faptele Apostolilor
1
Geneza 23:7-9; ” 7 Avraam sa sculat și sa aruncat cu fața la pământ înaintea norodului țării, adică înaintea fiilor lui Het.
8 Și le-a vorbit astfel: „Dacă găsiți cu cale să-mi îngrop moarta și so iau dinaintea ochilor mei, ascultați-mă și rugați pentru mine pe Efron, fiul lui Țohar, 9 să-mi dea peștera Macpela, care-i
a lui și care este chiar la marginea ogorului lui; să mi-o dea în schimbul prețului ei, ca să-mi slujească drept loc pentru a îngropare în mijlocul tău.”
Matei 28:1”1La sfârşitul zilei Sabatului*, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi** cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.”
* Marc 16:1 Luca 24:1 Ioan 20:1 ** Mat 27:56
Biblia nu întrebuinţează cuvântul „Şeol” nici cu referire la un mormânt în care au fost îngropate mai multe persoane, cum ar fi un mormânt de familie sau o groapă comună
Geneza 49:30, 31”30 în peştera din ogorul Macpela, care este faţă în faţă cu Mamre, în ţara Canaan.
Acesta este ogorul pe care l-a cumpărat Avraam de la Hetitul Efron ca moşie de înmormântare.
31 Acolo au îngropat pe Avraam şi pe Sara, nevasta lui; acolo au îngropat pe Isaac şi pe Rebeca, nevasta lui, şi acolo am îngropat eu pe Lea.
32 Ogorul şi peştera care se află acolo au fost cumpărate de la fiii lui Het.”.
Biblia nu utilizează termenii sheol și hadeș, ci alte termeni ebraici și greci (Geneza 23:7-9; Matei 28:1). Biblia nu se referă la Ţara Morţilor nici în contextul unui mormânt comun, ci ca loc simbolic al despărțirii de Dumnezeu (Geneza 49:30, 31).
Atunci la ce se referă termenul „Şeol”?
Cuvântul lui Dumnezeu arată că „Şeolul” sau „Hadesul” fac referire la ceva mult mai mare chiar şi decât o groapă comună enormă.
El este personificat ca fiind nesătul și mereu în căutare de mai multe victime, conform proverbului biblic: ‘Şeolul vrea mereu mai mult.’
De exemplu, în Isaia 5:14 se spune că Şeolul „şi-a lărgit sufletul şi şi-a deschis larg gura, peste măsură”.
În acest context, ‘Şeolul’ este imaginea unei entități insațiabile, care înghite continuu fără să se sature.
”Isaia 5:14 14De aceea îşi şi deschide Locuinţa morţilor gura şi îşi lărgeşte peste măsură gâtlejul, ca să se coboare în ea măreţia şi bogăţia Sionului, cu toată mulţimea lui gălăgioasă şi veselă.”
Deşi, figurativ vorbind, a înghiţit deja nenumăraţi oameni, Şeolul vrea mereu mai mult
Proverbele 30:15, 16 ”15 Lipitoarea are două fete: „Dă! dă!”
Trei lucruri sunt nesăţioase,
patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!”,
16 şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă,
pământul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: „Destul!”
Spre deosebire de un mormânt literal, în care încape un număr limitat de morţi, Şeolul „nu se satură”
Proverbele 27:20 ”20După cum Locuinţa morţilor* şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii** omului nu se pot sătura.”
* Prov 30:16 Hab 2:5 ** Ecl 1:8 Ecl 6:7”
Şeolul nu se umple niciodată.
Această lipsă de săturare arată că ‘Şeolul’ este mereu deschis pentru a primi și mai mulți oaspeți, indiferent de numărul acestora.
Nu are limite.
Este o reprezentare a infinității și a capacității de primire nelimitate a locuinței morților.
Aşadar, Şeolul, sau Hadesul, nu este un loc fizic, situat într-o anumită zonă.
Ideea de ‘Şeol’ sau ‘Hades’ este asociată mai mult cu conceptul de moarte și de trecere în neființă decât cu o locație fizică pe harta lumii.
El reprezintă mormântul comun al omenirii, un loc simbolic unde se odihnesc în moarte majoritatea oamenilor..
Este o metaforă pentru destinul comun al tuturor muritorilor, sugerând că, în final, toți ajung să se odihnească în același ‘Şeol’.
Învăţătura biblică despre înviere ne ajută să înţelegem mai bine sensul termenilor „Şeol” şi „Hades”.
Biblia asociază aceste cuvinte cu moartea din care va fi o înviere
Iov 14:13”4Cum ar putea* să iasă dintr-o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.
* Gen 5:3 Ps 51:5 Ioan 3:6 Rom 5:12 Efes 2:
Faptele 2:31;”despre învierea lui Hristos a prorocit și a vorbit el, când a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în Locuința morților și trupul lui nu va vedea putrezirea.”
Apocalipsa 20:13”Marea a dat înapoi pe morții care erau în ea; Moartea și Locuința morților au dat înapoi pe morții care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.”
* Scripturile mai arată că printre cei aflaţi în Şeol, sau Hades, se numără atât slujitorii lui Dumnezeu, cât şi mulţi oameni care nu i-au slujit lui Geneza 37:35”35Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit* ca să-l mângâie, dar el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea: „Plângând** mă voi coborî la fiul meu, în Locuinţa morţilor.” Şi plângea astfel pe fiul său.”
* 2 Sam 12:17 ** Gen 42:38 Gen 44:29 Gen 44:31”
Psalmul 55:15”15Să vină moartea peste ei şi să se coboare* de vii în Locuinţa morţilor, căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor!
* Num 16:30”
Astfel, Biblia ne învaţă că va fi „o înviere atât a celor drepţi, cât şi a celor nedrepţi”
Faptele 24:15”15şi am* în Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au şi ei înşişi, că** va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi.”
* Fapte 23:6 Fapte 26:6 Fapte 26:7 Fapte 28:20 ** Dan 12:2 Ioan 5:28 Ioan 5:29”
-Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!