Soteriologia este studiul doctrinei mântuirii și a modului în care aceasta este realizată prin jertfa lui Hristos pe cruce.
Soteriologia discută despre modul în care moartea lui Hristos asigură mântuirea celor care cred, precum și despre implicarea noastră în acest proces prin credință și pocăință.
Înțelegerea doctrinei mântuirii este esențială pentru că ne ajută să înțelegem și alte aspecte ale credinței noastre, cum ar fi îndreptățirea, sfințirea, ispășirea și ispășirea substitutivă.
În studiul Soteriologiei se pun câteva întrebări frecvente, cum ar fi:
Ce înseamnă să fii mântuit?
Cum poate o ființă păcătoasă să fie acceptată în prezența lui Dumnezeu?
Care este relația dintre credință și faptele bune în contextul mântuirii?
În final, Soteriologia este o ramură importantă a teologiei, pentru că ne ajută să înțelegem și să apreciem mai profund iubirea și mila lui Dumnezeu față de noi, precum și planul său minunat de mântuire pentru omenire.
Soteriologia defineste conceptul de mântuire sau salvare în creștinism și il deosebește de celelalte religii ale lumii
Înțelegerea soteriologiei biblice ne va ajuta să știm de ce mântuirea este numai prin har (Efeseni 2:8-9), numai prin credință, numai în Isus Hristos.
Nicio altă religie nu bazează mântuirea doar pe credință.
Aceleași religii se bazează pe meritele și faptele bune ale oamenilor pentru mântuirea lor.
Soteriologia ne ajută să vedem de ce.
Înțelegerea mântuirii noastre este esențială pentru a avea pace în inimă și a ne putea bizui pe El
O înțelegere clară a mântuirii noastre va oferi o „pace care întrece orice înțelegere” (Filipeni 4:7), deoarece ajungem să știm că Acela care nu poate da greș niciodată este mijlocul prin care am fost mântuiți și mijlocul prin care rămânem în siguranță în mântuirea noastră.
Soterologia studiul Mantuirii_Isus Te Iubeste
1. Odată salvat-mântuit, este pentru întotdeauna?
Odată salvat, întotdeauna salvat? Această întrebare poate stârni unele dintre cele mai îngrijorătoare temeri și îndoieli în rândul credincioșilor. Dar adevărul este că Biblia ne asigură că mântuirea noastră este eternă și că vom fi păstrați în siguranță de Cel care ne-a răscumpărat cu sângele Său curat și neprihănit.
Ne este garantată fericirea veșnică prin credința noastră în Isus Hristos și dacă am acceptat să fim salvați prin harul și dragostea Lui infinită. Nu trebuie să ne temem că vom pierde această binecuvântare minunată, atât timp cât păstrăm credința în El și ne încredem în puterea și fidelitatea Sa.
Decizia noastră de a crede în Isus este una permanentă, iar harul Lui divin ne garantează că suntem iubiți, prețuiți și păziți pentru eternitate. Dacă ați acceptat deja harul său și mântuirea Lui, puteți fi siguri că sunteți în mâinile bune ale Tatălui ceresc, care are grijă de fiecare dintre noi și ne îngrijește cu dragoste și grijă deplină.
Așadar, nu trebuie să vă faceți griji în legătură cu faptul că ați putea pierde ceea ce ați primit prin credință. Faptul că suntem păziți de puterea lui Dumnezeu și iubirea Sa este un adevăr absolut și o promisiune divină care nu poate fi schimbată. Așa că lăsați această cunoaștere să vă umple inima și să vă aducă pacea și bucuria în suflet. Ați fost salvați și veți fi mereu salvați de harul și iubirea lui Dumnezeu pentru voi.
Noi suntem condamnați din naștere și incapabili să ne salvăm singuri.
Dacă am fi responsabili să ne salvăm și să ne păstrăm salvați, am eșua.
Iar Isus Hristos este singurul mijloc prin care putem fi salvați și păstrați în siguranță.
O astfel de înțelegere nu ar trebui să ne facă să ne simțim inferiori, ci dimpotrivă, ne arată cât de mult ne iubește Dumnezeu.Tit 3:5-8 este un rezumat extraordinar al Soteriologiei care ne arată în mod clar marea iubire pe care Dumnezeu o are față de noi: „El ne-a mântuit prin mila Sa, nu pentru că am făcut lucruri drepte, ci prin spălarea renașterii și reînnoirii prin Duhul Sfânt. Prin harul Său, Dumnezeu a revărsat peste noi cu generozitate Duhul Sfânt, prin Isus Hristos Mântuitorul nostru, pentru ca noi, ca fiind îndreptățiți prin harul Său, să devenim moștenitori ai nădejdii vieții veșnice și să trăim în bucurie și pace. Acestea sunt promisiunile Lui cărora putem să ne ancorăm cu încredere, știind că ne-a pregătit un loc alături de El. Mulțumim, Doamne!
2 . Este mântuirea numai prin credință sau prin credință plus fapte?
Aceasta este poate cea mai importantă întrebare din toată teologia creștină.
Mântuirea prin credință este esența creștinismului, prin crezarea în jertfa lui Isus Hristos ca singur mijloc de a primi iertarea păcatelor și reconcilierea cu Dumnezeu.
Această întrebare a fost cauza Reformei , diviziunea dintre protestantism și catolicism.
Reforma a susținut că mântuirea este numai prin credință, în timp ce Biserica Catolică a promovat ideea că credința și faptele sunt necesare pentru mântuire.
Această întrebare este o diferență cheie între creștinismul biblic și majoritatea cultelor.
Majoritatea cultelor adaugă anumite lucruri pe lângă credință, ceea ce îi diferențiază de creștinismul biblic, care susține că mântuirea este doar prin credință în Isus.
Este mântuirea numai prin credință sau prin credință plus fapte umane? Altfel spus, sunt mântuit prin încredere în Isus, sau trebuie să cred în Isus și, în plus, să fac anumite lucruri?.
În concluzie, mântuirea este obținută prin credință în jertfa lui Isus ca singur mijloc de reconciliere cu Dumnezeu, însă faptele sunt expresia naturală a acestei credințe și a iubirii față de Dumnezeu și aproapele.
3. Este necesar botezul pentru mântuire?
Botezul este un eveniment sacru care simbolizează nașterea unei persoane din nou și intrarea sa în comunitatea creștină.
În tradiția creștină, botezul se face prin scufundarea persoanei în apă sau prin turnarea apei pe capul său.
Importanța botezului nu poate fi subestimată, deoarece reprezintă un moment crucial în viața unui creștin.
Prin botez, persoana devine parte a Bisericii și primește darul harului divin.
Cu toate acestea, botezul nu este suficient pentru mântuirea noastră.
Este important să înțelegem că botezul este doar începutul unei călătorii spirituale și că trebuie să ne trăim viața în conformitate cu învățăturile și valorile creștine.
Ceea ce ne salvează cu adevărat este lucrarea de curățire a Duhului Sfânt, care are loc în momentul în care suntem născuți din nou și regenerați de Duhul Sfânt, așa cum este scris în Epistola către Tit (3:5): El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt.
Ioan 3:3-7, „Isus a răspuns și i-a zis: „Adevărat, adevărat, îți spun, dacă nu cumva cineva.
Isus îi explică lui Nicodim că nașterea în sine nu este suficientă pentru a vedea Împărăția lui Dumnezeu; este necesară o naștere spirituală
este născut din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.’ Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om când este bătrân? Nu poate să intre a doua oară în pântecele mamei sale și să se nască, nu-i așa? Isus a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu.
Nașterea din apă este una fizică, iar nașterea din Duh se referă la transformarea spirituală
Ceea ce este născut din trup este carne, iar ceea ce este născut din Duh este duh.
Isus subliniază că natura noastră pământească este diferită de cea spirituală și că ambele sunt necesare pentru a intra în Împărăția lui Dumnezeu
Nu te mira că ți-am spus: „Trebuie să te naști din nou.”
În timp ce botezul este menționat mai târziu în acest capitol (Ioan 3:22-30),.
Ioan cel Botezătorul menționează importanța botezului, el fiind o mărturie a credinței în Isus și a curățării spirituale prin Duhul Sfânt.
4.Ce este pocăința și este necesară pentru mântuire?
Este esențial să ne recunoaștem păcatele și să căutăm iertarea divină prin acte de pocăință și schimbare. Prin urmare, este important să fim conștienți de propriile noastre greșeli și să căutăm mereu să creștem în relația noastră cu Dumnezeu.
În Luca 3:8-14 și Fapte 3:19, se vorbește despre necesitatea pocăinței și a întoarcerii la Dumnezeu. Pavel, în lucrarea sa, a declarat că el a propovăduit oamenilor să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, demonstrându-și pocăința prin faptele lor (Fapte 26:20).
Este esențial să ne recunoaștem păcatele și să căutăm iertarea divină prin acte de pocăință și schimbare. Prin urmare, este important să fim conștienți de propriile noastre greșeli și să căutăm mereu să creștem în relația noastră cu Dumnezeu.
Mulți înțeleg că termenul pocăință înseamnă „o întoarcere de la păcat”.
Pocăința este un cuvânt cu o semnificație profundă, care implică mai mult decât doar a te întoarce de la păcat.
Regretarea păcatului și întoarcerea de la el sunt legate de pocăință, dar nu reprezintă sensul precis al cuvântului.
În sensul biblic, pocăința este mai mult decât o simplă regretare a păcatelor comise. Ea implică o schimbare a minții și a acțiunii.
În Biblie, cuvântul pocăință înseamnă „a se răzgândi”.
Așadar, înțelegerea corectă a pocăinței este aceea că ea înseamnă
a avea o altă atitudine, a te răzgândi și a te întoarce la Dumnezeu.
Biblia ne spune, de asemenea, că adevărata pocăință va avea ca rezultat o schimbare a acțiunilor (Luca 3:8–14; Fapte 3:19).
Prin faptele lor, oamenii demonstrează adevărata lor pocăință, după cum afirmă și Pavel în Fapte 26:20.
Rezumând lucrarea sa, Pavel declară: „Am propovăduit ca ei să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să-și arate pocăința prin faptele lor” (Fapte 26:20).
5. Ce înseamnă să fii un creștin născut din nou
Pasajul clasic din Biblie care răspunde la această întrebare este Ioan 3:1–21. Domnul Isus Hristos vorbește cu Nicodim, un fariseu proeminent și membru al Sinhedrinului (corpul conducător al evreilor). Nicodim venise la Isus noaptea cu câteva întrebări ce îl frământau, iar întâlnirea dintre cei doi a adus la lumină învățături importante și valoroase. Printre acestea se numără mesajul despre nașterea din nou, care subliniază importanța transformării interioare și a legăturii cu Dumnezeu, precum și despre iubirea lui Dumnezeu pentru întreaga lume. Este un pasaj care ne cere să ne punem întrebări, să căutăm răspunsuri și să căutăm mereu să ne apropim de Dumnezeu, pentru a ajunge la o cunoaștere mai adâncă și mai minunată a sa.
În timp ce Isus vorbea cu Nicodim, El a spus: „Adevărat vă spun că nimeni nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu dacă nu este născut din nou”.