Calea Învierii morților

Pavel a declarat fără îndoială că, în afară de înviere, credința și solia noastră sunt zadarnice ( 1 Corinteni 15:12-19 ).

Pavel ne avertizează că, dacă Hristos nu a înviat din morți, credința noastră este zadarnică și nu are nicio valoare.

Gândirea la cât de absolut sumbră și inutilă ar fi orice așa-zisă viață „creștină”

1 Corinteni 15:12-19

Însemnătatea învierii lui Hristos

12Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morților?

13Dacă nu este o înviere a morților, nici Hristos n-a înviat.

14Și dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică și zadarnică este și credința voastră.

15Ba încă noi suntem descoperiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu înviază.

16Căci, dacă nu înviază morții, nici Hristos n-a înviat.

17Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre

18și, prin urmare, și cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți.

19Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii!

Pavel, în capitolul 15 din prima sa Epistolă către Corinteni, explică importanța învierii lui Hristos.
El atrage atenția că, dacă Hristos nu a înviat din morți, atunci credința noastră este zadarnică și nu are nicio valoare.

Această idee subliniază faptul că învierea lui Hristos este fundamentul credinței creștine și de asemenea, motivul pentru care avem speranța vieții eterne.

Pavel argumentează că dacă nu există o înviere a morților atunci nici Hristos nu a înviat.
În înțelesul de bază al creștinismului, dacă nu există învierea, nu există nici creștinism.
Acest lucru implică faptul că dacă nu există o înviere din morți, atunci nu poate exista nicio credință creștină.

Prin urmare, dacă Hristos nu a înviat, atunci predicarea noastră și credința noastră sunt zadarnice.
De aceea, este vital să credem și să afirmăm învierea lui Hristos din morți.

Dacă afirmăm că Dumnezeu l-a înviat pe Hristos, dar nu a murit și înviat din morți, atunci am fi niște martori mincinoși.
Este esențial să credem și să afirmăm învierea lui Hristos pentru a fi martori credibili ai măreției lui Dumnezeu.

Dacă Hristos nu a înviat, atunci credința noastră este zadarnică, și cei care au murit în Hristos sunt pierduți.
Dacă Hristos nu a înviat, atunci nici noi nu am avea nicio speranță de înviere din morți.

Învierea lui Hristos este, prin urmare, temelia speranței noastre de înviere din morți.

Așadar, credința noastră în Hristos și puterea învierii lui sunt ceea ce ne dă speranța vieții veșnice.

Învierea echivalează cu semnalul clar al Tatălui că Isus este Fiul puternic al lui Dumnezeu care a biruit moartea și domnește ca Domn al tuturor ( Romani 1:4; 4:25 ).
Prin înviere, Isus a demonstrat nu doar puterea Său de a birui moartea, ci și adevărul că El este calea, adevărul și viața și că nimeni nu vine la Tatăl decât prin El (Ioan 14:6).

Învierea demonstrează că „sângele noului legământ” al lui Isus îi salvează pe poporul Său de păcatele lor.
De asemenea, prin înviere, Isus a îndeplinit promisiunea Sa de a avea puterea de a se ridica din morți și a oferit credincioșilor speranța vieții veșnice prin puterea Sa divină (Ioan 6:40).

În afară de înviere, nu ar exista niciun motiv pentru paharul de pomenire de la Masa Domnului, deoarece nu ar exista niciun motiv pentru a anticipa paharul de vin nou în Împărăția Tatălui

( Matei 26:28 ).”Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine și, după ce a binecuvântat, a frânt-o și a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.” Apoi a luat un pahar și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li la dat, zicând: „Beți toți din el, căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se găsește pentru mulți, spre iertarea păcatelor.”

– Astfel, paharul de pomenire oferă o amintire vie a jertfei lui Isus, care a dus la eliberarea de păcat și moarte, precum și o promisiune a faptului că El va reveni să își ia poporul la El în Împărăția Sa veșnică (1 Corinteni 11:26).

<p>
Fără înviere, niciuna dintre promisiunile lui Isus nu ar fi demnă de încredere. Dacă Isus nu a înviat din morți după ce a promis de multe ori că va face acest lucru ”
(Matei 12:40;”Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pământului.

Matei 16:21; De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoților celor mai de seamă și din partea cărturarilor; că are să fie omorât și că a treia zi are să învieze.

Matei 17:9, 9 Pe când coborau din munte, Isus le-a dat porunca următoare: „Să nu spuneţi nimănui de vedenia aceasta până va învia Fiul omului din morţi”.

Matei 20:19; 19şi-L* vor da în mâinile neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească, dar a treia zi va învia.”

Matei 26:32), Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.”

Pentru acest motiv, învierea lui Isus este unul dintre cele mai importante evenimente din istorie.

Ea a dat credibilitate și autoritate la aceste promisiuni și ne-a arătat puterea și iubirea lui Dumnezeu față de omenire.

Învierea lui Isus nu numai că demonstrează faptul că El a fost într-adevăr Fiul lui Dumnezeu, dar indică și puterea lui Dumnezeu de a învinge moartea și de a ne oferi speranță în viața veșnică.

Astfel, moartea nu mai este o frică pentru noi, ci este doar un trecut înainte de viața eternă în prezența lui Dumnezeu.

Prin sacrificiul și învierea lui Isus, noi suntem eliberați de păcat și moarte, și ne putem bucura de viața nouă și plină de har alături de El.

Fără înviere , biserica nu ar exista temelie apostolică

Matei 16:18 Și Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui.

Învierea lui Isus i-a transformat pe dezertorii împrăștiați înapoi în urmași credincioși

Matei 26:31-32 ” 31 Atunci, Isus le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi* veţi** găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: ‘Voi bate† Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite.’

32 Dar, după ce voi învia, voi* merge înaintea voastră în Galileea.”

Vestea uimitoare, dar adevărată, adusă lor de cele două femei care au descoperit mai întâi mormântul gol și mai târziu de Însuși Domnul Isus înviat, i-a adus pe ucenicii împrăștiați înapoi în stână și i-a încurajat pentru mărturie

( Matei 28:5-7
”5 Dar îngerul a luat cuvântul şi a zis femeilor: „Nu vă temeţi, căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit.

6 Nu este aici; a înviat, după cum zisese.
Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul

7 şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi.
Iată că v-am spus lucrul acesta.”

Matei 10,
Matei 16
Matei 20

Fără înviere , nu ar exista un model de viață sacrificială.

Fără înviere, creștinismul nu ar fi mai mult decât un alt sistem filozofic în care să ne pierdem în idei abstracte și moralitate relativă (1 Corinteni 15:14-17).

Isus a întruchipat și a demonstrat oximoronul vieții răstignite, că o viață centrată pe sine este mizerie și că o viață cu adevărat abundentă are loc numai atunci când cineva moare pentru interesul propriu

Matei 10:38-39; 38”Cine nu-și ia crucea lui și nu vine după Mine nu este vrednic de Mine.”

39”Cine își va păstra viața o va pierde și cine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga.”

Înțelegerea rostului suferinței și a sacrificiului personal este un element vital în experiența creștină ”
”Filipeni 3:10-11”Și să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui și părtășia suferințelor Lui și să mă fac asemenea cu moartea Lui; ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morți.”

– Luându-și crucea și urmându-L pe Hristos, creștinii au posibilitatea de a experimenta adevărata libertate și plinătate a vieții
Galateni 2:20”Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine.”

Matei 16:24-28; 24” Atunci, Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.”

–Împăratul roman Iulius Cezar a sugerat că cel mai groaznic și rău mod de a executa pe cineva este prin crucificare.
Deci, atunci când Isus a îndemnat pe cineva să-și ia crucea, acest lucru a însemnat cu siguranță o chemare la suferință și sacrificiu extrem.

25” Pentru că oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga.”

–Isus a fost centrat nu pe El Însuși, ci pe Tatăl Său și pe împlinirea voinței Sale (Ioan 4:34, 5:30).

26 Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?

27 ”Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.”

28 ”Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăția Sa.”

–Detaliile vieții noastre și împlinirea noastră viitoare sunt în mâinile lui Dumnezeu și știm că va face ceea ce este cel mai bun pentru noi – chiar și prin suferință
(Romani 8:28 ”De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.”

Matei 20: 26-28;”Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob.”

–Slujba este calea către măreție în regatul cerurilor
(Marcu 9:35”Atunci, Isus a șezut jos, a chemat pe cei doisprezece și le-a zis: „Dacă vrea cineva să fie cel dintâi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toți și slujitorul tuturor!”

Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”

Matei 23:12 ”Oricine se va înălța va fi smerit; și oricine se va smeri va fi înălțat..”

Smerenia este o virtute supremă în viața creștină și ne permite să fim apropiați de Dumnezeu (Iacov 4:10).”Smeriți-vă înaintea Domnului și El vă va înălța”

Fără înviere , nu ar exista un shalom escatologic care să îndrepte toate greșelile pământești și să reînnoiască lumea
( Matei 19:28-30).

”28 Isus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
29 Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30Dar mulți din cei dintâi vor fi cei din urmă și mulți din cei din urmă vor fi cei dintâi.”

Martiri al căror sânge strigă din pământ după dreptate nu vor fi niciodată îndreptățiți ( Matei 23:35 ‘
’34 De aceea, iată, vă trimit proroci, înţelepţi şi cărturari. Pe unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe alţii îi veţi bate în sinagogile voastre şi-i veţi prigoni din cetate în cetate,

35 ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la sângele neprihănitului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între Templu şi altar.”

; Apocalipsa 6:9-11 ). ”Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră înjunghiați din pricina Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturisirii pe care o ținuseră. Ei strigau cu glas tare și ziceau: „Până când, Stăpâne, Tu, care ești sfânt și adevărat, zăbovești să judeci și să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?” Fiecăruia din ei i s-a dat o haină albă și i s-a spus să se mai odihnească puțină vreme, până se va împlini numărul tovarășilor lor de slujbă și al fraților lor, care aveau să fie omorâți ca și ei.

Nespusele milioane de nedreptăți săvârșite de ființe umane de-a lungul istoriei nu vor fi niciodată corectate.

Nu ar exista o socotire supremă pentru păcat, iar Satana ar câștiga bătălia cosmică.

Dar învierea garantează că rugăciunea model a ucenicilor va fi răspunsă – voința lui Dumnezeu se va face pe pământ așa cum este în ceruri

( Matei 6:10 ).vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ.

Prin ridicarea lui Isus, Dumnezeu le-a arătat tuturor oamenilor că în cele din urmă îi vor răspunde pentru ceea ce au făcut

( Matei 16:27;Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Ioan 5:28-29; Nu vă mirați de lucrul acesta, pentru că vine ceasul când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui și vor ieși afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viață, iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.

Fapte 17:31 pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta și despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morți…”

Proclamarea apostolică a Evangheliei sa centrat pe cruce
( Galateni 6:14; ”14În ce mă priveşte*, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită** faţă de mine şi eu, faţă de lume!
”

1 Corinteni 1:18-25; ”Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu.”

Apostolul Pavel subliniază că propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. El citează profeții care declară că Dumnezeu intenționează să distrugă înțelepciunea omenească și priceperea înțelepților, arătând astfel că înțelepciunea nu poate răspunde la problemele fundamentale ale vieții
(”1 Corinteni 1:18-25).
”Căci este scris: „Voi prăpădi înțelepciunea celor înțelepți și voi nimici priceperea celor pricepuți.” Unde este înțeleptul?””

1 Petru 1:18-19; ”căci știți că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri, ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană.”

Evrei 2:9, ’14; .
Prin suferințele și moartea lui, Isus a devenit ”Încununatul cu slavă și cu cinste”

– Aceasta i-a permis lui Isus să guste moartea pentru toți și să desăvârșească, prin suferințe, pe Căpetenia mântuirii noastre (Evrei 2:10-11).

9”Dar pe Acela care a fost făcut pentru „puțină vreme mai prejos decât îngerii”, adică pe Isus, Îl vedem „încununat cu slavă și cu cinste” din pricina morții pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toți.”

–Aceasta înseamnă că El sfințește și noi, cei care suntem sfințiți, suntem dintr-unul (Evrei 2:11).

10 ”Se cuvenea, în adevăr, ca Acela pentru care și prin care sunt toate și care voia să ducă pe mulți fii la slavă să desăvârșească, prin suferințe, pe Căpetenia mântuirii lor.”

–Prin acest lucru, El nu Îi este rușine să ne numească frați (Evrei 2:11-12), ceea ce înseamnă că suntem parte a aceluiași sânge și a aceleiași cărnuri (Evrei 2:14).

11 ”Căci Cel ce sfințește și cei ce sunt sfințiți sunt dintr-unul.
De aceea, Lui nu-I este rușine să-i numească frați, ”

–Astfel, având încredere în puterea lui Hristos, noi putem veni cu încredere înaintea tronului grației și putem primi ajutorul de care avem nevoie (Evrei 2:14-15).

12 când zice: „Voi vesti Numele Tău fraților Mei; Îți voi cânta lauda în mijlocul adunării.”

13 Și iarăși: „Îmi voi pune încrederea în El.” Și în alt loc: „Iată-Mă, Eu și copiii pe care Mi i-a dat Dumnezeu!”

14 Astfel dar, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, tot așa și El Însuși a fost deopotrivă părtaș la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morții, adică pe diavolul, ”

Evrei 9:12-14; ”
12 și a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică.”

–Hristos a intrat o dată pentru totdeauna în Locul Preasfânt cu însuși sângele Său, după ce a câștigat o răscumpărare veșnică, iar prin acest lucru, noi suntem curățiți de faptele morții ca să slujim Dumnezeului cel Viu (Evrei 9:12-14).

13”Căci, dacă sângele taurilor și al țapilor și cenușa unei vaci, stropite peste cei întinați, îi sfințesc și le aduc curățirea trupului,”

14”’cu cât mai mult sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veșnic, S-a adus pe Sine Însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăți cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului celui viu!”

Apocalipsa 5: 6, 9 ”

5 ”Li s-a dat putere nu să-i omoare, ci să-i chinuiască cinci luni; și chinul lor era cum e chinul scorpiei când înțeapă pe un om.”

–Potrivit Apocalipsei, oamenii vor căuta moartea, dar nu o vor găsi; în schimb, vor fi chinuiți timp de cinci luni (Apocalipsa 9:5-6).

6 ”În acele zile, oamenii vor căuta moartea și n-o vor găsi; vor dori să moară și moartea va fugi de ei.”

–Acestea vor fi zile teribile în care lăcustele vor semăna cu niște cai pregătiți de luptă și vor avea fețe de oameni, părul ca părul de femeie și dinții ca dinții de lei (Apocalipsa 9:7-8).

7 ”Lăcustele acelea semănau cu niște cai pregătiți de luptă.”

=Au avut cununi care păreau de aur pe capetele lor (Apocalipsa 9:7).

==Pe capete aveau un fel de cununi care păreau de aur.
Deși fețele lor sunt asemănătoare cu fețele de oameni, acestea vor fi greu de privit la (Apocalipsa 9:7).

–Fețele lor semănau cu niște fețe de oameni.

==Acestea vor avea dinți ca dinții de lei, un păr ca părul de femeie și niște cununi care păreau de aur (Apocalipsa 9:8-9).

8”’Aveau părul ca părul de femeie și dinții lor erau ca dinții de lei.
Sensul crucii este neclar fără înviere (1 Corinteni 15:14).”

9 ”Aveau niște platoșe ca niște platoșe de fier; și vuietul pe care-l făceau aripile lor era ca vuietul unor care trase de mulți cai care se aruncă la luptă.”

– Învierea lui Isus este explicarea esențială a morții Sale și dovada puterii celei mântuitoare (1 Corinteni 15:17).

Dar sensul crucii este în cel mai bun caz neclar fără înviere.

Orice ‘evanghelie’ care nu subliniază învierea lui Isus alături de moartea lui Isus nu este mesajul autentic al lui Isus și al apostolilor săi (1 Corinteni 15:20).

Orice prezentare a veștii bune a lui Isus Mesia trebuie să sublinieze învierea Sa ca explicație esențială a morții Sale și dovada puterii ei mântuitoare.

Invierea lui Isus, care demonstrează că El este mai puternic decât moartea, stă la baza speranței creștine (1 Corinteni 15:54-55).

Invierea lui Isus este faptul central al creștinismului și este evenimentul care ne dă siguranța mântuirii și a vieții veșnice (1 Corinteni 15:21-22).

Isus nu este un martir mort de milă, ci este un Puternic și Viu Domnitor care se întoarce cu strălucirea gloriei Sale.

El trebuie să fie iubit și imitat nu doar în momentele fericite, ci chiar și în cele mai dificile suferințe, fiindcă prin acestea putem proba puterea credinței noastre._

Botezul cu si prin foc

În conformitate cu Filipeni 3:10-11, trebuie să-L cunoaștem pe El și puterea învierii Sale, să participăm la suferințele Sale și să ne facem asemenea cu moartea Sa. Acest lucru ne poate aduce aproape de slăvitul scop al vieții noastre – de a ajunge la învierea din morți și a cunoaște desăvârșirea supremă.

Prin urmare, trebuie să fim tot mai devotați și să-L urmăm pe Isus cu pasiune și credință, indiferent de obstacolele sau încercările pe care le întâlnim. Prin aceasta, vom ajunge să fim binecuvântați cu fericirea veșnică și să fim îndepliniți de dragostea necondiționată a lui Dumnezeu.