Referințe biblice
- Matei 11:11
- Isaia 40:3
- Matei 3:1-17
- Maleahi 3:1
- Luca 1:13-17
- Matei 3:1
- Ioan 10:41
- Matei 3:3
- Ioan 1:21
- Ioan 1:19-25
- Marcu 1:4
- Ioan 1:25
- Maleahi 4:5
- Matei 3:4
- Ioan 3:30
- Ioan 1:23
- Luca 7:28
- Matei 17:11-13
- Marcu 1:1-45
- Matei 3:13-17
- Luca 1:36
- Luca 1:17
- Maleahi 4:5-6
- Luca 1:57-66
- Marcu 6:14
- Deuteronomul 18:15
- Matei 14:1-12
- Matei 11:10
- Ioan 14:1-31
- Luca 1:80
- Matei 14:1
- Matei 3:2
- Ioan 3:22-36
- Ioan 1:6-8
- Luca 1:76
- Matei 3:15
- Luca 7:33
- Matei 3:11
- Matei 3:7-10
- Isaia 40:3-5
- Ioan 1:1-51
- Luca 7:27
- Marcu 1:2
- Matei 21:32
- Marcu 11:32
- Marcu 6:17
- Matei 14:1-36
- Luca 3:4-6
- Matei 11:1-30
- Luca 3:16
- Luca 1:5-25
- Matei 14:8
- Matei 3:5-6
- Luca 1:13
- Marcu 6:1-56
- Marcu 2:18
- Matei 3:13-15
- Luca 3:1
- Matei 11:3
- Matei 3:11-12
- Faptele Apostolilor 19:4
- Faptele Apostolilor 2:38
- Ioan 3:27-30
- Marcu 6:24
- Marcu 6:20
- Matei 3:9
- Ioan 1:29
- Luca 3:8
- Luca 3:3
- Luca 1:16-17
- Marcu 8:28
- Marcu 1:2-3
- Matei 4:17
- Luca 7:1-50
- Luca 1:5
- Deuteronomul 18:18
- Efeseni 2:8-9
- Luca 3:10-14
- Marcu 1:6
- Marcu 1:3
- Faptele Apostolilor 17:10-11
- Ioan 1:29-34
- Luca 11:1
- Luca 9:1-62
- Luca 7:20
- Luca 3:21-22
- Luca 1:76-77
- Luca 1:15
- Matei 17:13
- Luca 3:1-38
- Marcu 6:25
- Luca 9:19
- Luca 1:76-79
- Matei 11:2-6
- Matei 17:12
- Marcu 8:1-38
- Luca 1:41
- Marcu 1:4-5
- Ioan 1:11
- Apocalipsa 1:1
- Ioan 3:16-17
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Matei 11:11 — Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s'a sculat nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia cerurilor este mai mare decît el.
Isaia 40:3 — Un glas strigă: ,,Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!
Matei 3:1 — În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul, şi propovăduia în pustia Iudeii.
Matei 3:2 — El zicea: ,,Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.``
Matei 3:3 — Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările.``
Matei 3:4 — Ioan purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
Matei 3:5 — Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă la el;
Matei 3:6 — şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan.
Matei 3:7 — Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis: ,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare?
Matei 3:8 — Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.
Matei 3:9 — Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: ,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
Matei 3:10 — Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc.
Matei 3:11 — Cît despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Celce vine după mine, este mai puternic decît mine, şi eu nu sînt vrednic să -I duc încălţămintele. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc.
Matei 3:12 — Acela Îşi are lopata în mînă, Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria, şi Îşi va strînge grîul în grînar; dar pleava o va arde într'un foc care nu se stinge.``
Matei 3:13 — Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.
Matei 3:14 — Dar Ioan căuta să -l oprească. ,,Eu``, zicea el, ,,am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?``
Matei 3:15 — Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.`` Atunci Ioan L -a lăsat.
Matei 3:16 — De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s'au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El.
Matei 3:17 — Şi din ceruri s'a auzit un glas, care zicea: ,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.``
Maleahi 3:1 — Iată, voi trimete pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care -L căutaţi: Solul legămîntului, pe care -L doriţi; iată că vine, -zice Domnul oştirilor. -
Luca 1:13 — Dar îngerul i -a zis: ,,Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan.
Luca 1:14 — El va fi pentru tine o pricină de bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui.
Luca 1:15 — Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare, şi se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale.
Luca 1:16 — El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor.
Luca 1:17 — Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.``
Ioan 10:41 — Mulţi veneau la El, şi ziceau: ,,Ioan n'a făcut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat.``
Ioan 1:21 — Şi ei l-au întrebat: ,,Dar cine eşti? Eşti Ilie?`` Şi el a zis: ,,Nu sînt!`` ,,Eşti proorocul?`` Şi el a răspuns: ,,Nu!``
Ioan 1:19 — Iată mărturisirea făcută de Ioan, cînd Iudeii au trimes din Ierusalim pe nişte preoţi şi Leviţi să -l întrebe: ,,Tu cine eşti?``
Ioan 1:20 — El a mărturisit şi n'a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul.
Ioan 1:22 — Atunci i-au zis: ,,Dar cine eşti? Ca să dăm un răspuns celorce ne-au trimes. Ce zici tu despre tine însuţi?``
Ioan 1:23 — ,,Eu``, a zis el, ,,sînt glasul celuice strigă în pustie: ,Neteziţi calea Domnului`, cum a zis proorocul Isaia.``
Ioan 1:24 — Trimeşii erau din partea Fariseilor.
Ioan 1:25 — Ei i-au mai pus următoarea întrebare: ,,Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?``
Marcu 1:4 — a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.
Maleahi 4:5 — Iată, vă voi trimete pe proorocul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată.
Ioan 3:30 — Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez.
Luca 7:28 — Vă spun că dintre cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu, este mai mare decît el.
Matei 17:11 — Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Este adevărat că trebuie să vină întîi Ilie, şi să aşeze din nou toate lucrurile.
Matei 17:12 — Dar vă spun că Ilie a şi venit, şi ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul omului din partea lor.``
Matei 17:13 — Ucenicii au înţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
Marcu 1:1 — Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Marcu 1:2 — Dupăcum este scris în proorocul Isaia: ,,Iată, trimet înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea...
Marcu 1:3 — Glasul celui ce strigă în pustie: ,,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările,``
Marcu 1:5 — Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan.
Marcu 1:6 — Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.
Marcu 1:7 — Ioan propovăduia, şi zicea: ,,După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sînt vrednic să mă plec să -I desleg curelele încălţămintelor.
Marcu 1:8 — Eu, da, v'am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfînt.``
Marcu 1:9 — În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, şi a fost botezat de Ioan în Iordan.
Marcu 1:10 — Şi îndată, cînd ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise, şi Duhul pogorîndu-Se peste El ca un porumbel.
Marcu 1:11 — Şi din ceruri s'a auzit un glas, care zicea: ,,Tu eşti Fiul Meu prea iubit, în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea.``
Marcu 1:12 — Îndată Duhul a mînat pe Isus în pustie,
Marcu 1:13 — unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice şi -I slujeau îngerii.
Marcu 1:14 — După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu.
Marcu 1:15 — El zicea: ,,S'a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie.``
Marcu 1:16 — Pe cînd trecea Isus pe lîngă marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncînd o mreajă în mare, căci erau pescari.
Marcu 1:17 — Isus le -a zis: ,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.``
Marcu 1:18 — Îndată, ei şi-au lăsat mrejile, şi au mers după El.
Marcu 1:19 — A mers puţin mai departe, şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari, şi ei, erau într'o corabie, şi îşi dregeau mrejile.
Marcu 1:20 — Îndată i -a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată, şi au mers după El.
Marcu 1:21 — S'au dus la Capernaum. Şi în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă, şi a început să înveţe pe norod.
Marcu 1:22 — Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii.
Marcu 1:23 — În sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a început să strige:
Marcu 1:24 — ,,Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfîntul lui Dumnezeu!``
Marcu 1:25 — Isus l -a certat, şi i -a zis: ,,Taci, şi ieşi afară din omul acesta!``
Marcu 1:26 — Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturîndu -l cu putere, şi scoţînd un strigăt mare.
Marcu 1:27 — Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: ,,Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpîn chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!``
Marcu 1:28 — Şi îndată I s'a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.
Marcu 1:29 — Dupăce a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan, în casa lui Simon şi a lui Andrei.
Marcu 1:30 — Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri: şi îndată au vorbit lui Isus despre ea.
Marcu 1:31 — El a venit, a apucat -o de mînă, a ridicat -o în sus, şi au lăsat -o frigurile. Apoi ea a început să le slujească.
Marcu 1:32 — Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.
Marcu 1:33 — Şi toată cetatea era adunată la uşă.
Marcu 1:34 — El a vindecat pe mulţi cari pătimeau de felurite boale; de asemenea, a scos mulţi draci, şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentrucă -L cunoşteau.
Marcu 1:35 — A doua zi dimineaţa, pe cînd era încă întunerec de tot, Isus S'a sculat, a ieşit, şi S'a dus într'un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.
Marcu 1:36 — Simon şi ceilalţi cari erau cu El s'au dus să -L caute;
Marcu 1:37 — şi cînd L-au găsit, I-au zis: ,,Toţi Te caută.``
Marcu 1:38 — El le -a răspuns: ,,Haidem să mergem în altă parte, prin tîrgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.``
Marcu 1:39 — Şi s'a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galilea; şi scotea dracii.
Marcu 1:40 — A venit la El un lepros, care s'a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi -I zicea: ,,Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.``
Marcu 1:41 — Lui Isus I s'a făcut milă de el, a întins mîna, S'a atins de el, şi i -a zis: ,,Da, voiesc, fii curăţit!``
Marcu 1:42 — Îndată l -a lăsat lepra, şi s'a curăţit.
Marcu 1:43 — Isus i -a poruncit cu tot dinadinsul, i -a spus să plece numai decît,
Marcu 1:44 — şi i -a zis: ,,Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.``
Marcu 1:45 — Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.
Luca 1:36 — Iată că Elisaveta, rudenia ta, a zămislit, şi ea, un fiu la bătrîneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună.
Maleahi 4:6 — El va întoarce inima părinţilor spre copii, şi inima copiilor spre părinţii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc ţara cu blestem
Luca 1:57 — Elisavetei i s'a împlinit vremea să nască; şi a născut un fiu.
Luca 1:58 — Vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare faţă de ea, şi se bucurau împreună cu ea.
Luca 1:59 — În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, şi voiau să -i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.
Luca 1:60 — Dar mama lui a luat cuvîntul, şi a zis: ,,Nu. Ci are să se cheme Ioan.``
Luca 1:61 — Ei i-au zis: ,,Nimeni din rubedeniile tale nu poartă numele acesta.``
Luca 1:62 — Şi au început să facă semne tatălui său, ca să ştie cum ar vrea să -i pună numele.
Luca 1:63 — Zaharia a cerut o tăbliţă de scris, şi a scris, zicînd: ,,Numele lui este Ioan.`` Şi toţi s'au minunat.
Luca 1:64 — În clipa aceea, i s'a deschis gura, i s'a deslegat limba, şi el vorbea şi binecuvînta pe Dumnezeu.
Luca 1:65 — Pe toţi vecinii i -a apucat frica, şi în tot ţinutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri.
Luca 1:66 — Toţi ceice le auzeau, le păstrau în inima lor, şi ziceau: ,,Oare ce va fi pruncul acesta?`` Şi mîna Domnului era într'adevăr cu el.
Marcu 6:14 — Impăratul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al cărui Nume ajunsese vestit; şi a zis: ,,Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin el.``
Deuteronom 18:15 — Domnul, Dumnezeul tău, îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un prooroc ca mine: să ascultaţi de el!
Matei 14:1 — În vremea aceea, cîrmuitorul Irod, a auzit vorbindu-se despre Isus;
Matei 14:2 — şi a zis slujitorilor săi: ,,Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi, şi deaceea se fac minuni prin el.``
Matei 14:3 — Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi -l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip;
Matei 14:4 — pentrucă Ioan îi zicea: ,,Nu-ţi este îngăduit s'o ai de nevastă.``
Matei 14:5 — Irod ar fi vrut să -l omoare, dar se temea de norod, pentrucă norodul privea pe Ioan ca pe un prooroc.
Matei 14:6 — Dar, cînd se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor, şi a plăcut lui Irod.
Matei 14:7 — Deaceea i -a făgăduit cu jurămînt că îi va da orice va cere.
Matei 14:8 — Îndemnată de mamă-sa, ea a zis: ,,Dă-mi aici, într -o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!``
Matei 14:9 — Împăratul s'a întristat; dar din pricina jurămintelor sale, şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i -l dea.
Matei 14:10 — Şi a trimes să taie capul lui Ioan în temniţă.
Matei 14:11 — Capul a fost adus într'o farfurie, şi dat fetei, care l -a dus la mamă-sa.
Matei 14:12 — Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat, şi s'au dus de au dat de ştire lui Isus.
Matei 11:10 — căci el este acela despre care s'a scris: ,Iată, trimet înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.`
Ioan 14:1 — Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine.
Ioan 14:2 — În casa Tatălui Meu sînt multe locaşuri. Dacă n'ar fi aşa, v'aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.
Ioan 14:3 — Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, să fiţi şi voi.
Ioan 14:4 — Ştiţi unde Mă duc, şi ştiţi şi calea într'acolo.``
Ioan 14:5 — ,,Doamne``, I -a zis Toma, ,,nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într'acolo?``
Ioan 14:6 — Isus i -a zis: ,,Eu sînt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine.
Ioan 14:7 — Dacă m'aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi deacum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut.``
Ioan 14:8 — ,,Doamne``, i -a zis Filip, ,,arată-ne pe Tatăl, şi ne este de ajuns.``
Ioan 14:9 — Isus i -a zis: ,,De atîta vreme sînt cu voi, şi nu M'ai cunoscut, Filipe? Cine M'a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ,Arată-ne pe Tatăl?`
Ioan 14:10 — Nu crezi că Eu sînt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine? Cuvintele, pe cari vi le spun Eu, nu le spun dela Mine; ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.
Ioan 14:11 — Credeţi-Mă că Eu sînt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine; credeţi cel puţin pentru lucrările acestea.
Ioan 14:12 — Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe cari le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decît acestea; pentrucă Eu mă duc la Tatăl:
Ioan 14:13 — şi ori ce veţi cere în Numele Meu, voi face, pentruca Tatăl să fie proslăvit în Fiul.
Ioan 14:14 — Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face.
Ioan 14:15 — Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.
Ioan 14:16 — Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mîngîietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămînă cu voi în veac;
Ioan 14:17 — şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu -l poate primi, pentrucă nu -L vede şi nu -L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămîne cu voi, şi va fi în voi.
Ioan 14:18 — Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.
Ioan 14:19 — Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentrucă Eu trăiesc, şi voi veţi trăi.
Ioan 14:20 — În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sînt în Tatăl Meu, că voi sînteţi în Mine, şi că Eu sînt în voi.
Ioan 14:21 — Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui.``
Ioan 14:22 — Iuda, nu Iscarioteanul, I -a zis: ,,Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă şi nu lumii?``
Ioan 14:23 — Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvîntul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.
Ioan 14:24 — Cine nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvîntul, pe care -l auziţi, nu este al Meu, ci al Tatălui, care M'a trimes.
Ioan 14:25 — V'am spus aceste lucruri cît mai sînt cu voi.
Ioan 14:26 — Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care -L va trimete Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v'am spus Eu.
Ioan 14:27 — Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v'o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte.
Ioan 14:28 — Aţi auzit că v'am spus: ,Mă duc, şi Mă voi întoarce la voi.` Dacă M'aţi iubi, v'aţi fi bucurat că v'am zis: ,Mă duc la Tatăl;` căci Tatăl este mai mare decît Mine.
Ioan 14:29 — Şi v'am spus aceste lucruri acum, înainte ca să se întîmple, pentruca atunci cînd se vor întîmpla, să credeţi.
Ioan 14:30 — Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpînitorul lumii acesteia. El n'are nimic în Mine;
Ioan 14:31 — dar vine, pentruca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl, şi că fac aşa cum Mi -a poruncit Tatăl. Sculaţi-vă, haidem să plecăm de aici!
Luca 1:80 — Iar pruncul creştea şi se întărea în duh. Şi a stat în locuri pustii pînă în ziua arătării lui înaintea lui Israel.
Ioan 3:22 — După aceea Isus, şi ucenicii Lui, a venit în ţinutul Iudeii; şi stătea acolo cu ei şi boteza.
Ioan 3:23 — Ioan boteza şi el în Enon, aproape de Salim, pentrucă acolo erau multe ape; şi oamenii veneau ca să fie botezaţi.
Ioan 3:24 — Căci Ioan încă nu fusese aruncat în temniţă.
Ioan 3:25 — Între ucenicii lui Ioan şi între un Iudeu, s'a iscat o neînţelegere cu privire la curăţire.
Ioan 3:26 — Au venit deci la Ioan şi i-au zis: ,,Învăţătorule, Celce era cu tine dincolo de Iordan, şi despre care ai mărturisit tu, iată că botează, şi toţi oameni se duc la El.``
Ioan 3:27 — Drept răspuns, Ioan i -a zis: ,,Omul nu poate primi decît ce -i este dat din cer.
Ioan 3:28 — Voi înşivă îmi sînteţi martori că am zis: ,,Nu sînt eu Hristosul, ci sînt trimes înaintea Lui.
Ioan 3:29 — Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui, care stă şi -l ascultă, se bucură foarte mult cînd aude glasul mirelui: şi această bucurie, care este a mea, este deplină.
Ioan 3:31 — Celce vine din cer, este mai pe sus de toţi; celce este depe pămînt, este pămîntesc, şi vorbeşte ca de pe pămînt. Celce vine din cer, este mai pe sus de toţi.
Ioan 3:32 — El mărturiseşte ce a văzut şi a auzit, şi totuş nimeni nu primeşte mărturia Lui.
Ioan 3:33 — Cine primeşte mărturia Lui, adevereşte prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.
Ioan 3:34 — Căci Acela, pe care L -a trimes Dumnezeu, vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentrucă Dumnezeu nu -I dă Duhul cu măsură.
Ioan 3:35 — Tatăl iubeşte pe Fiul, şi a dat toate lucrurile în mîna Lui.
Ioan 3:36 — Cine crede în Fiul, are viaţa vecinică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mînia lui Dumnezeu rămîne peste el.``
Ioan 1:6 — A venit un om trimes de Dumnezeu: numele lui era Ioan.
Ioan 1:7 — El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentruca toţi să creadă prin el.
Ioan 1:8 — Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină.
Luca 1:76 — Şi tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregăteşti căile Lui,
Luca 7:33 — În adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mîncînd pîne, nici bînd vin, şi ziceţi: ,Are drac.`
Isaia 40:4 — Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, şi strîmtorile în vîlcele!
Isaia 40:5 — Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit.
Ioan 1:1 — La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu.
Ioan 1:2 — El era la început cu Dumnezeu.
Ioan 1:3 — Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n'a fost făcut fără El.
Ioan 1:4 — În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.
Ioan 1:5 — Lumina luminează în întunerec, şi întunerecul n'a biruit -o.
Ioan 1:9 — Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume.
Ioan 1:10 — El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L -a cunoscut.
Ioan 1:11 — A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit.
Ioan 1:12 — Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celorce cred în Numele Lui, le -a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;
Ioan 1:13 — născuţi nu din sînge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
Ioan 1:14 — Şi Cuvîntul S'a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. -
Ioan 1:15 — Ioan a mărturisit despre El, cînd a strigat: ,,El este Acela despre care ziceam eu: ,Celce vine după mine, este înaintea mea, pentrucă era înainte de mine`. -
Ioan 1:16 — Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har;
Ioan 1:17 — căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.
Ioan 1:18 — Nimeni n'a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sînul Tatălui, Acela L -a făcut cunoscut.``
Ioan 1:26 — Drept răspuns, Ioan le -a zis: ,,Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru stă Unul, pe care voi nu -L cunoaşteţi.
Ioan 1:27 — El este Acela care vine după mine, -şi care este înaintea mea; eu nu sînt vrednic să -I desleg cureaua încălţămintelor Lui.``
Ioan 1:28 — Aceste lucruri s'au petrecut în Betabara (Sau: Betania.), dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Ioan 1:29 — A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, şi a zis: ,,Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
Ioan 1:30 — El este Acela despre care ziceam: ,,După mine vine un om, care este înaintea mea, căci era înainte de mine.
Ioan 1:31 — Eu nu -L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.``
Ioan 1:32 — Ioan a făcut următoarea mărturisire: ,,Am văzut Duhul pogorîndu-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El.
Ioan 1:33 — Eu nu -L cunoşteam; dar Celce m'a trimes să botez cu apă, mi -a zis: ,Acela peste care vei vedea Duhul pogorîndu-Se şi oprindu-Se, este Celce botează cu Duhul Sfînt.`
Ioan 1:34 — Şi eu am văzut lucrul acesta, şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.``
Ioan 1:35 — A doua zi, Ioan stătea iarăş cu doi din ucenicii lui.
Ioan 1:36 — Şi, pe cînd privea pe Isus umblînd, a zis: ,,Iată Mielul lui Dumnezeu!``
Ioan 1:37 — Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe, şi au mers după Isus.
Ioan 1:38 — Isus S'a întors; şi, cînd i -a văzut că merg după El, le -a zis: ,,Ce căutaţi?`` Ei I-au răspuns: ,,Rabi (care, tîlmăcit, însemnează: ,,Învăţătorule), unde locuieşti?``
Ioan 1:39 — ,,Veniţi de vedeţi``, le -a zis El. S'au dus şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pela ceasul al zecelea.
Ioan 1:40 — Unul din cei doi, cari auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru.
Ioan 1:41 — El, cel dintîi, a găsit pe fratele său Simon, şi i -a zis: ,,Noi am găsit pe Mesia`` (care, tîlmăcit însemnează Hristos).
Ioan 1:42 — Şi l -a adus la Isus. Isus l -a privit, şi i -a zis: ,,Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa``, (care, tîlmăcit, însemnează Petru).
Ioan 1:43 — A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galilea, şi a găsit pe Filip. Şi i -a zis: ,,Vino după Mine.``
Ioan 1:44 — Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
Ioan 1:45 — Filip a găsit pe Natanael, şi i -a zis: ,,Noi am găsit pe Acela, despre care a scris Moise în lege, şi proorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.
Ioan 1:46 — Natanael i -a zis: ,,Poate ieşi ceva bun din Nazaret?`` ,,Vino şi vezi!`` i -a răspuns Filip.
Ioan 1:47 — Isus a văzut pe Natanael venind la El, şi a zis despre el: ,,Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este vicleşug.``
Ioan 1:48 — ,,De unde mă cunoşti?`` I -a zis Natanael. Drept răspuns Isus i -a zis: ,,Te-am văzut mai înainte ca să te chieme Filip, cînd erai supt smochin.``
Ioan 1:49 — Natanael I -a răspuns: ,,Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!``
Ioan 1:50 — Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Pentrucă ţi-am spus că te-am văzut supt smochin, crezi? Lucruri mai mari decît acestea vei vedea.``
Ioan 1:51 — Apoi i -a zis: ,,Adevărat, adevărat vă spun, că, deacum încolo, veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorîndu-se peste Fiul omului.``
Luca 7:27 — El este acela despre care este scris: ,Iată, trimet pe solul Meu înaintea Feţei Tale, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.`
Matei 21:32 — Fiindcă Ioan a venit la voi umblînd în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v'aţi căit în urmă ca să -l credeţi.
Marcu 11:32 — Şi dacă vom răspunde: ,Dela oameni...` se temeau de norod, căci toţi socoteau că Ioan a fost în adevăr un prooroc.
Marcu 6:17 — Căci Irod însuş trimesese să prindă pe Ioan, şi -l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentrucă o luase de nevastă.
Matei 14:13 — Isus, cînd a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într'o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într'un loc pustiu. Noroadele, cînd au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s'au luat după El pe jos.
Matei 14:14 — Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s'a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.
Matei 14:15 — Cînd s'a înserat, ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mîncare.``
Matei 14:16 — ,,N'au nevoie să plece``, le -a răspuns Isus; ,,daţi-le voi să mănînce.``
Matei 14:17 — Dar ei I-au zis: ,,N'avem aici decît cinci pîni şi doi peşti.``
Matei 14:18 — Şi El le -a zis: ,,Aduceţi -i aici la Mine.``
Matei 14:19 — Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti, Şi -a ridicat ochii spre cer, a binecuvîntat, a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.
Matei 14:20 — Toţi au mîncat şi s'au săturat; şi s'au ridicat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţele de fărămituri.
Matei 14:21 — Ceice mîncaseră, erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.
Matei 14:22 — Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, pînă va da drumul noroadelor.
Matei 14:23 — După ce a dat drumul noroadelor, S'a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înoptase, şi El era singur acolo.
Matei 14:24 — În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vîntul era împotrivă.
Matei 14:25 — Cînd se îngîna ziua cu noaptea (Greceşte: în a patra strajă.), Isus a venit la ei, umblînd pe mare.
Matei 14:26 — Cînd L-au văzut ucenicii umblînd pe mare, s'au spăimîntat, şi au zis: ,,Este o nălucă!`` Şi de frică au ţipat.
Matei 14:27 — Isus le -a zis îndată: ,,Îndrăzniţi, Eu sînt; nu vă temeţi!``
Matei 14:28 — ,,Doamne``, I -a răspuns Petru, ,,dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.``
Matei 14:29 — ,,Vino!`` i -a zis Isus. Petru s'a coborît din corabie, şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus.
Matei 14:30 — Dar, cînd a văzut că vîntul era tare, s'a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: ,,Doamne, scapă-mă!``
Matei 14:31 — Îndată, Isus a întins mîna, l -a apucat, şi i -a zis: ,,Puţin credinciosule, pentruce te-ai îndoit?``
Matei 14:32 — Şi după ce au intrat în corabie, a stat vîntul.
Matei 14:33 — Ceice erau în corabie, au venit de s'au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis: ,,Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!``
Matei 14:34 — După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului.
Matei 14:35 — Oamenii din locul acela, cari cunoşteau pe Isus, au trimes să dea de ştire în toate împrejurimile, şi au adus la El pe toţi bolnavii.
Matei 14:36 — Bolnavii îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi cîţi s'au atins, s'au vindecat.
Luca 3:4 — după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările.
Luca 3:5 — Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, şi drumurile zgronţuroase vor fi netezite.
Luca 3:6 — Şi orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu.``
Matei 11:1 — Dupăce a isprăvit de dat învăţături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni, şi să propovăduiască în cetăţile lor.
Matei 11:2 — Ioan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos,
Matei 11:3 — şi a trimes să -L întrebe prin ucenicii săi: ,,Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?``
Matei 11:4 — Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:
Matei 11:5 — Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.
Matei 11:6 — Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.``
Matei 11:7 — Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: ,,Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vînt?
Matei 11:8 — Dacă nu, atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi sînt în casele împăraţilor.
Matei 11:9 — Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc;
Matei 11:12 — Din zilele lui Ioan Botezătorul pînă acum, Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi ceice dau năvală, pun mîna pe ea.
Matei 11:13 — Căci pînă la Ioan au proorocit toţi proorocii şi Legea.
Matei 11:14 — Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină.
Matei 11:15 — Cine are urechi de auzit, să audă.
Matei 11:16 — Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu nişte copilaşi, cari şed în pieţe, şi strigă la tovarăşii lor:
Matei 11:17 — ,V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi nu v'aţi tînguit.`
Matei 11:18 — Căci a venit Ioan, nici mîncînd, nici bînd, şi ei zic: ,Are drac!`
Matei 11:19 — A venit Fiul omului mîncînd şi bînd, şi ei zic: ,Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!` Totuş, Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei.``
Matei 11:20 — Atunci Isus a început să mustre cetăţile în cari fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentrucă nu se pocăiseră.
Matei 11:21 — ,,Vai de tine, Horazine!`` a zis El. ,,Vai de tine, Betsaido!`` Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit, cu sac şi cenuşă.
Matei 11:22 — De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.
Matei 11:23 — Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă la Locuinţa morţilor; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile, cari au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare pînă în ziua de astăzi.
Matei 11:24 — De aceea, vă spun, că în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decît pentru tine.``
Matei 11:25 — În vremea aceea, Isus a luat cuvîntul şi a zis: ,,Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului, pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor.
Matei 11:26 — Da, Tată, Te laud, pentrucă aşa ai găsit Tu cu cale!``
Matei 11:27 — Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.
Matei 11:28 — Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.
Matei 11:29 — Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi dela Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.
Matei 11:30 — Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.``
Luca 3:16 — Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: ,,Cît despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decît mine, şi căruia eu nu sînt vrednic să -I desleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc.
Luca 1:5 — În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, şi se chema Elisaveta.
Luca 1:6 — Amîndoi erau neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, şi păzeau fără pată toate poruncile şi toate rînduielile Domnului.
Luca 1:7 — N'aveau copii, pentrucă Elisaveta era stearpă; şi amîndoi erau înaintaţi în vîrstă.
Luca 1:8 — Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui,
Luca 1:9 — după obiceiul preoţiei, a ieşit la sorţi să intre să tămîieze în Templul Domnului.
Luca 1:10 — În ceasul tămîierii, toată mulţimea norodului se ruga afară.
Luca 1:11 — Atunci un înger al Domnului s'a arătat lui Zaharia, şi a stătut în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere.
Luca 1:12 — Zaharia s'a spăimîntat, cînd l -a văzut; şi l -a apucat frica.
Luca 1:18 — Zaharia a zis îngerului: ,,Din ce voi cunoaşte lucrul acesta? Fiindcă eu sînt bătrîn, şi nevastă-mea este înaintată în vîrstă.``
Luca 1:19 — Drept răspuns, îngerul i -a zis: ,,Eu sînt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimes să-ţi vorbesc, şi să-ţi aduc această veste bună.
Luca 1:20 — Iată că vei fi mut, şi nu vei putea vorbi, pînă în ziua cînd se vor întîmpla aceste lucruri, pentrucă n'ai crezut cuvintele mele, cari se vor împlini la vremea lor.``
Luca 1:21 — Norodul însă aştepta pe Zaharia, şi se mira de zăbovirea lui în Templu.
Luca 1:22 — Cînd a ieşit afară, nu putea să le vorbească; şi au înţeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne într'una, şi a rămas mut.
Luca 1:23 — După ce i s'au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s'a dus acasă.
Luca 1:24 — Peste cîtva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, şi s'a ţinut ascunsă de tot cinci luni. ,,Căci``, zicea ea,
Luca 1:25 — ,,iată ce mi -a făcut Domnul, cînd Şi -a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.``
Marcu 6:1 — Isus a plecat de acolo, şi S'a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.
Marcu 6:2 — Cînd a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, cînd Îl auzeau, se mirau şi ziceau: ,,De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta, care I -a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mînile Lui?
Marcu 6:3 — Nu este acesta tîmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sînt surorile Lui aici între noi?`` Şi găseau o pricină de poticnire în El.
Marcu 6:4 — Dar Isus le -a zis: ,,Un prooroc nu este dispreţuit decît în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui.``
Marcu 6:5 — N'a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Şi -a pus mînile peste cîţiva bolnavi, şi i -a vindecat.
Marcu 6:6 — Şi se mira de necredinţa lor.
Marcu 6:7 — Atunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, şi a început să -i trimeată doi cîte doi, dîndu-le putere asupra duhurilor necurate.
Marcu 6:8 — Le -a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n'aibă nici pîne, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;
Marcu 6:9 — să se încalţe cu sandale, şi să nu se îmbrace cu două haine.
Marcu 6:10 — Apoi le -a zis: ,,În orice casă veţi intra, să rămîneţi acolo pînă veţi pleca din locul acela.
Marcu 6:11 — Şi, dacă în vreun loc nu vă vor primi, şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo, şi să scuturaţi îndată praful de supt picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru cetatea aceea.``
Marcu 6:12 — Ucenicii au plecat, şi au propovăduit pocăinţa.
Marcu 6:13 — Scoteau mulţi draci, şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi, şi -i vindecau.
Marcu 6:15 — Alţii ziceau: ,,Este Ilie.`` Iar alţii ziceau: ,,Este un prooroc ca unul din prooroci.``
Marcu 6:16 — Dar Irod, cînd a auzit lucrul acesta, zicea: ,,Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morţi.``
Marcu 6:18 — Şi Ioan zicea lui Irod: ,,Nu-ţi este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!``
Marcu 6:19 — Irodiada avea necaz pe Ioan, şi voia să -l omoare. Dar nu putea,
Marcu 6:20 — căci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea, şi, cînd îl auzea, de multe ori sta în cumpănă, neştiind ce să facă; şi -l asculta cu plăcere.
Marcu 6:21 — Totuş a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod îşi prăznuia ziua naşterii, şi a dat un ospăţ boierilor săi, mai marilor oastei şi fruntaşilor Galileii.
Marcu 6:22 — Fata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat, şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. Împăratul a zis fetei: ,,Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da.``
Marcu 6:23 — Apoi a adăugat cu jurămînt: ,,Ori ce-mi vei cere, îţi voi da, fie şi jumătate din împărăţia mea.``
Marcu 6:24 — Fata a ieşit afară, şi a zis mamei sale: ,,Ce să cer? Şi mamă-sa i -a răspuns: ,,Capul lui Ioan Botezătorul.``
Marcu 6:25 — Ea s'a grăbit să vină îndată la Împărat, şi i -a făcut următoarea cerere: ,,Vreau să-mi dai îndată, într'o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.``
Marcu 6:26 — Împăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu.
Marcu 6:27 — A trimes îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s'a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,
Marcu 6:28 — l -a adus pe o farfurie, l -a dat fetei, şi fata l -a dat mamei sale.
Marcu 6:29 — Ucenicii lui Ioan, cînd au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, şi l-au pus într'un mormînt.
Marcu 6:30 — Apostolii s'au adunat la Isus, şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.
Marcu 6:31 — Isus le -a zis: ,,Veniţi singuri la o parte, într'un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.`` Căci erau mulţi cari veneau şi se duceau, şi ei n'aveau vreme nici să mănînce.
Marcu 6:32 — Au plecat dar cu corabia, ca să se ducă într'un loc pustiu, la o parte.
Marcu 6:33 — Oamenii i-au văzut plecînd, şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile, şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.
Marcu 6:34 — Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod; şi I s'a făcut milă de ei, pentrucă erau ca nişte oi cari n'aveau păstor; şi a început să -i înveţe multe lucruri.
Marcu 6:35 — Fiindcă ziua era pe sfîrşite, ucenicii s'au apropiat de El şi I-au zis: ,,Locul acesta este pustiu şi ziua este pe sfîrşite.
Marcu 6:36 — Dă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele de primprejur, ca să-şi cumpere pîne, fiindcă n'au ce mînca.``
Marcu 6:37 — ,,Daţi-le voi să mănînce``, le -a răspuns Isus. Dar ei I-au zis: ,,Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, şi să le dăm să mănînce?``
Marcu 6:38 — Şi El i -a întrebat: ,,Cîte pîni aveţi? Duceţi-vă de vedeţi.`` S'au dus de au văzut cîte pîni au, şi au răspuns: ,,Cinci, şi doi peşti.``
Marcu 6:39 — Atunci le -a poruncit să -i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.
Marcu 6:40 — Şi au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.
Marcu 6:41 — El a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti. Şi -a ridicat ochii spre cer, şi a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti, i -a împărţit la toţi.
Marcu 6:42 — Au mîncat toţi şi s'au săturat;
Marcu 6:43 — şi au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărămituri de pîne şi cu ce mai rămăsese din peşti.
Marcu 6:44 — Cei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbaţi.
Marcu 6:45 — Îndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.
Marcu 6:46 — Dupăce Şi -a luat rămas bun dela norod, S'a dus în munte, ca să Se roage.
Marcu 6:47 — Cînd s'a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe ţărm.
Marcu 6:48 — A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi într'a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia să treacă pe lîngă ei.
Marcu 6:49 — Cînd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s'a părut că este o nălucă, şi au ţipat;
Marcu 6:50 — pentrucă toţi L-au văzut, şi s'au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei, şi le -a zis: ,,Îndrăzniţi, Eu sînt, nu vă temeţi!``
Marcu 6:51 — Apoi S'a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi,
Marcu 6:52 — căci nu înţeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.
Marcu 6:53 — După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului, şi au tras la mal.
Marcu 6:54 — Cînd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus,
Marcu 6:55 — au alergat prin toate împrejurimile, şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El.
Marcu 6:56 — Oriunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe, şi -L rugau să le dea voie doar să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El, erau tămăduiţi.
Marcu 2:18 — Ucenicii lui Ioan şi Fariseii obicinuiau să postească. Ei au venit şi au zis lui Isus: ,,Pentruce ucenicii lui Ioan şi ai Fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?``
Luca 3:1 — În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, -pe cînd Pilat din Pont era dregător în Iudea, Irod, cîrmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cîrmuitor al Ituriei şi al Trahonitei, Lisania, cîrmuitor al Abilenei,
Faptele Apostolilor 19:4 — Atunci Pavel a zis: ,,Ioan a botezat cu botezul pocăinţei, şi spunea norodului să creadă în Celce venea după el, adică în Isus.``
Faptele Apostolilor 2:38 — ,,Pocăiţi-vă``, le -a zis Petru, ,,şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfîntului Duh.
Luca 3:8 — Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă: ,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
Luca 3:3 — Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor,
Marcu 8:28 — Ei I-au răspuns: ,,Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Unul din prooroci.``
Matei 4:17 — De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască, şi să zică: ,,Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.``
Luca 7:1 — Dupăce a sfîrşit de rostit toate aceste cuvîntări înaintea norodului, care -L asculta, Isus a intrat în Capernaum.
Luca 7:2 — Un sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult, şi care era bolnav pe moarte.
Luca 7:3 — Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimes la El pe nişte bătrîni ai Iudeilor, ca să -L roage să vină să vindece pe robul lui.
Luca 7:4 — Aceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, şi au zis: ,,Face să -i faci acest bine;
Luca 7:5 — căci iubeşte neamul nostru, şi el ne -a zidit sinagoga.``
Luca 7:6 — Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutaşul a trimes la El pe nişte prieteni să -I spună: ,,Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu.
Luca 7:7 — De aceea nici nu m'am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.