Referințe biblice
- Evrei 13:24
- Faptele Apostolilor 18:2
- Faptele Apostolilor 10:1-48
- Ioan 1:10-12
- Romani 1:16
- Psalmul 33:1-22
- Ioan 11:35
- Matei 8:1-34
- Apocalipsa 12:11
- 1 Ioan 3:4-10
- Evrei 11:1-40
- 1 Timotei 5:6
- 2 Corinteni 4:16-18
- 1 Corinteni 6:18-20
- Romani 1:24
- Faptele Apostolilor 28:14
- Luca 17:32
- Marcu 13:1-22
- Osea 7:1-16
- Eclesiastul 9:7-9
- Proverbe 3:1-35
- Psalmul 104:1-35
- Psalmul 73:25-26
- Numeri 24:1-25
- Exodul 35:1-35
- Apocalipsa 22:15
- Apocalipsa 20:11-15
- Apocalipsa 18:4-8
- Apocalipsa 17:14
- Apocalipsa 16:14
- Apocalipsa 2:20
- Iuda 1:7
- Iuda 1:4
- 1 Ioan 5:19
- 2 Petru 2:14
- 1 Petru 5:8-9
- 1 Petru 2:11
- Iacov 4:6-10
- 2 Timotei 3:1-9
- 2 Tesaloniceni 2:1-17
- 1 Tesaloniceni 4:3-7
- Efeseni 5:3-17
- Efeseni 4:19
- Efeseni 2:8-10
- Galateni 5:19-25
- 2 Corinteni 12:21
- 1 Corinteni 10:8
- 1 Corinteni 5:9-11
- 1 Corinteni 5:1-13
- Romani 1:18-32
- Faptele Apostolilor 20:24-31
- Faptele Apostolilor 7:51
- Faptele Apostolilor 5:29
- Ioan 3:16-21
- Luca 8:17
- Marcu 9:42
- Marcu 7:20-23
- Matei 24:24
- Matei 12:25-45
- Matei 5:28
- Maleahi 3:6-15
- Maleahi 2:17
- Ezechiel 36:1-38
- Ezechiel 28:23
- Ezechiel 28:3-17
- Ezechiel 25:17
- Isaia 48:22
- Isaia 30:1
- Isaia 5:20
- Isaia 1:10
- Proverbe 25:28
- Proverbe 25:26
- Proverbe 21:17-27
- Proverbe 21:17
- Proverbe 14:12
- Proverbe 6:32-33
- Proverbe 6:25-29
- Psalmul 109:1-31
- Psalmul 107:11
- Psalmul 68:6
- Psalmul 10:1-18
- Iov 34:37
- 1 Împărați 17:4
- Deuteronomul 18:9
- Leviticul 18:22
- Leviticul 18:1-30
- Exodul 20:14
- Geneza 19:1-38
- Geneza 18:20-21
- Geneza 6:5
- Apocalipsa 1:1
- Romani 1:4
- Ioan 3:16-17
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Evrei 13:24 — Spuneţi sănătate tuturor mai marilor voştri şi tuturor sfinţilor. Cei din Italia vă trimet sănătate.
Faptele Apostolilor 18:2 — Acolo a găsit pe un Iudeu, numit Acuila, de neam din Pont, venit de curînd din Italia, cu nevastă-sa Priscila, de oarece Claudiu poruncise ca toţi Iudeii să plece din Roma. A venit la ei.
Faptele Apostolilor 10:1 — În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaş din ceata de ostaşi numită ,,Italiana``.
Faptele Apostolilor 10:2 — Omul acesta era cucernic şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului, şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu.
Faptele Apostolilor 10:3 — Pela ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într'o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, şi i -a zis: ,,Cornelie!``
Faptele Apostolilor 10:4 — Corneliu s'a uitat ţintă la el, s'a înfricoşat, şi a răspuns: ,,Ce este, Doamne?`` Şi îngerul i -a zis: ,,Rugăciunile şi milosteniile tale s'au suit înaintea lui Dumnezeu, şi El Şi -a adus aminte de ele.
Faptele Apostolilor 10:5 — Trimete acum nişte oameni la Iope, şi chiamă pe Simon, zis şi Petru.
Faptele Apostolilor 10:6 — El găzduieşte la un om, numit Simon tăbăcarul, a cărui casă este lîngă mare: acela îţi va spune ce trebuie să faci.``
Faptele Apostolilor 10:7 — Cum a plecat îngerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale, şi un ostaş cucernic din aceia cari -i slujeau în tot timpul;
Faptele Apostolilor 10:8 — şi, dupăce le -a istorisit totul, i -a trimes la Iope.
Faptele Apostolilor 10:9 — A doua zi, cînd erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s'a suit să se roage pe acoperişul casei, pela ceasul al şaselea.
Faptele Apostolilor 10:10 — L -a ajuns foamea, şi a vrut să mănînce. Pe cînd îi pregăteau mîncarea, a căzut într'o răpire sufletească.
Faptele Apostolilor 10:11 — A văzut cerul deschis, şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborîndu-se şi slobozindu-se în jos pe pămînt.
Faptele Apostolilor 10:12 — În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare de pe pămînt şi păsările cerului.
Faptele Apostolilor 10:13 — Şi un glas i -a zis: ,,Petre, scoală-te, taie şi mănîncă.``
Faptele Apostolilor 10:14 — ,,Nicidecum, Doamne``, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată n'am mîncat ceva spurcat sau necurat.``
Faptele Apostolilor 10:15 — Şi glasul i -a zis iarăş a doua oară: ,,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.``
Faptele Apostolilor 10:16 — Lucrul acesta s'a făcut de trei ori, şi îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăş la cer.
Faptele Apostolilor 10:17 — Pe cînd Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei, pe care o avusese, iată că, oamenii trimeşi de Corneliu, întrebînd de casa lui Simon, au stătut la poartă,
Faptele Apostolilor 10:18 — şi au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis şi Petru, găzduieşte acolo.
Faptele Apostolilor 10:19 — Şi pe cînd se gîndea Petru la vedenia aceea, Duhul i -a zis: ,,Iată că te caută trei oameni;
Faptele Apostolilor 10:20 — scoală-te, pogoară-te, şi du-te cu ei, fără şovăire, căci Eu i-am trimes.``
Faptele Apostolilor 10:21 — Petru deci s'a pogorît, şi a zis oamenilor acelora: ,,Eu sînt acela, pe care -l căutaţi; ce pricină vă aduce?``
Faptele Apostolilor 10:22 — Ei au răspuns: ,,Sutaşul Corneliu, om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu, printr'un înger sfînt, să te cheme în casa lui, şi să audă cuvintele, pe cari i le vei spune.``
Faptele Apostolilor 10:23 — Petru deci i -a chemat înlăuntru, şi i -a găzduit.
Faptele Apostolilor 10:24 — A doua zi, s'a sculat, şi a plecat cu ei. L-au însoţit şi cîţiva fraţi din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezarea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi prietenii de aproape, pe cari -i chemase.
Faptele Apostolilor 10:25 — Cînd era să intre Petru, Corneliu, care -i ieşise înainte, s'a aruncat la picioarele lui, şi i s'a închinat.
Faptele Apostolilor 10:26 — Dar Petru l -a ridicat, şi a zis: ,,Scoală-te, şi eu sînt om!``
Faptele Apostolilor 10:27 — Şi vorbind cu el, a intrat în casă, şi a găsit adunaţi pe mulţi.
Faptele Apostolilor 10:28 — ,,Ştiţi``, le -a zis el, ,,că nu este îngăduit de Lege unui Iudeu să se însoţească împreună cu unul de alt neam, sau să vină la el; dar Dumnezeu mi -a arătat să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat.
Faptele Apostolilor 10:29 — Deaceea am venit fără cîrtire cînd m'aţi chemat; vă întreb dar, cu ce gînd aţi trimes după mine?``
Faptele Apostolilor 10:30 — Corneliu a răspuns: ,,Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; şi iatăcă a stătut înaintea mea un om cu o haină strălucitoare,
Faptele Apostolilor 10:31 — şi a zis: ,,Cornelie, rugăciunea ta a fost ascultată, şi Dumnezeu Şi -a adus aminte de milosteniile tale.
Faptele Apostolilor 10:32 — Trimete dar la Iope, şi cheamă pe Simon, zis şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon tăbăcarul, lîngă mare; cînd va veni el, îţi va vorbi.``
Faptele Apostolilor 10:33 — Am trimes îndată la tine, şi bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toţi sîntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ţi -a poruncit Domnul să ne spui.``
Faptele Apostolilor 10:34 — Atunci Petru a început să vorbească, şi a zis: ,,În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,
Faptele Apostolilor 10:35 — ci că în orice neam, cine se teme de El, şi lucrează neprihănire este primit de El.
Faptele Apostolilor 10:36 — El a trimes Cuvîntul Său fiilor lui Israel, şi le -a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.
Faptele Apostolilor 10:37 — Ştiţi vorba făcută prin toată Iudea, începînd din Galilea, în urma botezului propovăduit de Ioan;
Faptele Apostolilor 10:38 — cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul; căci Dumnezeu era cu El.
Faptele Apostolilor 10:39 — Noi sîntem martori a tot ce a făcut El în ţara Iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au omorît, atîrnîndu -L pe lemn.
Faptele Apostolilor 10:40 — Dar Dumnezeu L -a înviat a treia zi, şi a îngăduit să Se arate,
Faptele Apostolilor 10:41 — nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, cari am mîncat şi am băut împreună cu El, după ce a înviat din morţi.
Faptele Apostolilor 10:42 — Isus ne -a poruncit să propovăduim norodului, şi să mărturisim că El a fost rînduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi.
Faptele Apostolilor 10:43 — Toţi proorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El, capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.``
Faptele Apostolilor 10:44 — Pe cînd rostea Petru cuvintele acestea, S'a pogorît Duhul Sfînt peste toţi cei ce ascultau Cuvîntul.
Faptele Apostolilor 10:45 — Toţi credincioşii tăiaţi împrejur, cari veniseră cu Petru, au rămas uimiţi cînd au văzut că darul Duhului Sfînt s'a vărsat şi peste Neamuri.
Faptele Apostolilor 10:46 — Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:
Faptele Apostolilor 10:47 — ,,Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, cari au primit Duhul Sfînt ca şi noi?``
Faptele Apostolilor 10:48 — Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat să mai rămînă cîteva zile la ei.
Ioan 1:10 — El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L -a cunoscut.
Ioan 1:11 — A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit.
Ioan 1:12 — Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celorce cred în Numele Lui, le -a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;
Romani 1:16 — Căci mie nu mi -e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mîntuirea fiecăruia care crede: întîi a Iudeului, apoi a Grecului;
Ioan 11:35 — Isus plîngea.
Matei 8:1 — Cînd S'a coborît Isus de pe munte, multe noroade au mers după El.
Matei 8:2 — Şi un lepros s'a apropiat de El, I s'a închinat, şi I -a zis: ,,Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.``
Matei 8:3 — Isus a întins mîna, S'a atins de el, şi a zis: ,,Da, vreau, fii curăţit!`` Îndată a fost curăţită lepra lui.
Matei 8:4 — Apoi Isus i -a zis: ,,Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, şi adu darul, pe care l -a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.``
Matei 8:5 — Pe cînd intra Isus în Capernaum, s'a apropiat de El un sutaş, care -L ruga
Matei 8:6 — şi -I zicea: ,,Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, şi se chinuieşte cumplit.``
Matei 8:7 — Isus i -a zis: ,,Am să vin şi să -l tămăduiesc.``
Matei 8:8 — ,,Doamne``, a răspuns sutaşul, ,,nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu; ci zi numai un cuvînt, şi robul meu va fi tămăduit.
Matei 8:9 — Căci şi eu sînt om supt stăpînire; am supt mine ostaşi, şi zic unuia: ,Du-te!` şi se duce; altuia: ,Vino!` şi vine; şi robului meu: ,Fă cutare lucru!` şi -l face.
Matei 8:10 — Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S'a mirat, şi a zis celor ce veneau după El: ,,Adevărat vă spun că nici în Israel n'am găsit o credinţă aşa de mare.
Matei 8:11 — Dar vă spun că vor veni mulţi dela răsărit şi dela apus, şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.
Matei 8:12 — Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunerecul de afară, unde va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.``
Matei 8:13 — Apoi a zis sutaşului: ,,Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta.`` Şi robul lui s'a tămăduit chiar în ceasul acela.
Matei 8:14 — Isus S'a dus apoi în casa lui Petru, şi a văzut pe soacra acestuia zăcînd în pat, prinsă de friguri.
Matei 8:15 — S'a atins de mîna ei, şi au lăsat -o frigurile; apoi ea s'a sculat, şi a început să -I slujească.
Matei 8:16 — Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvîntul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii,
Matei 8:17 — ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: ,,El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat boalele noastre.``
Matei 8:18 — Isus a văzut multe noroade împrejurul Său, şi a poruncit să treacă de cealaltă parte.
Matei 8:19 — Atunci s'a apropiat de El un cărturar, şi I -a zis: ,,Învăţătorule, vreau să Te urmez ori unde vei merge.``
Matei 8:20 — Isus i -a răspuns: ,,Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n'are unde-Şi odihni capul.``
Matei 8:21 — Un altul, care era dintre ucenici, I -a zis: ,,Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întîi să îngrop pe tatăl meu.``
Matei 8:22 — ,,Vino după Mine``, i -a răspuns Isus, ,,şi lasă morţii să-şi îngroape morţii.``
Matei 8:23 — Isus S'a suit într'o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El.
Matei 8:24 — Şi deodată s'a stîrnit pe mare o furtună atît de straşnică, încît corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea.
Matei 8:25 — Ucenicii s'au apropiat de El, şi L-au deşteptat, strigînd: ,,Doamne, scapă-ne, că pierim!``
Matei 8:26 — El le -a zis: ,,De ce vă este frică, puţin credincioşilor?`` Apoi S'a sculat, a certat vînturile şi marea, şi s'a făcut o linişte mare.
Matei 8:27 — Oamenii aceia se mirau, şi ziceau: ,,Ce fel de om este acesta, de -L ascultă pînă şi vînturile şi marea?``
Matei 8:28 — Cînd a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întîmpinat doi îndrăciţi, cari ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.
Matei 8:29 — Şi iată că au început să strige: ,,Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?``
Matei 8:30 — Departe de ei era o turmă mare de porci, cari păşteau.
Matei 8:31 — Dracii rugau pe Isus şi ziceau: ,,Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.``
Matei 8:32 — ,,Duceţi-vă``, le -a zis El. Ei au ieşit, şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s'a repezit de pe rîpă în mare, şi a pierit în ape.
Matei 8:33 — Porcarii au fugit, şi s'au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întîmplate cu îndrăciţii.
Matei 8:34 — Şi iată că toată cetatea a ieşit în întîmpinarea lui Isus; şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.
Apocalipsa 12:11 — Ei l-au biruit, prin sîngele Mielului şi prin cuvîntul mărturisirii lor, şi nu şi-au iubit viaţa chiar pînăla moarte.
1 Ioan 3:4 — Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.
1 Ioan 3:5 — Şi ştiţi că El S'a arătat ca să ia păcatele; şi în El nu este păcat.
1 Ioan 3:6 — Oricine rămîne în El, nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte, nu L -a văzut, nici nu L -a cunoscut.
1 Ioan 3:7 — Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cine trăieşte în neprihănire, este neprihănit, cum El însuş este neprihănit.
1 Ioan 3:8 — Cine păcătuieşte, este dela diavolul, căci diavolul păcătuieşte dela început. Fiul lui Dumnezeu S'a arătat ca să nimicească lucrările diavolului.
1 Ioan 3:9 — Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, pentrucă sămînţa Lui rămîne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.
1 Ioan 3:10 — Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului. Oricine nu trăieşte în neprihănire, nu este dela Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său.
Evrei 11:1 — Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd.
Evrei 11:2 — Pentrucă prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie.
Evrei 11:3 — Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvîntul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n'a fost făcut din lucruri cari se văd.
Evrei 11:4 — Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decît Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.
Evrei 11:5 — Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pămînt, ca să nu vadă moartea. Şi n'a mai fost găsit, pentrucă Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu.
Evrei 11:6 — Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce -L caută.
Evrei 11:7 — Prin credinţă Noe, cînd a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri cari încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfîntă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osîndit lumea, şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă.
Evrei 11:8 — Prin credinţă Avraam, cînd a fost chemat să plece într'un loc, pe care avea să -L ia ca moştenire, a ascultat, şi a plecat fără să ştie unde se duce.
Evrei 11:9 — Prin credinţă a venit şi s'a aşezat el în ţara făgăduinţei, ca într'o ţară care nu era a lui, şi a locuit în corturi, ca şi Isaac şi Iacov, cari erau împreună moştenitori cu el ai aceleiaş făgăduinţe.
Evrei 11:10 — Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu.
Evrei 11:11 — Prin credinţă şi Sara, cu toată vîrsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia Celui ce -i făgăduise.
Evrei 11:12 — De aceea, dintr'un singur om, şi încă un om aproape mort, s'a născut o sămînţă în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.
Evrei 11:13 — În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini şi călători pe pămînt.
Evrei 11:14 — Cei ce vorbesc în felul acesta, arată desluşit că sînt în căutarea unei patrii.
Evrei 11:15 — Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea.
Evrei 11:16 — Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu -I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le -a pregătit o cetate.
Evrei 11:17 — Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, cînd a fost pus la încercare: el, care primise făgăduinţele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu!
Evrei 11:18 — El căruia i se spusese: ,,În Isaac vei avea o sămînţă care-ţi va purta numele!``
Evrei 11:19 — Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar şi din morţi: şi, drept vorbind, ca înviat din morţi l -a primit înapoi.
Evrei 11:20 — Prin credinţă a dat Isaac lui Iacov şi Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare.
Evrei 11:21 — Prin credinţă Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif, şi ,,s'a închinat, rezemat pe vîrful toiagului său.``
Evrei 11:22 — Prin credinţă a pomenit Iosif, cînd i s'a apropiat sfîrşitul, de ieşirea fiilor lui Israel din Egipt, şi a dat porunci cu privire la oasele sale.
Evrei 11:23 — Prin credinţă a fost ascuns Moise trei luni de părinţii lui, cînd s'a născut: pentrucă vedeau că era frumos copilul, şi nu s'au lăsat înspăimîntaţi de porunca împăratului.
Evrei 11:24 — Prin credinţă Moise, cînd s'a făcut mare, n'a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
Evrei 11:25 — ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.
Evrei 11:26 — El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire.
Evrei 11:27 — Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mînia împăratului; pentrucă a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.
Evrei 11:28 — Prin credinţă a prăznuit el Paştele şi a făcut stropirea sîngelui, pentruca Nimicitorul celor întîi născuţi să nu se atingă de ei.
Evrei 11:29 — Prin credinţă au trecut ei marea Roşie ca pe uscat, pe cînd Egiptenii, cari au încercat s'o treacă, au fost înghiţiţi.
Evrei 11:30 — Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite şapte zile.
Evrei 11:31 — Prin credinţă n'a perit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiţi, pentrucă găzduise iscoadele cu bunăvoinţă.
Evrei 11:32 — Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aş vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, de Samuel şi de prooroci!
Evrei 11:33 — Prin credinţă au cucerit ei împărăţii, au făcut dreptate, au căpătat făgăduinţe, au astupat gurile leilor,
Evrei 11:34 — au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul săbiei, s'au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oştirile vrăjmaşe.
Evrei 11:35 — Femeile şi-au primit înapoi pe morţii lor înviaţi; unii, ca să dobîndească o înviere mai bună, n'au vrut să primească izbăvirea, care li se dădea, şi au fost chinuiţi.
Evrei 11:36 — Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare;
Evrei 11:37 — au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferestrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi, -
Evrei 11:38 — ei, de cari lumea nu era vrednică-au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pămîntului.
Evrei 11:39 — Toţi aceştia, măcarcă au fost lăudaţi pentru credinţa lor, totuş n'au primit ce le fusese făgăduit;
Evrei 11:40 — pentrucă Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n'ajungă ei la desăvîrşire fără noi.
1 Timotei 5:6 — Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăieşte, este moartă.
2 Corinteni 4:16 — De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuş omul nostru din lăuntru se înoieşte din zi în zi.
2 Corinteni 4:17 — Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate vecinică de slavă.
2 Corinteni 4:18 — Pentrucă noi nu ne uităm la lucrurile cari se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile cari se văd, sînt trecătoare, pe cînd cele ce nu se văd, sînt vecinice.
1 Corinteni 6:18 — Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care -l face omul, este un păcat săvîrşit afară din trup; dar cine curveşte, păcătuieşte împotriva trupului său.
1 Corinteni 6:19 — Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfînt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit dela Dumnezeu? Şi că voi nu sînteţi ai voştri?
1 Corinteni 6:20 — Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu.
Romani 1:24 — De aceea, Dumnezeu i -a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile;
Faptele Apostolilor 28:14 — unde am dat peste nişte fraţi, cari ne-au rugat să mai rămînem şapte zile cu ei. Şi aşa am ajuns la Roma.
Luca 17:32 — Aduceţi-vă aminte de nevasta lui Lot.
Marcu 13:1 — Cînd a ieşit Isus din Templu, unul din ucenicii Lui i -a zis: ,,Învăţătorule, uită-Te ce pietre şi ce zidiri!``
Marcu 13:2 — Isus i -a răspuns: ,,Vezi tu aceste zidiri mari? Nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``
Marcu 13:3 — Apoi a şezut pe muntele Măslinilor în faţa Templului. Şi Petru, Iacov, Ioan şi Andrei, L-au întrebat deoparte:
Marcu 13:4 — ,,Spune-ne cînd se vor întîmpla aceste lucruri, şi care va fi semnul cînd se vor împlini toate aceste lucruri?``
Marcu 13:5 — Isus a început atunci să le spună: ,,Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.
Marcu 13:6 — Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sînt Hristosul!` Şi vor înşela pe mulţi.
Marcu 13:7 — Cînd veţi auzi despre războaie şi veşti de războaie, să nu vă spăimîntaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întîmple. Dar încă nu va fi sfîrşitul.
Marcu 13:8 — Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; pe alocurea vor fi cutremure de pămînt, foamete şi turburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor.
Marcu 13:9 — Luaţi seama la voi înşivă. Au să vă dea pe mîna soboarelor judecătoreşti, şi veţi fi bătuţi în sinagogi; din pricina Mea veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, pentruca să le slujiţi de mărturie.
Marcu 13:10 — Mai întîi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor.
Marcu 13:11 — Cînd vă vor duce să vă dea în mînile lor, să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cu privire la celece veţi vorbi, ci să vorbiţi orice vi se va da să vorbiţi în ceasul acela; căci nu voi veţi vorbi, ci Duhul Sfînt.
Marcu 13:12 — Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi -i vor omorî.
Marcu 13:13 — Veţi fi urîţi de toţi pentru Numele Meu; dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.
Marcu 13:14 — Cînd veţi vedea ,urîciunea pustiirii` stînd acolo unde nu se cade să fie, -cine citeşte să înţeleagă-atunci cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi.
Marcu 13:15 — Cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare, şi să nu intre în casă, ca să-şi ia ceva din ea.
Marcu 13:16 — Şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă înapoi ca să-şi ia haina.
Marcu 13:17 — Vai de femeile cari vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea!
Marcu 13:18 — Rugaţi-vă ca lucrurile acestea să nu se întîmple iarna.
Marcu 13:19 — Pentrucă în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n'a fost de la începutul lumii, pe care a făcut -o Dumnezeu, pînă azi, şi cum nici nu va mai fi vreodată.
Marcu 13:20 — Şi dacă n'ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n'ar scăpa; dar le -a scurtat din pricina celor aleşi.
Marcu 13:21 — Dacă vă va zice cineva atunci: ,Iată, Hristosul este aici` sau: ,Iată -L, acolo`, să nu -l credeţi.
Marcu 13:22 — Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi. Ei vor face semne şi minuni, ca să înşele, dacă ar fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.
Osea 7:1 — Cînd vreau să vindec pe Israel, atunci se descopere nelegiuirea lui Efraim şi răutatea Samariei, căci lucrează cu vicleşug. Înlăuntru vine hoţul, şi ceata de tîlhari jăfuieşte afară.
Osea 7:2 — Şi nu se gîndesc în inima lor că Eu îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi şi înconjoară, şi stau înaintea Mea!
Osea 7:3 — Ei veselesc pe împărat cu răutatea lor, şi pe căpetenii cu minciunile lor.
Osea 7:4 — Toţi sînt preacurvari, ca un cuptor încălzit de brutar: şi brutarul încetează să mai aţîţe focul, de cînd a frămîntat plămădeala pînă s'a ridicat.
Osea 7:5 — În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mîna cu batjocoritorii.
Osea 7:6 — Le arde inima după curse ca un cuptor; toată noaptea le fumegă mînia, iar dimineaţa arde ca un foc aprins.
Osea 7:7 — Toţi ard ca un cuptor, şi îşi mănîncă judecătorii; toţi împăraţii lor cad; niciunul din ei nu Mă cheamă.
Osea 7:8 — Efraim se amestecă printre popoare, Efraim este o turtă, care n'a fost întoarsă.
Osea 7:9 — Nişte străini îi mănîncă puterea, şi el nu-şi dă seama, îl apucă bătrîneţa, şi el nu-şi dă seama.
Osea 7:10 — Măcar că mîndria lui Israel mărturiseşte împotriva lui, tot nu se întorc la Domnul, Dumnezeul lor, şi tot nu -L caută, cu toate aceste pedepse!
Osea 7:11 — Ci Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul, şi aleargă în Asiria.
Osea 7:12 — Dar ori de cîteori se duc, Îmi voi întinde laţul peste ei, îi voi doborî ca pe păsările cerului; şi -i voi pedepsi cum le-am spus în adunarea lor.
Osea 7:13 — Vai de ei, pentrucă fug de Mine! Pieirea vine peste ei, pentrucă nu-Mi sînt credincioşi! Aş vrea să -i scap, dar ei spun minciuni împotriva Mea!
Osea 7:14 — Nu strigă către Mine din inimă, ci se bocesc în aşternutul lor; turbează după grîu şi must, şi se răzvrătesc împotriva Mea.
Osea 7:15 — I-am pedepsit, I-am întărit braţele, dar ei gîndesc rău împotriva Mea.
Osea 7:16 — Se întorc, dar nu la Cel Prea Înalt; sînt ca un arc înşelător. Mai marii lor vor cădea ucişi de sabie, din pricina vorbirii lor îndrăzneţe, care -i va face de rîs în ţara Egiptului.
Ecclesiast 9:7 — Du-te, dar, de mănîncă-ţi pînea cu bucurie, şi bea-ţi cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum.
Ecclesiast 9:8 — Hainele să-ţi fie albe, în orice vreme, şi untdelemnul să nu-ţi lipsească de pe cap.
Ecclesiast 9:9 — Gustă viaţa cu nevasta, pe care o iubeşti, în tot timpul vieţi tale deşerte, pe care ţi -a dat -o Dumnezeu supt soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îţi este partea în viaţă, în mijlocul trudei cu care te osteneşti supt soare.
Proverbe 3:1 — Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!
Proverbe 3:2 — Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.
Proverbe 3:3 — Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
Proverbe 3:4 — Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
Proverbe 3:5 — Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
Proverbe 3:6 — Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
Proverbe 3:7 — Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!
Proverbe 3:8 — Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.
Proverbe 3:9 — Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:
Proverbe 3:10 — căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.
Proverbe 3:11 — Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.
Proverbe 3:12 — Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!
Proverbe 3:13 — Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!
Proverbe 3:14 — Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;
Proverbe 3:15 — ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
Proverbe 3:16 — În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.
Proverbe 3:17 — Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.
Proverbe 3:18 — Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.
Proverbe 3:19 — Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;
Proverbe 3:20 — prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.
Proverbe 3:21 — Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
Proverbe 3:22 — Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.
Proverbe 3:23 — Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
Proverbe 3:24 — Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
Proverbe 3:25 — Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;
Proverbe 3:26 — căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.
Proverbe 3:27 — Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.
Proverbe 3:28 — Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.
Proverbe 3:29 — Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.
Proverbe 3:30 — Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.
Proverbe 3:31 — Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!
Proverbe 3:32 — Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
Proverbe 3:33 — Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.
Proverbe 3:34 — Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.
Proverbe 3:35 — Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.
Numeri 24:1 — Balaam a văzut că Domnul găseşte cu cale să binecuvinteze pe Israel, şi n'a mai alergat ca în celelalte rînduri la descîntece; ci şi -a întors faţa spre pustie.
Numeri 24:2 — Balaam a ridicat ochii, şi a văzut pe Israel tăbărît în corturi, după seminţiile lui. Atunci Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
Numeri 24:3 — Balaam şi -a rostit proorocia, şi a zis: ,,Iată ce zice Balaam, fiul lui Beor, Omul cu ochii deschişi,
Numeri 24:4 — Celce aude cuvintele lui Dumnezeu, Celce vede vedenia Celui Atotputernic, Celce cade cu faţa la pămînt, şi ai cărui ochi sînt deschişi:
Numeri 24:5 — ,,Ce frumoase sînt corturile tale, Iacove! Locuinţele tale, Israele!
Numeri 24:6 — Ele se întind ca nişte văi, Ca nişte grădini lîngă un rîu, Ca nişte copaci de aloe pe cari i -a sădit Domnul, Ca nişte cedri pe lîngă ape.
Numeri 24:7 — Apa curge din găleţile lui, Şi sămînţa lui este udată de ape mari. Împăratul lui se înalţă mai pe sus de Agag, Şi împărăţia lui ajunge puternică.
Numeri 24:8 — Dumnezeu l -a scos din Egipt, Tăria lui este ca a bivolului pentru el. El nimiceşte neamurile cari se ridică împotriva lui, Le sfarmă oasele, şi le prăpădeşte cu săgeţile lui.
Numeri 24:9 — Îndoaie genunchii, se culcă întocmai ca un leu, Ca o leoaică: Cine -l va scula? Binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta, Şi blestemat să fie oricine te va blestema!``
Numeri 24:10 — Balac s'a aprins de mînie împotriva lui Balaam; a bătut din mîni, şi a zis lui Balaam: ,,Eu te-am chemat să-mi blestemi vrăjmaşii, şi iată că de trei ori tu i-ai binecuvîntat!
Numeri 24:11 — Fugi acum, şi du-te acasă! Spusesem că-ţi voi da cinste, dar Domnul te -a împedecat s'o primeşti.``
Numeri 24:12 — Balaam a răspuns lui Balac: ,,Eh! n'am spus eu oare solilor pe cari mi i-ai trimes,
Numeri 24:13 — că dacă mi-ar da Balac chiar şi casa lui plină cu argint şi cu aur, tot n'aş putea să fac dela mine însumi nici bine nici rău împotriva poruncii Domnului, ci voi spune întocmai ce va zice Domnul?
Numeri 24:14 — Şi acum iată că mă duc la poporul meu. Vino, şi-ţi voi vesti ce va face poporul acesta poporului tău în vremile cari vor urma.``
Numeri 24:15 — Balaam şi -a rostit proorocia, şi a zis: ,,Aşa zice Balaam, fiul lui Beor, Aşa zice omul care are ochii deschişi,
Numeri 24:16 — Aşa zice cel ce aude cuvintele lui Dumnezeu, Cel ce cunoaşte planurile Celui Prea Înalt, Cel ce vede vedenia Celui Atotputernic, Cel ce cade cu faţa la pămînt şi ai cărui ochi sînt deschişi:
Numeri 24:17 — Îl văd, dar nu acum, Îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacov, Un toiag de cîrmuire se ridică din Israel. El străpunge laturile Moabului, Şi prăpădeşte pe toţi copiii lui Set.
Numeri 24:18 — Se face stăpîn pe Edom, Se face stăpîn pe Seir, vrăjmaşii lui. Israel face fapte mari.
Numeri 24:19 — Cel ce se naşte din Iacov domneşte ca stăpînitor, Şi pierde pe cei ce scapă din cetăţi.``
Numeri 24:20 — Balaam a văzut pe Amalec, şi a rostit următoarea proorocie: ,,Amalec este cel dintîi dintre neamuri, Dar într'o zi va fi nimicit.``
Numeri 24:21 — Balaam a văzut pe Cheniţi, şi a rostit următoarea proorocie: ,,Locuinţa ta este tare de tot, Şi cuibul tău este pus pe stîncă.
Numeri 24:22 — Dar Cain va fi pustiit, Pînă ce te va lua prins Asur.``
Numeri 24:23 — Balaam a rostit următoarea proorocie: ,,Vai! cine va mai putea trăi cînd va face Dumnezeu acest lucru?
Numeri 24:24 — Dar nişte corăbii vor veni din Chitim, Vor smeri pe Asur, vor smeri pe Eber, Şi la urmă vor fi nimicite şi ele.``
Numeri 24:25 — Balaam s'a sculat, a plecat, şi s'a întors acasă. Balac a plecat şi el acasă.
Exod 35:1 — Moise a strîns toată adunarea copiilor lui Israel, şi le -a zis: ,,Iată lucrurile, pe cari a poruncit Domnul să le faceţi.
Exod 35:2 — Şase zile să lucraţi, dar ziua a şaptea să vă fie sfîntă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea, să fie pedepsit cu moartea.
Exod 35:3 — Să n'aprinzi foc, în niciuna din locuinţele voastre, în ziua Sabatului.``
Exod 35:4 — Moise a vorbit întregei adunări a copiilor lui Israel, şi a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul.
Exod 35:5 — Luaţi din ce aveţi şi aduceţi un prinos Domnului. -Fiecare să aducă prinos Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, şi aramă;
Exod 35:6 — materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subţire şi păr de capră;
Exod 35:7 — piei de berbeci vopsite în roş şi piei de viţel de mare; lemn de salcîm,
Exod 35:8 — untdelemn pentru sfeşnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămîia mirositoare;
Exod 35:9 — pietre de onix şi alte pietre pentru împodobirea efodului şi a pieptarului.
Exod 35:10 — Toţi cei iscusiţi dintre voi să vină şi să facă tot ce a poruncit Domnul:
Exod 35:11 — locaşul, cortul şi acoperişul lui, copcile, scîndurile, drugii, stîlpii şi picioarele lui;
Exod 35:12 — chivotul şi drugii lui, capacul ispăşirii şi perdeaua dinlăuntru pentru acoperirea chivotului;
Exod 35:13 — masa şi drugii ei, cu toate uneltele ei, şi pînile pentru punerea înaintea Domnului;
Exod 35:14 — sfeşnicul cu uneltele lui, candelele lui, şi untdelemnul pentru sfeşnic;
Exod 35:15 — altarul pentru tămîie şi drugii lui, untdelemnul pentru ungere şi tămîia mirositoare, şi perdeaua uşii de afară dela intrarea cortului;
Exod 35:16 — altarul pentru arderile de tot, grătarul lui de aramă, drugii lui, şi toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui,
Exod 35:17 — pînzele curţii, stîlpii ei, picioarele ei, şi perdeaua dela poarta curţii;
Exod 35:18 — ţăruşii cortului, ţăruşii curţii, şi funiile lor;
Exod 35:19 — veşmintele preoţeşti pentru slujba sfîntului locaş, veşmintele sfinte ale preotului Aaron, şi veşmintele fiilor lui pentru slujbele preoţeşti.``
Exod 35:20 — Toată adunarea copiilor lui Israel a ieşit dinaintea lui Moise.
Exod 35:21 — Toţi cei cu tragere de inimă şi bunăvoinţă au venit şi au adus un prinos Domnului pentru lucrarea cortului întîlnirii, pentru toată slujba lui, şi pentru veşmintele sfinte.
Exod 35:22 — Au venit îndată bărbaţii şi femeile, toţi cei cu tragere de inimă, şi au adus belciuge de nas, inele, cercei, brăţări, salbe şi tot felul de lucruri de aur; fiecare a adus prinosul de aur, pe care -l închinase Domnului.
Exod 35:23 — Toţi cei ce aveau ştofe (materii) văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subţire şi păr de capră, piei de berbeci văpsite în roş, şi piei de viţel de mare, le-au adus.
Exod 35:24 — Toţi cei ce puteau aduce prin ridicare un prinos de argint şi de aramă, au adus prinosul Domnului. Toţi cei ce aveau lemn de salcîm bun pentru lucrările rînduite pentru slujbă, l-au adus.
Exod 35:25 — Toate femeile iscusite au tors cu mînile lor, şi au adus lucrul lor, şi anume: tort văpsit în albastru, în purpuriu, în cărmiziu şi in subţire.
Exod 35:26 — Toate femeile cu tragere de inimă şi iscusite au tors păr de capră.
Exod 35:27 — Fruntaşii poporului au adus pietre de onix şi alte pietre pentru efod şi pieptar;
Exod 35:28 — mirodenii şi untdelemn, pentru sfeşnic, pentru untdelemnul ungerii şi pentru tămîia mirositoare.
Exod 35:29 — Toţi copiii lui Israel, bărbaţi şi femei, pe cari -i trăgea inima să ajute la lucrul poruncit de Domnul prin Moise, au adus Domnului daruri de bună voie.
Exod 35:30 — Moise a zis copiilor lui Israel: ,,Să ştiţi că Domnul a ales pe Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda.
Exod 35:31 — L -a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, duh de înţelepciune, pricepere, şi ştiinţă, pentru tot felul de lucrări.
Exod 35:32 — I -a dat putere să născocească planuri, să lucreze în aur, în argint şi în aramă,
Exod 35:33 — să sape în pietre şi să le lege, să lucreze lemnul cu meşteşug, şi să facă tot felul de lucrări meşteşugite.
Exod 35:34 — I -a dat şi darul să înveţe pe alţii, atît lui cît şi lui Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminţia lui Dan.
Exod 35:35 — I -a umplut cu pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meşteşugită, de lucrat la gherghef şi de ţesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu şi in subţire, să facă tot felul de lucrări şi născociri de planuri.
Apocalipsa 22:15 — Afară sînt cînii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli, şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună!
Apocalipsa 20:11 — Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Celce şedea pe el. Pămîntul şi cerul au fugit dinaintea Lui, şi nu s'a mai găsit loc pentru ele.
Apocalipsa 20:12 — Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stînd în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.
Apocalipsa 20:13 — Marea a dat înapoi pe morţii cari erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii cari erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.
Apocalipsa 20:14 — Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.
Apocalipsa 20:15 — Oricine n'a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul de foc.
Apocalipsa 18:4 — Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: ,,Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!
Apocalipsa 18:5 — Pentrucă păcatele ei s'au îngrămădit, şi au ajuns pînă în cer; şi Dumnezeu Şi -a adus aminte de nelegiuirile ei.
Apocalipsa 18:6 — Răsplătiţi -i cum v'a răsplătit ea, şi întoarceţi -i de două ori cît faptele ei. Turnaţi -i îndoit în potirul în care a amestecat ea!``
Apocalipsa 18:7 — Pe cît s'a slăvit pe sine însăş, şi s'a desfătat în risipă, pe atît daţi -i chin şi tînguire! Pentrucă zice în inima ei: ,,Şed ca împărăteasă, nu sînt văduvă, şi nu voi şti ce este tînguirea!``
Apocalipsa 18:8 — Tocmai pentru aceea, într'o singură zi vor veni urgiile ei: moartea, tînguirea şi foametea. Şi va fi arsă de tot în foc, pentrucă Domnul Dumnezeu, care a judecat -o, este tare.
Apocalipsa 17:14 — Ei se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentrucă El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, cari sînt cu El, de asemenea îi vor birui.
Apocalipsa 16:14 — Acestea sînt duhuri de draci, cari fac semne nemaipomenite, şi cari se duc la împăraţii pămîntului întreg, ca să -i strîngă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. -
Apocalipsa 2:20 — Dar iată ce am împotriva ta: tu laşi ca Iezabela, femeia aceea, care se zice proorociţă, să înveţe şi să amăgească pe robii Mei să se dedea la curvie, şi să mănînce din lucrurile jertfite idolilor.
Iuda 1:7 — Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, cari se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc vecinic.
Iuda 1:4 — Căci s'au strecurat printre voi unii oameni, scrişi de mult pentru osînda aceasta, oameni neevlavioşi, cari schimbă în desfrînare harul Dumnezeului nostru, şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpîn şi Domn Isus Hristos.
1 Ioan 5:19 — Ştim că sîntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău.
2 Petru 2:14 — Le scapără ochii de preacurvie, şi nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sînt nişte blestemaţi!
1 Petru 5:8 — Fiţi treji, şi vegheaţi! Pentrucă protivnicul vostru, diavolul, dă tîrcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită.
1 Petru 5:9 — Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi.
1 Petru 2:11 — Prea iubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pămînteşti cari se războiesc cu sufletul.
Iacob 4:6 — Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.``
Iacob 4:7 — Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi dela voi.
Iacob 4:8 — Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţiţi-vă mînile, păcătoşilor; curăţiţi-vă inima, oameni cu inima împărţită!
Iacob 4:9 — Simţiţi-vă ticăloşia; tînguiţi-vă şi plîngeţi! Rîsul vostru să se prefacă în tînguire, şi bucuria voastră în întristare:
Iacob 4:10 — Smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.
2 Timotei 3:1 — Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.
2 Timotei 3:2 — Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţămitori, fără evlavie,
2 Timotei 3:3 — fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrînaţi, neîmblînziţi, neiubitori de bine,
2 Timotei 3:4 — vînzători, obraznici, îngîmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decît iubitori de Dumnezeu;
2 Timotei 3:5 — avînd doar o formă de evlavie dar tăgăduindu -i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.
2 Timotei 3:6 — Sînt printre ei unii, cari se vîră prin case, şi momesc pe femeile uşuratice îngreuiate de păcate şi frămîntate de felurite pofte,
2 Timotei 3:7 — cari învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului.
2 Timotei 3:8 — După cum Iane şi Iambre s'au împotrivit lui Moise, tot aşa şi oamenii aceştia se împotrivesc adevărului, ca unii cari sînt stricaţi la minte şi osîndiţi în ce priveşte credinţa.
2 Timotei 3:9 — Dar nu vor mai înainta; căci nebunia lor va fi arătată tuturor, cum a fost arătată şi a celor doi oameni.
2 Tesaloniceni 2:1 — Cît priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor,
2 Tesaloniceni 2:2 — să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind dela noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar.
2 Tesaloniceni 2:3 — Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă, şi de a se descoperi omul fărădelegii (Sau: omul păcatului), fiul pierzării,
2 Tesaloniceni 2:4 — protivnicul, care se înalţă mai pe sus de tot ce se numeşte ,,Dumnezeu``, sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dîndu-se drept Dumnezeu.
2 Tesaloniceni 2:5 — Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, cînd eram încă la voi?
2 Tesaloniceni 2:6 — Şi acum ştiţi bine ce -l opreşte ca să nu se descopere decît la vremea lui.
2 Tesaloniceni 2:7 — Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei.
2 Tesaloniceni 2:8 — Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi -l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.
2 Tesaloniceni 2:9 — Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase,
2 Tesaloniceni 2:10 — şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru ceice sînt pe calea pierzării, pentrucă n'au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiţi.
2 Tesaloniceni 2:11 — Din această pricină, Dumnezeu le trimete o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună:
2 Tesaloniceni 2:12 — pentruca toţi cei ce n'au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiţi.
2 Tesaloniceni 2:13 — Noi însă, fraţi prea iubiţi de Domnul, trebuie să mulţămim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci dela început Dumnezeu v'a ales pentru mîntuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului.
2 Tesaloniceni 2:14 — Iată la ce v'a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava Domnului nostru Isus Hristos.
2 Tesaloniceni 2:15 — Aşa dar, fraţilor, rămîneţi tari, şi ţineţi învăţăturile, pe cari le-aţi primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră.
2 Tesaloniceni 2:16 — Şi însuş Domnul nostru Isus Hristos, şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne -a iubit şi ne -a dat, prin harul Său, o mîngîiere vecinică şi o bună nădejde,
2 Tesaloniceni 2:17 — să vă mîngîie inimile, şi să vă întărească în orice lucru şi cuvînt bun!
1 Tesaloniceni 4:3 — Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie;
1 Tesaloniceni 4:4 — fiecare din voi să ştie să-şi stăpînească vasul în sfinţenie şi cinste,
1 Tesaloniceni 4:5 — nu în aprinderea poftei, ca Neamurile, cari nu cunosc pe Dumnezeu.
1 Tesaloniceni 4:6 — Nimeni să nu fie cu vicleşug şi cu nedreptate în treburi faţă de fratele său; pentrucă Domnul pedepseşte toate aceste lucruri, după cum v'am spus şi v'am adeverit.
1 Tesaloniceni 4:7 — Căci Dumnezeu nu ne -a chemat la necurăţie, ci la sfinţire.
Efeseni 5:3 — Curvia, sau orice altfel de necurăţie, sau lăcomia de avere, nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi.
Efeseni 5:4 — Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, cari nu sînt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulţămire.
Efeseni 5:5 — Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n'are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.
Efeseni 5:6 — Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşerte; căci din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.
Efeseni 5:7 — Să nu vă întovărăşiţi dar deloc cu ei.
Efeseni 5:8 — Odinioară eraţi întunerec; dar acum sînteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii.
Efeseni 5:9 — Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.
Efeseni 5:10 — Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului,
Efeseni 5:11 — şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiţi-le.
Efeseni 5:12 — Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns.