Referințe biblice
- Coloseni 3:23
- 1 Tesaloniceni 4:11
- Proverbe 6:6-8
- 2 Tesaloniceni 3:7-13
- Filipeni 4:13
- Tit 3:14
- Matei 25:21
- Ioan 3:16
- Proverbe 6:1-35
- Apocalipsa 1:1
- 1 Timotei 6:10
- Proverbe 13:24
- Proverbe 10:1-32
- 1 Timotei 5:18
- Faptele Apostolilor 20:33-35
- Geneza 1:1
- 1 Timotei 5:16
- Filipeni 4:6
- Filipeni 3:12-14
- Galateni 6:1-18
- Psalmul 133:1
- Geneza 1:28
- Coloseni 2:1-23
- Ioan 3:16-17
- Proverbe 16:26
- Proverbe 10:8
- Geneza 1:27
- Efeseni 4:22-24
- 1 Corinteni 7:39
- 1 Corinteni 4:2
- Romani 3:23
- Faptele Apostolilor 9:1-2
- Matei 25:27
- 1 Petru 2:1
- 1 Timotei 5:9
- Efeseni 6:17
- Efeseni 6:11-13
- Efeseni 6:5-8
- Efeseni 5:5
- Efeseni 4:28
- Galateni 5:22-23
- Galateni 4:21-31
- 1 Corinteni 15:1-58
- 1 Corinteni 6:18
- 1 Corinteni 6:10
- 1 Corinteni 6:9
- Romani 10:17
- Romani 5:12
- Romani 2:29
- Faptele Apostolilor 2:45
- Ioan 12:31
- Luca 6:34
- Marcu 7:21-23
- Matei 5:9
- Proverbe 26:24-27
- Proverbe 20:1-30
- Proverbe 13:1-25
- Proverbe 12:20
- Proverbe 12:1-28
- Proverbe 6:16-19
- 1 Cronici 27:23-24
- 1 Cronici 21:1-30
- 2 Împărați 24:8
- 2 Samuel 24:1-25
- Geneza 3:1-24
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Coloseni 3:23 — Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
1 Tesaloniceni 4:11 — Să căutaţi să trăiţi liniştiţi, să vă vedeţi de treburi, şi să lucraţi cu mînile voastre, cum v'am sfătuit.
Proverbe 6:6 — Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
Proverbe 6:7 — Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
Proverbe 6:8 — totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.
2 Tesaloniceni 3:7 — Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n'am trăit în neorînduială, între voi.
2 Tesaloniceni 3:8 — N'am mîncat de pomană pînea nimănui; ci, lucrînd şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi.
2 Tesaloniceni 3:9 — Nu că n'am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine o pildă vrednică de urmat.
2 Tesaloniceni 3:10 — Căci, cînd eram la voi, vă spuneam lămurit: ,,Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănînce.``
2 Tesaloniceni 3:11 — Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorînduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri.
2 Tesaloniceni 3:12 — Îndemnăm pe oamenii aceştia şi -i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănînce pînea lucrînd în linişte.
2 Tesaloniceni 3:13 — Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui.
Filipeni 4:13 — Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.
Tit 3:14 — Trebuie ca şi ai noştri să se deprindă să fie cei dintîi în fapte bune, pentru nevoile grabnice, şi să nu stea neroditori.
Matei 25:21 — Stăpînul său i -a zis: ,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău.`
Ioan 3:16 — Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.
Proverbe 6:1 — Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
Proverbe 6:2 — dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
Proverbe 6:3 — fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.
Proverbe 6:4 — Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
Proverbe 6:5 — Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...
Proverbe 6:9 — Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?
Proverbe 6:10 — Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...
Proverbe 6:11 — Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
Proverbe 6:12 — Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
Proverbe 6:13 — clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
Proverbe 6:14 — Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.
Proverbe 6:15 — De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.
Proverbe 6:16 — Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:
Proverbe 6:17 — ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,
Proverbe 6:18 — inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,
Proverbe 6:19 — martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.
Proverbe 6:20 — Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
Proverbe 6:21 — leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.
Proverbe 6:22 — Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!
Proverbe 6:23 — Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.
Proverbe 6:24 — Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
Proverbe 6:25 — N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
Proverbe 6:26 — Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.
Proverbe 6:27 — Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?
Proverbe 6:28 — Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?
Proverbe 6:29 — Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.
Proverbe 6:30 — Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;
Proverbe 6:31 — Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.
Proverbe 6:32 — Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
Proverbe 6:33 — Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.
Proverbe 6:34 — Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;
Proverbe 6:35 — nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
Apocalipsa 1:1 — Descoperirea lui Isus Hristos, pe care l -a dat -o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile cari au să se întîmple în curînd. Şi le -a făcut -o cunoscut, trimeţînd prin îngerul Său la robul Său Ioan, -
1 Timotei 6:10 — Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă, şi s'au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.
Proverbe 13:24 — Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -
Proverbe 10:1 — Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.
Proverbe 10:2 — Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
Proverbe 10:3 — Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
Proverbe 10:4 — Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.
Proverbe 10:5 — Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
Proverbe 10:6 — Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.
Proverbe 10:7 — Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -
Proverbe 10:8 — Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
Proverbe 10:9 — Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -
Proverbe 10:10 — Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
Proverbe 10:11 — Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -
Proverbe 10:12 — Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -
Proverbe 10:13 — Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -
Proverbe 10:14 — Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -
Proverbe 10:15 — Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -
Proverbe 10:16 — Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -
Proverbe 10:17 — Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -
Proverbe 10:18 — Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -
Proverbe 10:19 — Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -
Proverbe 10:20 — Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -
Proverbe 10:21 — Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -
Proverbe 10:22 — Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -
Proverbe 10:23 — Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -
Proverbe 10:24 — Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -
Proverbe 10:25 — Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -
Proverbe 10:26 — Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -
Proverbe 10:27 — Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -
Proverbe 10:28 — Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -
Proverbe 10:29 — Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -
Proverbe 10:30 — Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -
Proverbe 10:31 — Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -
Proverbe 10:32 — Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.
1 Timotei 5:18 — Căci Scriptura zice: ,,Să nu legi gura boului cînd treieră bucate``; şi: ,,Vrednic este lucrătorul de plata lui.``
Faptele Apostolilor 20:33 — N'am rîvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva.
Faptele Apostolilor 20:34 — Singuri ştiţi că mînile acestea au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine.
Faptele Apostolilor 20:35 — În toate privinţele v'am dat o pildă, şi v'am arătat că, lucrînd astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuş a zis: ,Este mai ferice să dai decît să primeşti.``
Geneza 1:1 — La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pămîntul.
1 Timotei 5:16 — Dacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute, şi să nu fie împovărată cu ele Biserica, pentru ca să poată veni în ajutor celor cu adevărat văduve.
Filipeni 4:6 — Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţămiri.
Filipeni 3:12 — Nu că am şi cîştigat premiul, sau că am şi ajuns desăvîrşit; dar alerg înainte, căutînd să -l apuc, întrucît şi eu am fost apucat de Hristos Isus.
Filipeni 3:13 — Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitînd ce este în urma mea, şi aruncîndu-mă spre ce este înainte,
Filipeni 3:14 — alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.
Galateni 6:1 — Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşală, voi, cari sînteţi duhovniceşti, să -l ridicaţi cu duhul blîndeţei. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.
Galateni 6:2 — Purtaţi-vă sarcinile unii altora, şi veţi împlini astfel Legea lui Hristos.
Galateni 6:3 — Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşală singur.
Galateni 6:4 — Fiecare să-şi cerceteze fapta lui, şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce -l priveşte pe el, şi nu cu privire la alţii;
Galateni 6:5 — căci fiecare îşi va purta sarcina lui însuş.
Galateni 6:6 — Cine primeşte învăţătura în Cuvînt, să facă parte din toate bunurile lui şi celui ce -l învaţă.
Galateni 6:7 — Nu vă înşelaţi: ,,Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.`` Ce samănă omul, aceea va şi secera.
Galateni 6:8 — Cine samănă în firea lui pămîntească, va secera din firea pămîntească putrezirea; dar cine samănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa vecinică.
Galateni 6:9 — Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.
Galateni 6:10 — Aşa dar, cît avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă.
Galateni 6:11 — Uitaţi-vă cu ce slove mari v'am scris, cu însăş mîna mea!
Galateni 6:12 — Toţi ceice umblă după plăcerea oamenilor, vă silesc să primiţi tăerea împrejur, numai ca să nu sufere ei prigonire pentru Crucea lui Hristos.
Galateni 6:13 — Căci nici ei, cari au primit tăierea împrejur, nu păzesc Legea; ci voiesc doar ca voi să primiţi tăierea împrejur, pentruca să se laude ei cu trupul vostru.
Galateni 6:14 — În ce mă priveşte, departe de mine gîndul să mă laud cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!
Galateni 6:15 — Căci în Hristos Isus nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur nu sînt nimic, ci a fi o făptură nouă.
Galateni 6:16 — Şi peste toţi ceice vor umbla după dreptarul acesta şi peste Israelul lui Dumnezeu să fie pace şi îndurare!
Galateni 6:17 — De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească, pentrucă port semnele Domnului Isus pe trupul meu.
Galateni 6:18 — Fraţilor, harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin
Geneza 1:28 — Dumnezeu i -a binecuvîntat, şi Dumnezeu le -a zis: ,,Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pămîntul, şi supuneţi -l; şi stăpîniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pămînt.``
Coloseni 2:1 — Vreau, în adevăr, să ştiţi cît de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodicea şi pentru toţi ceice nu mi-au văzut faţa în trup;
Coloseni 2:2 — pentruca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi în dragoste, şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos,
Coloseni 2:3 — în care sînt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei.
Coloseni 2:4 — Spun lucrul acesta, pentruca nimeni să nu vă înşele prin vorbiri amăgitoare.
Coloseni 2:5 — Căci măcarcă sînt departe cu trupul, totuş cu duhul sînt cu voi, şi privesc cu bucurie la buna rînduială care domneşte între voi şi la tăria credinţei voastre în Hristos.
Coloseni 2:6 — Astfel dar, după cum aţi primit pe Hristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El,
Coloseni 2:7 — fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă, după învăţăturile cari v'au fost date, şi sporind în ea cu mulţămiri către Dumnezeu.
Coloseni 2:8 — Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.
Coloseni 2:9 — Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii.
Coloseni 2:10 — Voi aveţi totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii şi stăpîniri.
Coloseni 2:11 — În El aţi fost tăiaţi împrejur, nu cu o tăiere împrejur, făcută de mînă, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în desbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pămînteşti,
Coloseni 2:12 — fiind îngropaţi împreună cu El, prin botez, şi înviaţi în El şi împreună cu El, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, care L -a înviat din morţi.
Coloseni 2:13 — Pe voi, cari eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră pămîntească netăiată împrejur, Dumnezeu v'a adus la viaţă împreună cu El, după ce ne -a iertat toate greşalele.
Coloseni 2:14 — A şters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră şi ne era potrivnic, şi l -a nimicit, pironindu -l pe cruce.
Coloseni 2:15 — A desbrăcat domniile şi stăpînirile, şi le -a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieşit biruitor asupra lor prin cruce.
Coloseni 2:16 — Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mîncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat,
Coloseni 2:17 — cari sînt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.
Coloseni 2:18 — Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcîndu-şi voia lui însuş printr'o smerenie şi închinare la îngeri, amestecîndu-se în lucruri pe cari nu le -a văzut, umflat de o mîndrie deşartă, prin gîndurile firii lui pămînteşti,
Coloseni 2:19 — şi nu se ţine strîns de Capul din care tot trupul, hrănit şi bine închegat, cu ajutorul încheieturilor şi legăturilor, îşi primeşte creşterea pe care i -o dă Dumnezeu.
Coloseni 2:20 — Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea:
Coloseni 2:21 — ,,Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!``
Coloseni 2:22 — Toate aceste lucruri, cari pier odată cu întrebuinţarea lor, şi sînt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti,
Coloseni 2:23 — au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într'o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sînt de nici un preţ împotriva gîdilării firii pămînteşti.
Ioan 3:17 — Dumnezeu, în adevăr, n'a trimes pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El.
Proverbe 16:26 — Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -
Geneza 1:27 — Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l -a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i -a făcut.
Efeseni 4:22 — cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă desbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;
Efeseni 4:23 — şi să vă înoiţi în duhul minţii voastre,
Efeseni 4:24 — şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.
1 Corinteni 7:39 — O femeie măritată este legată de lege cîtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar dacă -i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.
1 Corinteni 4:2 — Încolo, ce se cere dela ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui.
Romani 3:23 — Căci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.
Faptele Apostolilor 9:1 — Dar Saul sufla încă ameninţarea şi uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S'a dus la marele preot,
Faptele Apostolilor 9:2 — şi i -a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea credinţei, atît bărbaţi cît şi femei, să -i aducă legaţi la Ierusalim.
Matei 25:27 — prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu!
1 Petru 2:1 — Lepădaţi dar orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire;
1 Timotei 5:9 — O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n'aibă mai puţin de şaizeci de ani, să nu fi avut decît un singur bărbat;
Efeseni 6:17 — Luaţi şi coiful mîntuirii şi sabia Duhului, care este Cuvîntul lui Dumnezeu.
Efeseni 6:11 — Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea pept împotriva uneltirilor diavolului.
Efeseni 6:12 — Căci noi n'avem de luptat împotriva cărnii şi sîngelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpînitorilor întunerecului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii cari sînt în locurile cereşti.
Efeseni 6:13 — De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămîneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.
Efeseni 6:5 — Robilor, ascultaţi de stăpînii voştri pămînteşti, cu frică şi cutremur, în curăţie de inimă, ca de Hristos.
Efeseni 6:6 — Slujiţi-le nu numai cînd sînteţi sub ochii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, cari fac din inimă voia lui Dumnezeu.
Efeseni 6:7 — Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor,
Efeseni 6:8 — căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată dela Domnul, după binele pe care -l va fi făcut.
Efeseni 5:5 — Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n'are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.
Efeseni 4:28 — Cine fura, să nu mai fure; ci mai de grabă să lucreze cu mînile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.
Galateni 5:22 — Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,
Galateni 5:23 — blîndeţa, înfrînarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.
Galateni 4:21 — Spuneţi-mi voi, cari voiţi să fiţi supt Lege, n'ascultaţi voi Legea?
Galateni 4:22 — Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă.
Galateni 4:23 — Dar cel din roabă s'anăscut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s'a născut prin făgăduinţă.
Galateni 4:24 — Lucrurile acestea trebuiesc luate într'alt înţeles: acestea sînt două legăminte: unul depe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, -
Galateni 4:25 — căci Agar este muntele Sinai din Arabia; -şi răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi.
Galateni 4:26 — Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.
Galateni 4:27 — Fiindcă este scris: ,,Bucură-te, stearpo, care nu naşti de loc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decît copiii celei cu bărbat.``
Galateni 4:28 — Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sînteţi copii ai făgăduinţei.
Galateni 4:29 — Şi cum s'a întîmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se întîmplă şi acum.
Galateni 4:30 — Dar ce zice Scriptura? ,,Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.``
Galateni 4:31 — De aceea, fraţilor, noi nu sîntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne -a izbăvit ca să fim slobozi.
1 Corinteni 15:1 — Vă fac cunoscut, fraţilor Evanghelia, pe care v'am propovăduit -o, pe care aţi primit -o, în care aţi rămas,
1 Corinteni 15:2 — şi prin care sînteţi mîntuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v'am propovăduit -o; altfel, degeaba aţi crezut.
1 Corinteni 15:3 — V'am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;
1 Corinteni 15:4 — că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi;
1 Corinteni 15:5 — şi că S'a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece.
1 Corinteni 15:6 — După aceea S'a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre cari cei mai mulţi sînt încă în viaţă, iar unii au adormit.
1 Corinteni 15:7 — În urmă s'a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.
1 Corinteni 15:8 — După ei toţi, ca unei stîrpituri, mi s'a arătat şi mie.
1 Corinteni 15:9 — Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.
1 Corinteni 15:10 — Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Şi harul Lui faţă de mine n'a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toţi: totuş nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.
1 Corinteni 15:11 — Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut.
1 Corinteni 15:12 — Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi, că nu este o înviere a morţilor?
1 Corinteni 15:13 — Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n'a înviat.
1 Corinteni 15:14 — Şi dacă n'a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zădarnică, şi zădarnică este şi credinţa voastră.
1 Corinteni 15:15 — Ba încă noi sîntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, cînd nu L -a înviat, dacă este adevărat că morţii nu înviază.
1 Corinteni 15:16 — Căci, dacă nu înviază morţii, nici Hristos n'a înviat.
1 Corinteni 15:17 — Şi dacă n'a înviat Hristos, credinţa voastră este zădarnică, voi sînteţi încă în păcatele voastre,
1 Corinteni 15:18 — şi prin urmare şi cei ce au adormit în Hristos, sînt pierduţi.
1 Corinteni 15:19 — Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci sîntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!
1 Corinteni 15:20 — Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pîrga celor adormiţi.
1 Corinteni 15:21 — Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.
1 Corinteni 15:22 — Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;
1 Corinteni 15:23 — dar fiecare la rîndul cetei lui. Hristos este cel dintîi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sînt ai lui Hristos.
1 Corinteni 15:24 — În urmă, va veni sfîrşitul, cînd El va da Împărăţia în mînile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpînire şi orice putere.
1 Corinteni 15:25 — Căci trebuie ca El să împărăţească pînă va pune pe toţi vrăjmaşii supt picioarele Sale.
1 Corinteni 15:26 — Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.
1 Corinteni 15:27 — Dumnezeu, în adevăr, ,,a pus totul supt picioarele Lui``. Dar cînd zice că totul I -a fost supus, se înţelege că afară de Cel ce I -a supus totul.
1 Corinteni 15:28 — Şi cînd toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I -a supus toate lucrurile, pentruca Dumnezeu să fie totul în toţi.
1 Corinteni 15:29 — Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi?
1 Corinteni 15:30 — Şi de ce sîntem noi în primejdie în orice clipă?
1 Corinteni 15:31 — În fiecare zi eu sînt în primejdie de moarte; atît este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cît este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.
1 Corinteni 15:32 — Dacă, vorbind în felul oamenilor, m'am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morţii, atunci ,,să mîncăm şi să bem, căci mîne vom muri``.
1 Corinteni 15:33 — Nu vă înşelaţi: ,,Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune``.
1 Corinteni 15:34 — Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sînt între voi unii, cari nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun.
1 Corinteni 15:35 — Dar va zice cineva: ,,Cum înviază morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?``
1 Corinteni 15:36 — Nebun ce eşti! Ce sameni tu, nu înviază, dacă nu moare mai întîi.
1 Corinteni 15:37 — Şi cînd sameni, sameni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întîmplă: fie de grîu, fie de altă sămînţă.
1 Corinteni 15:38 — Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.
1 Corinteni 15:39 — Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.
1 Corinteni 15:40 — Tot aşa, sînt trupuri cereşti şi trupuri pămînteşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pămînteşti.
1 Corinteni 15:41 — Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.
1 Corinteni 15:42 — Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este sămănat în putrezire, şi înviază în neputrezire;
1 Corinteni 15:43 — este sămănat în ocară, şi înviază în slavă; este sămănat în neputinţă, şi înviază în putere.
1 Corinteni 15:44 — Este sămănat trup firesc, şi înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.
1 Corinteni 15:45 — De aceea este scris: ,,Omul dintîi Adam a fost făcut un suflet viu.`` Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.
1 Corinteni 15:46 — Dar întîi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă.
1 Corinteni 15:47 — Omul dintîi este din pămînt, pămîntesc; omul al doilea este din cer.
1 Corinteni 15:48 — Cum este cel pămîntesc, aşa sînt şi cei pămînteşti; cum este Cel ceresc, aşa sînt şi cei cereşti.
1 Corinteni 15:49 — Şi după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.
1 Corinteni 15:50 — Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sîngele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.
1 Corinteni 15:51 — Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi,
1 Corinteni 15:52 — într'o clipă, într'o clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiţă. Trîmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.
1 Corinteni 15:53 — Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.
1 Corinteni 15:54 — Cînd trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvîntul care este scris: ,,Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
1 Corinteni 15:55 — Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?``
1 Corinteni 15:56 — Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea.
1 Corinteni 15:57 — Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!
1 Corinteni 15:58 — De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică.
1 Corinteni 6:18 — Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care -l face omul, este un păcat săvîrşit afară din trup; dar cine curveşte, păcătuieşte împotriva trupului său.
1 Corinteni 6:10 — nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.
1 Corinteni 6:9 — Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,
Romani 10:17 — Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvîntul lui Hristos.
Romani 5:12 — De aceea, după cum printr'un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit...
Romani 2:29 — Ci Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu dela oameni, ci dela Dumnezeu.
Faptele Apostolilor 2:45 — Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia.
Ioan 12:31 — Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpînitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.
Luca 6:34 — Şi dacă daţi cu împrumut acelora dela cari nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai.
Marcu 7:21 — Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,
Marcu 7:22 — furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.
Marcu 7:23 — Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.``
Matei 5:9 — Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!
Proverbe 26:24 — Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
Proverbe 26:25 — Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.
Proverbe 26:26 — Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -
Proverbe 26:27 — Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
Proverbe 20:1 — Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
Proverbe 20:2 — Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -
Proverbe 20:3 — Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -
Proverbe 20:4 — Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -
Proverbe 20:5 — Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
Proverbe 20:6 — Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
Proverbe 20:7 — Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
Proverbe 20:8 — Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
Proverbe 20:9 — Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -
Proverbe 20:10 — Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -
Proverbe 20:11 — Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
Proverbe 20:12 — Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -
Proverbe 20:13 — Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -
Proverbe 20:14 — ,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -
Proverbe 20:15 — Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -
Proverbe 20:16 — Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -
Proverbe 20:17 — Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
Proverbe 20:18 — Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
Proverbe 20:19 — Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -
Proverbe 20:20 — Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -
Proverbe 20:21 — O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -
Proverbe 20:22 — Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
Proverbe 20:23 — Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
Proverbe 20:24 — Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -
Proverbe 20:25 — Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -
Proverbe 20:26 — Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -
Proverbe 20:27 — Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -
Proverbe 20:28 — Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
Proverbe 20:29 — Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -
Proverbe 20:30 — Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -
Proverbe 13:1 — Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -
Proverbe 13:2 — Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -
Proverbe 13:3 — Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -
Proverbe 13:4 — Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -
Proverbe 13:5 — Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -
Proverbe 13:6 — Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -
Proverbe 13:7 — Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -
Proverbe 13:8 — Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -
Proverbe 13:9 — Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -
Proverbe 13:10 — Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -
Proverbe 13:11 — Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -
Proverbe 13:12 — O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
Proverbe 13:13 — Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -
Proverbe 13:14 — Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -
Proverbe 13:15 — O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -
Proverbe 13:16 — Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -
Proverbe 13:17 — Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -
Proverbe 13:18 — Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -
Proverbe 13:19 — Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -
Proverbe 13:20 — Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -
Proverbe 13:21 — Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
Proverbe 13:22 — Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -
Proverbe 13:23 — Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -
Proverbe 13:25 — Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -
Proverbe 12:20 — Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -
Proverbe 12:1 — Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -
Proverbe 12:2 — Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.
Proverbe 12:3 — Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -
Proverbe 12:4 — O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -
Proverbe 12:5 — Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -
Proverbe 12:6 — Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -
Proverbe 12:7 — Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -
Proverbe 12:8 — Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -
Proverbe 12:9 — Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -
Proverbe 12:10 — Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.
Proverbe 12:11 — Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -
Proverbe 12:12 — Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -
Proverbe 12:13 — În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -
Proverbe 12:14 — Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -
Proverbe 12:15 — Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -
Proverbe 12:16 — Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -
Proverbe 12:17 — Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -
Proverbe 12:18 — Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -
Proverbe 12:19 — Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -
Proverbe 12:21 — Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -
Proverbe 12:22 — Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -
Proverbe 12:23 — Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -
Proverbe 12:24 — Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -
Proverbe 12:25 — Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -
Proverbe 12:26 — Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -
Proverbe 12:27 — Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -
Proverbe 12:28 — Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -
1 Cronici 27:23 — David n'a făcut numărătoarea celor în vîrstă dela douăzeci de ani în jos din Israel, căci Domnul făgăduise că va înmulţi pe Israel ca stelele cerului.
1 Cronici 27:24 — Ioab, fiul Ţeruiei, începuse numărătoarea, dar n'a isprăvit -o, căci Domnul Se mîniase pe Israel, din pricina acestei numărători, care n'a fost trecută în Cronicile împăratului David.
1 Cronici 21:1 — Satana s'a sculat împotriva lui Israel, şi a aţîţat pe David să facă numărătoarea lui Israel.
1 Cronici 21:2 — Şi David a zis lui Ioab şi căpeteniilor poporului: ,,Duceţi-vă, de faceţi numărătoarea lui Israel, dela Beer-Şeba, pînă la Dan, şi spuneţi-mi ca să ştiu la cît se ridică numărul poporului.``
1 Cronici 21:3 — Ioab a răspuns: ,,Domnul să facă pe poporul Lui încă de o sută de ori pe atîta! Împărate, domnul meu, nu sînt ei toţi slujitori ai domnului meu? Dar pentruce cere domnul meu lucrul acesta? Pentruce să faci pe Israel să păcătuiască astfel?``
1 Cronici 21:4 — Împăratul a stăruit în porunca pe care o dădea lui Ioab. Şi Ioab a plecat, şi a străbătut tot Israelul; apoi s'a întors la Ierusalim.
1 Cronici 21:5 — Ioab a dat lui David cartea numărătorii poporului: în tot Israelul erau o mie de mii şi o sută de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia, iar în Iuda erau patrusute şaptezeci de mii de bărbaţi în stare să scoată sabia.
1 Cronici 21:6 — Între ei n'a numărat şi pe Levi şi Beniamin, căci porunca împăratului i se părea o urîciune.
1 Cronici 21:7 — Porunca aceasta n'a plăcut lui Dumnezeu, care a lovit pe Israel.
1 Cronici 21:8 — Şi David a zis lui Dumnezeu: ,,Am săvîrşit un mare păcat făcînd lucrul acesta! Acum, iartă fărădelegea robului Tău, căci am lucrat în totul ca un nebun!``
1 Cronici 21:9 — Domnul a vorbit astfel lui Gad, văzătorul lui David:
1 Cronici 21:10 — ,,Du-te şi spune lui David: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Îţi pun înainte trei urgii; alege una din ele, şi te voi lovi cu ea.``
1 Cronici 21:11 — Gad s'a dus la David, şi i -a zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Primeşte:
1 Cronici 21:12 — sau trei ani de foamete, sau trei luni în timpul cărora să fii nimicit de protivnicii tăi şi atins de sabia vrăjmaşilor tăi, sau trei zile în timpul cărora sabia Domnului şi ciuma să fie în ţară şi îngerul Domnului să ducă nimicirea în tot ţinutul lui Israel. Vezi acum ce trebuie să răspund Celui ce mă trimete.``
1 Cronici 21:13 — David a răspuns lui Gad: ,,Sînt într'o mare strîmtorare! Să cad în mînile Domnului, căci îndurările Lui sînt nemărginite; dar să nu cad în mînile oamenilor!``
1 Cronici 21:14 — Domnul a trimes ciuma în Israel, şi au căzut şaptezeci de mii de oameni din Israel.
1 Cronici 21:15 — Dumnezeu a trimes un înger la Ierusalim, ca să -l nimicească; şi, pe cînd îl nimicea, Domnul S'a uitat, şi I -a părut rău de răul acesta; şi a zis îngerului care nimicea: ,,Destul! Acum, trage-ţi mîna înapoi!`` Îngerul Domnului stătea lîngă aria lui Ornan, Iebusitul.
1 Cronici 21:16 — David a ridicat ochii, şi a văzut pe îngerul Domnului stînd între pămînt şi cer, şi ţinînd în mînă sabia scoasă şi întoarsă împotriva Ierusalimului. Atunci David şi bătrînii, înveliţi cu saci, au căzut cu faţa la pămînt.
1 Cronici 21:17 — Şi David a zis lui Dumnezeu: ,,Oare n'am poruncit eu numărătoarea poporului? Eu am păcătuit şi am făcut răul acesta; dar oile acestea, ce au făcut oare? Doamne, Dumnezeul meu, mîna Ta să fie dar peste mine şi peste casa tatălui meu şi să nu peardă pe poporul Tău!``
1 Cronici 21:18 — Îngerul Domnului a spus lui Gad să vorbească lui David, să se suie să ridice un altar Domnului în aria lui Ornan, Iebusitul.
1 Cronici 21:19 — David s'a suit, după cuvîntul pe care -l spusese Gad în Numele Domnului.