Referințe biblice
- Efeseni 3:2-6
- Romani 12:2
- Ioan 10:16
- Evrei 4:16
- Luca 18:35-39
- Marcu 9:1-50
- Ieremia 29:11
- Ieremia 29:11-13
- Efeseni 2:8-9
- Faptele Apostolilor 4:12
- Luca 19:9
- Luca 19:1
- Luca 18:35-43
- Matei 4:18-22
- Ioan 3:16-17
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Efeseni 3:2 — (Dacă cel puţin aţi auzit de isprăvnicia harului lui Dumnezeu, care mi -a fost dată faţă de voi.
Efeseni 3:3 — Prin descoperire dumnezeiască am luat cunoştinţă de taina aceasta, despre care vă scrisei în puţine cuvinte.
Efeseni 3:4 — Citindu-le, vă puteţi închipui priceperea pe care o am eu despre taina lui Hristos,
Efeseni 3:5 — care n'a fost făcută cunoscut fiilor oamenilor în celelalte veacuri, în felul cum a fost descoperită acum sfinţilor apostoli şi prooroci ai lui Hristos, prin Duhul.
Efeseni 3:6 — Că adică Neamurile sînt împreună moştenitoare cu noi, alcătuiesc un singur trup cu noi şi iau parte cu noi la aceeaş făgăduinţă în Hristos Isus, prin Evanghelia aceea,
Romani 12:2 — Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvîrşită.
Ioan 10:16 — Mai am şi alte oi, cari nu sînt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor.
Evrei 4:16 — Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentruca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.
Luca 18:35 — Pe cînd Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lîngă drum şi cerşea.
Luca 18:36 — Cînd a auzit norodul trecînd, a întrebat ce este.
Luca 18:37 — I-au spus: ,,Trece Isus din Nazaret.``
Luca 18:38 — Şi el a strigat: ,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!``
Luca 18:39 — Ceice mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare: ,,Fiul lui David, ai milă de mine!``
Marcu 9:1 — El le -a mai zis: ,,Adevărat vă spun, că sînt unii din ceice stau aici, cari nu vor muri pînă nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.``
Marcu 9:2 — După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, şi i -a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S'a schimbat la faţă înaintea lor.
Marcu 9:3 — Hainele Lui s'au făcut strălucitoare şi foarte albe, de o albeaţă pe care nici un nălbitor de pe pămînt n'o poate da.
Marcu 9:4 — Ilie li s'a arătat împreună cu Moise, şi sta de vorbă cu Isus.
Marcu 9:5 — Petru a luat cuvîntul, şi a zis lui Isus: ,,Învăţătorule, este bine să stăm aici; să facem trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise, şi una pentru Ilie.``
Marcu 9:6 — Căci nu ştia ce să zică, atît de mare spaimă îi apucase.
Marcu 9:7 — A venit un nor şi i -a acoperit cu umbra lui; şi din nor s'a auzit un glas, care zicea: ,,Acesta este Fiul Meu prea iubit: de El să ascultaţi!``
Marcu 9:8 — Îndată, ucenicii s'au uitat împrejur, şi n'au mai văzut pe nimeni decît pe Isus singur cu ei.
Marcu 9:9 — Pe cînd se pogorau de pe munte, Isus le -a poruncit să nu spună nimănui ce au văzut, pînă va învia Fiul omului dintre cei morţi.
Marcu 9:10 — Ei au păstrat în ei lucrul acesta, şi se întrebau între ei ce să însemne învierea aceea dintre cei morţi,
Marcu 9:11 — Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: ,,Pentruce zic cărturarii că trebuie să vină întîi Ilie?``
Marcu 9:12 — El le -a răspuns: ,,Ilie va veni întîi; şi va aşeza din nou toate lucrurile; tot aşa după cum este scris despre Fiul omului că trebuie să pătimească mult şi să fie defăimat.
Marcu 9:13 — Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit, şi ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.``
Marcu 9:14 — Cînd au ajuns la ucenici, au văzut mult norod împrejurul lor şi pe cărturari întrebîndu-se cu ei.
Marcu 9:15 — De îndată ce a văzut norodul pe Isus, s'a mirat, şi a alergat la El să I se închine.
Marcu 9:16 — El i -a întrebat: ,,Despre ce vă întrebaţi cu ei?``
Marcu 9:17 — Şi un om din norod I -a răspuns: ,,Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăpînit de un duh mut.
Marcu 9:18 — Oriunde îl apucă, îl trînteşte la pămînt. Copilul face spumă la gură, scrîşneşte din dinţi, şi rămîne ţapăn. M'am rugat de ucenicii Tăi să scoată duhul, şi n'au putut.``
Marcu 9:19 — ,,O neam necredincios!`` le -a zis Isus. ,,Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suferi? Aduceţi -l la Mine.``
Marcu 9:20 — L-au adus la El. Şi, cum a văzut copilul pe Isus, duhul l -a scuturat cu putere; copilul a căzut la pămînt, şi se svîrcolea făcînd spumă la gură.
Marcu 9:21 — Isus a întrebat pe tatăl lui: ,,Cîtă vreme este de cînd îi vine aşa?`` ,,Din copilărie``, a răspuns el.
Marcu 9:22 — ,,Şi de multe ori duhul l -a aruncat cînd în foc, cînd în apă, ca să -l omoare. Dar dacă poţi face ceva, fie-Ţi milă de noi şi ajută-ne.``
Marcu 9:23 — Isus a răspuns: ,,Tu zici: ,Dacă poţi!`... Toate lucrurile sînt cu putinţă celui ce crede!``
Marcu 9:24 — Îndată tatăl copilului a strigat cu lacrămi: ,,Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!``
Marcu 9:25 — Cînd a văzut Isus că norodul vine în fuga mare spre El, a mustrat duhul necurat, şi i -a zis: ,,Duh mut şi surd, îţi poruncesc să ieşi afară din copilul acesta, şi să nu mai intri în el.``
Marcu 9:26 — Şi duhul a ieşit, ţipînd şi scuturîndu -l cu mare putere. Copilul a rămas ca mort, aşa că mulţi ziceau: ,,A murit!``
Marcu 9:27 — Dar Isus l -a apucat de mînă, şi l -a ridicat. Şi el s'a sculat în picioare.
Marcu 9:28 — Cînd a intrat Isus în casă, ucenicii Lui L-au întrebat deoparte: ,,Noi de ce n'am putut să scoatem duhul acesta?``
Marcu 9:29 — ,,Acest soi de draci``, le -a zis El, ,,nu poate ieşi decît prin rugăciune şi post.``
Marcu 9:30 — Au plecat de acolo, şi au trecut prin Galilea. Isus nu voia să ştie nimeni că trece.
Marcu 9:31 — Căci învăţa pe ucenicii Săi, şi zicea: ,,Fiul omului va fi dat în mînile oamenilor; ei Îl vor omorî, şi a treia zi după ce -L vor omorî, va învia.``
Marcu 9:32 — Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea, şi se temeau să -L întrebe.
Marcu 9:33 — Apoi au venit la Capernaum. Cînd era în casă, Isus i -a întrebat: ,,Despre ce vorbeaţi unul cu altul pe drum?``
Marcu 9:34 — Dar ei tăceau, pentrucă pe drum se certaseră între ei, ca să ştie cine este cel mai mare.
Marcu 9:35 — Atunci Isus a şezut jos, a chemat pe cei doisprezece, şi le -a zis: ,,Dacă vrea cineva să fie cel dintîi, trebuie să fie cel mai de pe urmă din toţi şi slujitorul tuturor!``
Marcu 9:36 — Şi a luat un copilaş, şi l -a aşezat în mijlocul lor; apoi l -a luat în braţe, şi le -a zis:
Marcu 9:37 — ,,Oricine primeşte pe unul din aceşti copilaşi, în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine; şi oricine Mă primeşte pe Mine, nu Mă primeşte pe Mine, ci pe Cel ce M'a trimes pe Mine.``
Marcu 9:38 — Ioan I -a zis: ,,Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţînd draci în Numele Tău; şi l-am oprit, pentrucă nu venea după noi.``
Marcu 9:39 — ,,Nu -l opriţi``, a răspuns Isus, ,,căci nu este nimeni, care să facă minuni în Numele Meu, şi să Mă poată grăi de rău îndată după aceea.
Marcu 9:40 — Cine nu este împotriva noastră, este pentru noi.
Marcu 9:41 — Şi oricine vă va da de băut un pahar cu apă, în Numele Meu, pentrucă sînteţi ucenici ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.
Marcu 9:42 — Dar, dacă va face cineva să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, cari cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gît o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare.
Marcu 9:43 — Dacă mîna ta te face să cazi în păcat, taie -o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viaţă, decît să ai două mîni, şi să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge,
Marcu 9:44 — unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.
Marcu 9:45 — Dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie -l; este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop, decît să ai două picioare, şi să fii aruncat în gheenă, în focul care nu se stinge,
Marcu 9:46 — unde viermele lor nu moare, şi focul nu se stinge.
Marcu 9:47 — Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate -l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăţia lui Dumnezeu numai cu un ochi, decît să ai doi ochi şi să fii aruncat în focul gheenei,
Marcu 9:48 — unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.
Marcu 9:49 — Pentrucă fiecare om va fi sărat cu foc, şi orice jertfă va fi sărată cu sare.
Marcu 9:50 — Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde puterea de a săra, cu ce îi veţi da înapoi puterea aceasta? Să aveţi sare în voi înşivă, şi să trăiţi în pace unii cu alţii.``
Ieremia 29:11 — Căci Eu ştiu gîndurile, pe cari le am cu privire la voi, zice Domnul, gînduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.
Ieremia 29:12 — Voi Mă veţi chema, şi veţi pleca; Mă veţi ruga, şi vă voi asculta.
Ieremia 29:13 — Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.
Efeseni 2:8 — Căci prin har aţi fost mîntuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu.
Efeseni 2:9 — Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Faptele Apostolilor 4:12 — În nimeni altul nu este mîntuire: căci nu este supt cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mîntuiţi.``
Luca 19:9 — Isus i -a zis: ,,Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.
Luca 19:1 — Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.
Luca 18:40 — Isus S'a oprit, şi a poruncit să -l aducă la El; şi, după ce s'a apropiat, l -a întrebat:
Luca 18:41 — ,,Ce vrei să-ţi fac?`` ,,Doamne,`` a răspuns el, ,,să-mi capăt vederea.``
Luca 18:42 — Şi Isus i -a zis: ,,Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te -a mîntuit.``
Luca 18:43 — Numaidecît, orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, cînd a văzut cele întîmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.
Matei 4:18 — Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.
Matei 4:19 — El le -a zis: ,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.``
Matei 4:20 — Îndată ei au lăsat mrejile, şi au mers după El.
Matei 4:21 — Deacolo a mers mai departe, şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari erau într'o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cîrpeau mrejile. El i -a chemat.
Matei 4:22 — Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor, şi au mers după El.
Ioan 3:16 — Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.
Ioan 3:17 — Dumnezeu, în adevăr, n'a trimes pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El.