Referințe biblice
- Matei 1:1-25
- Luca 3:23
- Matei 1:17
- Luca 3:23-38
- Matei 1:1
- Luca 3:1-38
- Matei 1:16
- Romani 1:3
- Luca 3:31
- Matei 1:1-17
- Matei 1:1-16
- Geneza 5:1-32
- Tit 3:9
- Luca 3:38
- Ieremia 22:28-30
- Isaia 7:14
- 1 Cronici 3:5
- 2 Împărați 8:25
- Exodul 20:5
- Geneza 38:26
- Geneza 5:1
- Faptele Apostolilor 2:30
- Luca 1:35
- Luca 1:34-35
- Luca 1:32
- Luca 1:27
- Matei 1:18-25
- Matei 1:12
- Matei 1:8
- Matei 1:6
- Psalmul 51:1-19
- 2 Împărați 11:2
- 2 Samuel 11:3
- Rut 4:17
- Numeri 27:1-11
- Geneza 11:12
- Geneza 11:1-32
- Geneza 1:1
- Geneza 1:1-31
- Evrei 11:35
- Evrei 11:31
- 1 Timotei 2:5
- Coloseni 1:17
- Galateni 3:28
- Ioan 19:25-27
- Ioan 14:6
- Ioan 8:58
- Ioan 1:14
- Luca 11:23
- Luca 9:50
- Luca 6:8
- Luca 3:36
- Luca 3:35-36
- Luca 3:27
- Luca 1:59
- Matei 21:15
- Matei 21:9
- Matei 20:31
- Matei 20:30
- Matei 15:22
- Matei 13:1-58
- Matei 12:23
- Matei 9:27
- Matei 5:43
- Matei 1:19
- Matei 1:16-17
- Matei 1:9
- Matei 1:2
- Zaharia 12:12
- Zaharia 12:1-14
- Zaharia 9:1-17
- Hagai 1:1
- Mica 5:2
- Ezechiel 18:20
- Ieremia 36:30
- Ieremia 23:5-6
- Ieremia 22:24
- Ieremia 22:24-30
- Isaia 4:5
- Ezra 3:2
- 1 Cronici 21:1
- 1 Cronici 3:19
- 1 Cronici 3:17
- 1 Cronici 3:15-16
- 1 Cronici 2:12
- 1 Cronici 2:5
- 1 Cronici 2:4
- 1 Cronici 2:1-55
- 1 Cronici 1:24
- 2 Împărați 12:21
- 1 Împărați 6:1
- 2 Samuel 24:1-25
- 2 Samuel 12:24
- 2 Samuel 12:13
- 2 Samuel 1:1-27
- Rut 4:22
- Rut 4:21
- Rut 4:20
- Deuteronomul 25:5-6
- Deuteronomul 25:5
- Ioan 3:16-17
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Matei 1:1 — Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
Matei 1:2 — Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui;
Matei 1:3 — Iuda a născut pe Fares şi Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram;
Matei 1:4 — Aram a născut pe Aminadab; Aminadab a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon;
Matei 1:5 — Salmon a născut pe Boaz, din Rahab; Boaz a născut pe Obed, din Rut; Obed a născut pe Iese;
Matei 1:6 — Iese a născut pe împăratul David. Împăratul David a născut pe Solomon, din văduva lui Urie;
Matei 1:7 — Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;
Matei 1:8 — Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia;
Matei 1:9 — Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Ezechia;
Matei 1:10 — Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia;
Matei 1:11 — Iosia a născut pe Iehonia şi fraţii lui, pe vremea strămutării în Babilon.
Matei 1:12 — După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;
Matei 1:13 — Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor;
Matei 1:14 — Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud;
Matei 1:15 — Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov;
Matei 1:16 — Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S'a născut Isus, care Se cheamă Hristos.
Matei 1:17 — Deci, dela Avraam pînă la David, sînt patrusprezece neamuri de toate; dela David pînă la strămutarea în Babilon sînt patrusprezece neamuri; şi dela strămutarea în Babilon pînă la Hristos, sînt patrusprezece neamuri.
Matei 1:18 — Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună, ea s'a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt.
Matei 1:19 — Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit, şi nu voia s'o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi -a pus de gînd s'o lase pe ascuns.
Matei 1:20 — Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri, i s'a arătat în vis un înger al Domnului, şi i -a zis: ,,Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s'a zămislit în ea, este dela Duhul Sfînt.
Matei 1:21 — Ea va naşte un Fiu, şi -i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.``
Matei 1:22 — Toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:
Matei 1:23 — ,,Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi -i vor pune numele Emanuil``, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeu este cu noi``.
Matei 1:24 — Cînd s'a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa.
Matei 1:25 — Dar n'a cunoscut -o, pînă ce ea a născut un fiu. Şi el i -a pus numele Isus.
Luca 3:23 — Isus avea aproape treizeci de ani, cînd a început să înveţe pe norod; şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli,
Luca 3:24 — fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,
Luca 3:25 — fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,
Luca 3:26 — fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda,
Luca 3:27 — fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri,
Luca 3:28 — fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er,
Luca 3:29 — fiul lui Isus, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi,
Luca 3:30 — fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim,
Luca 3:31 — fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David,
Luca 3:32 — fiul lui Iese, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason,
Luca 3:33 — fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda,
Luca 3:34 — fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor,
Luca 3:35 — fiul lui Seruh, fiul lui Ragau, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala,
Luca 3:36 — fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh,
Luca 3:37 — fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fiul lui Cainan,
Luca 3:38 — fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.
Luca 3:1 — În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, -pe cînd Pilat din Pont era dregător în Iudea, Irod, cîrmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cîrmuitor al Ituriei şi al Trahonitei, Lisania, cîrmuitor al Abilenei,
Luca 3:2 — şi în zilele marilor preoţi Ana şi Caiafa, -Cuvîntul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia în pustie.
Luca 3:3 — Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor,
Luca 3:4 — după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările.
Luca 3:5 — Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, şi drumurile zgronţuroase vor fi netezite.
Luca 3:6 — Şi orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu.``
Luca 3:7 — Ioan zicea dar noroadelor, cari veneau să fie botezate de el: ,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare?
Luca 3:8 — Faceţi dar roduri vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă: ,Avem pe Avraam ca tată!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.
Luca 3:9 — Securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face roadă bună, este tăiat şi aruncat în foc.``
Luca 3:10 — Noroadele îl întrebau, şi ziceau: ,,Atunci ce trebuie să facem?``
Luca 3:11 — Drept răspuns, el le zicea: ,,Cine are două haine, să împartă cu cine n'are nici una; şi cine are de mîncare, să facă la fel.``
Luca 3:12 — Au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi, şi i-au zis: ,,Învăţătorului, noi ce trebuie să facem?``
Luca 3:13 — El le -a răspuns: ,,Să nu cereţi nimic mai mult peste ce v'a fost poruncit să luaţi.``
Luca 3:14 — Nişte oştaşi îl întrebau şi ei, şi ziceau: ,,Dar noi ce trebuie să facem?`` El le -a răspuns: ,,Să nu stoarceţi nimic dela nimeni prin ameninţări, nici să nu învinuiţi pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulţămiţi cu lefurile voastre.``
Luca 3:15 — Fiindcă norodul era în aşteptare, şi toţi se gîndeau în inimile lor cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul,
Luca 3:16 — Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: ,,Cît despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decît mine, şi căruia eu nu sînt vrednic să -I desleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc.
Luca 3:17 — Acela are lopata în mînă; Îşi va curăţi aria cu desăvîrşire, şi Îşi va strînge grîul în grînar, iar pleava o va arde într'un foc care nu se stinge.``
Luca 3:18 — Astfel propovăduia Ioan norodului Evanghelia, şi -i dădea încă multe alte îndemnuri.
Luca 3:19 — Dar cîrmuitorul Irod, care era mustrat de Ioan pentru Irodiada, nevasta fratelui său Filip, şi pentru toate relele pe cari le făcuse,
Luca 3:20 — a mai adăugat la toate celelalte rele şi pe acela că a închis pe Ioan în temniţă.
Luca 3:21 — După ce a fost botezat tot norodul, a fost botezat şi Isus; şi pe cînd Se ruga, s'a deschis cerul,
Luca 3:22 — şi Duhul Sfînt S'a pogorît peste El în chip trupesc, ca un porumbel. Şi din cer s'a auzit un glas, care zicea: ,,Tu eşti Fiul Meu prea iubit: în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea!``
Romani 1:3 — Ea priveşte pe Fiul Său, născut din sămînţa lui David, în ce priveşte trupul,
Geneza 5:1 — Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om, l -a făcut după asemănarea lui Dumnezeu.
Geneza 5:2 — I -a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, i -a binecuvîntat, şi le -a dat numele de ,,om``, în ziua cînd au fost făcuţi.
Geneza 5:3 — La vîrsta de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul şi asemănarea lui, şi i -a pus numele Set.
Geneza 5:4 — După naşterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:5 — Toate zilele pe cari le -a trăit Adam, au fost de nouă sute trei zeci de ani; apoi a murit.
Geneza 5:6 — La vîrsta de o sută cinci ani, Set a născut pe Enos.
Geneza 5:7 — După naşterea lui Enos, Set a mai trăit opt sute şapte ani, şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:8 — Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit.
Geneza 5:9 — La vrîsta de nouăzeci de ani, Enos a născut pe Cainan.
Geneza 5:10 — După naşterea lui Cainan, Enos a mai trăit opt sute cincisprezece ani, şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:11 — Toate zilele lui Enos au fost de nouă sute cinci ani; apoi a murit.
Geneza 5:12 — La vrîsta de şapte zeci de ani, Cainan a născut pe Mahalaleel.
Geneza 5:13 — După naşterea lui Mahalaleel, Cainan a mai trăit opt sute patruzeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:14 — Toate zilele lui Cainan au fost de nouă sute zece ani; apoi a murit.
Geneza 5:15 — La vrîsta de şase zeci şi cinci de ani, Mahalaleel a născut pe Iared.
Geneza 5:16 — După naşterea lui Iared, Mahalaleel a mai trăit opt sute treizeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:17 — Toate zilele lui Mahalaleel au fost de opt sute nouăzeci şi cinci de ani; apoi a murit.
Geneza 5:18 — La vrîsta de o sută şasezeci şi doi de ani, Iared a născut pe Enoh.
Geneza 5:19 — După naşterea lui Enoh, Iared a mai trăit opt sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:20 — Toate zilele lui Iared au fost de nouă sute şase zeci şi doi de ani; apoi a murit.
Geneza 5:21 — La vrîsta de şase zeci şi cinci de ani, Enoh a născut pe Metusala.
Geneza 5:22 — După naşterea lui Metusala, Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:23 — Toate zilele lui Enoh au fost trei sute şase zeci şi cinci de ani.
Geneza 5:24 — Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s'a mai văzut, pentru că l -a luat Dumnezeu.
Geneza 5:25 — La vrîsta de o sută opt zeci şi şapte de ani, Metusala a născut pe Lameh.
Geneza 5:26 — După naşterea lui Lameh, Metusala a mai trăit şapte sute opt zeci şi doi de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:27 — Toate zilele lui Metusala au fost de nouă sute şase zeci şi nouă de ani; apoi a murit.
Geneza 5:28 — La vîrsta de o sută optzeci şi doi de ani, Lameh a născut un fiu.
Geneza 5:29 — El i -a pus numele Noe, zicînd: ,,Acesta ne va mîngîia pentru osteneala şi truda mînilor noastre, cari vin din acest pămînt, pe care l -a blestemat Domnul.``
Geneza 5:30 — După naşterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouă zeci şi cinci de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 5:31 — Toate zilele lui Lameh au fost de şapte sute şaptezeci şi şapte de ani; apoi a murit.
Geneza 5:32 — Noe, la vrîsta de cinci sute de ani, a născut pe Sem, Ham şi Iafet.
Tit 3:9 — Dar de întrebările nebune, de înşirările de neamuri, de certuri şi ciorovăieli privitoare la Lege, fereşte-te, căci sînt nefolositoare şi zădarnice.
Ieremia 22:28 — Este un vas dispreţuit, sfărîmat, acest Ieconia? Este el un lucru, căruia nu -i dai niciun preţ? Pentruce sînt aruncaţi oare, el şi sămînţa lui, şi asvîrliţi într'o ţară, pe care n'o cunosc?`` -
Ieremia 22:29 — Ţară, ţară, ţară, ascultă glasul Domnului!
Ieremia 22:30 — Aşa vorbeşte Domnul: ,,Scrieţi pe omul acesta ca lipsit de copii, ca un om căruia nu -i va merge bine toată viaţa lui; căci niciunul din urmaşii lui nu va izbuti să şadă pe scaunul de domnie a lui David şi să domnească peste Iuda.``
Isaia 7:14 — De aceea Domnul însuş vă va da un semn: Iată, fecioara va rămînea însărcinată, va naşte un fiu, şi -i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).
1 Cronici 3:5 — Iată cei ce i s'au născut la Ierusalim: Şimea, Şobab, Natan şi Solomon, patru, cu Bat-Şua, fata lui Amiel;
2 Imparati 8:25 — În al doisprezecelea an al lui Ioram, fiul lui Ahab, împăratul lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Ioram, împăratul lui Iuda.
Exod 20:5 — Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,
Geneza 38:26 — Iuda le -a cunoscut, şi a zis: ,,Ea este mai puţin vinovată decît mine, fiindcă n'am dat -o de nevastă fiului meu Şela.`` Şi nu s'a mai împreunat cu ea deatunci.
Faptele Apostolilor 2:30 — Fiindcă David era prooroc, şi ştia că Dumnezeu îi făgăduise cu jurămînt că va ridica pe unul din urmaşii săi pe scaunul lui de domnie,
Luca 1:35 — Îngerul i -a răspuns: ,,Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfîntul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
Luca 1:34 — Maria a zis îngerului: ,,Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?``
Luca 1:32 — El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David.
Luca 1:27 — la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
2 Imparati 11:2 — Dar Ioşeba fata împăratului Ioram, sora lui Ahazia, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, şi l -a ridicat din mijlocul fiilor împăratului, cînd i-au omorît: l -a pus împreună cu doica lui în odaia paturilor. Astfel a fost ascuns de privirile Ataliei, şi n'a fost omorît.
2 Samuel 11:3 — David a întrebat cine este femeia aceasta, şi i-au spus: ,,Este Bat-Şeba, fata lui Eliam, nevasta lui Urie, Hetitul.``
Rut 4:17 — Vecinele i-au pus nume, zicînd: ,,Un fiu s'a născut Naomei!`` Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.
Numeri 27:1 — Fetele lui Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din familiile lui Manase, fiul lui Iosif, şi ale căror nume erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca şi Tirţa,
Numeri 27:2 — s'au apropiat şi s'au înfăţişat înaintea lui Moise, înaintea preotului Eleazar, înaintea mai marilor şi înaintea întregei adunări, la uşa cortului întîlnirii. Ele au zis:
Numeri 27:3 — ,,Tatăl nostru a murit în pustie; el nu era în mijlocul cetei celor ce s'au răsvrătit împotriva Domnului, în mijlocul cetei lui Core, ci a murit pentru păcatul lui, şi n'a avut fii.
Numeri 27:4 — Pentru ce să se stingă numele tatălui nostru din mijlocul familiei lui, pentrucă n'a avut fii? Dă-ne şi nouă deci o moştenire între fraţii tatălui nostru.``
Numeri 27:5 — Moise a adus pricina lor înaintea Domnului.
Numeri 27:6 — Şi Domnul a zis lui Moise:
Numeri 27:7 — ,,Fetele lui Ţelofhad au dreptate. Să le dai de moştenire o moşie între fraţii tatălui lor, şi să treci asupra lor moştenirea tatălui lor.
Numeri 27:8 — Iar copiilor lui Israel, să le vorbeşti şi să le spui: ,,Cînd un om va muri fără să le lase fii, să treceţi moştenirea lui asupra fetei lui.
Numeri 27:9 — Dacă n'are nici o fată, moştenirea lui s'o daţi fraţilor lui.
Numeri 27:10 — Dacă n'are nici fraţi, moştenirea lui s'o daţi fraţilor tatălui său.
Numeri 27:11 — Şi dacă nici tatăl lui n'are fraţi, moştenirea lui s'o daţi rudei celei mai apropiate din familia lui, şi ea s'o stăpînească. Aceasta să fie o lege şi un drept pentru copiii lui Israel, cum a poruncit lui Moise Domnul.``
Geneza 11:12 — La vrîsta de treizeci şi cinci de ani, Arpacşad a născut pe Şelah.
Geneza 11:1 — Tot pămîntul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte.
Geneza 11:2 — Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o cîmpie în ţara Şinear; şi au descălecat acolo.
Geneza 11:3 — Şi au zis unul către altul: ,,Haidem! să facem cărămizi, şi să le ardem bine în foc.`` Şi cărămida le -a ţinut loc de piatră, iar smoala le -a ţinut loc de var.
Geneza 11:4 — Si au mai zis: ,,Haidem! să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vîrf să atingă cerul, şi să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe toată faţa pămîntului.``
Geneza 11:5 — Domnul S'a pogorît să vadă cetatea şi turnul, pe care -l zideau fiii oamenilor.
Geneza 11:6 — Şi Domnul a zis: ,,Iată, ei sînt un singur popor, şi toţi au aceeaş limbă; şi iacă de ce s'au apucat; acum nimic nu i-ar împedeca să facă tot ce şi-au pus în gînd.
Geneza 11:7 — Haidem! să Ne pogorîm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora.``
Geneza 11:8 — Şi Domnul i -a împrăştiat de acolo pe toată faţa pămîntului; aşa că au încetat să zidească cetatea.
Geneza 11:9 — De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo a încurcat Domnul limba întregului pămînt, şi de acolo i -a împrăştiat Domnul pe toată faţa pămîntului.
Geneza 11:10 — Iată spiţa neamului lui Sem. La vîrsta de o sută de ani, Sem a născut pe Arpacşad, la doi ani după potop.
Geneza 11:11 — După naşterea lui Arpacşad, Sem a trăit cincisute de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:13 — După naşterea lui Şelah, Arpacşad a mai trăit patrusute trei ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:14 — La vrîsta de treizeci de ani, Şelah a născut pe Eber.
Geneza 11:15 — După naşterea lui Eber, Şelah a mai trăit patrusute trei ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:16 — La vîrsta de treizeci şi patru de ani, Eber a născut pe Peleg.
Geneza 11:17 — După naşterea lui Peleg, Eber a mai trăit patrusute treizeci de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:18 — La vîrsta de treizeci de ani, Peleg a născut pe Reu.
Geneza 11:19 — După naşterea lui Reu, Peleg a mai trăit douăsute nouă ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:20 — La vîrsta de treizeci şi doi de ani, Reu a născut pe Serug.
Geneza 11:21 — După naşterea lui Serug, Reu a mai trăit douăsute şapte ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:22 — La vîrsta de treizeci de ani, Serug a născut pe Nahor.
Geneza 11:23 — După naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:24 — La vîrsta de douăzeci şi nouă de ani, Nahor a născut pe Terah.
Geneza 11:25 — După naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani; şi a născut fii şi fiice.
Geneza 11:26 — La vîrsta de şaptezeci de ani, Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran.
Geneza 11:27 — Iată spiţa neamului lui Terah. Terah a născut pe Avram, pe Nahor şi pe Haran. -Haran a născut pe Lot.
Geneza 11:28 — Şi Haran a murit în faţa tatălui său Terah, în ţara în care se născuse, în Ur în Haldea. -
Geneza 11:29 — Avram şi Nahor şi-au luat neveste. Numele nevestei lui Avram era Sarai, şi numele nevestei lui Nahor era Milca, fiica lui Haran, tatăl Milcăi şi Iscăi.
Geneza 11:30 — Sarai era stearpă: n'avea copii deloc.
Geneza 11:31 — Terah a luat pe fiul său Avram, şi pe Lot, fiul lui Haran, fiul fiului său, şi pe Sarai, noru-sa, nevasta fiului său Avram. Au ieşit împreună din Ur din Haldea, ca să meargă în ţara Canaan. Au venit pînăla Haran, şi s'au aşezat acolo.
Geneza 11:32 — Zilele lui Terah au fost de două sute cinci ani; şi Terah a murit în Haran.
Geneza 1:1 — La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pămîntul.
Geneza 1:2 — Pămîntul era pustiu şi gol; peste faţa adîncului de ape era întunerec, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor.
Geneza 1:3 — Dumnezeu a zis: ,,Să fie lumină!`` Şi a fost lumină.
Geneza 1:4 — Dumnezeu a văzut că lumina era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întunerec.
Geneza 1:5 — Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunerecul l -a numit noapte. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întîi.
Geneza 1:6 — Dumnezeu a zis: ,,Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape.``
Geneza 1:7 — Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele cari sînt dedesuptul întinderii de apele cari sînt deasupra întinderii. Şi aşa a fost.
Geneza 1:8 — Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.
Geneza 1:9 — Dumnezeu a zis: ,,Să se strîngă la un loc apele cari sînt dedesuptul cerului, şi să se arate uscatul!`` Şi aşa a fost.
Geneza 1:10 — Dumnezeu a numit uscatul pămînt, iar grămada de ape a numit -o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Geneza 1:11 — Apoi Dumnezeu a zis: ,,Să dea pămîntul verdeaţă, iarbă cu sămînţă, pomi roditori, cari să facă rod după soiul lor şi cari să aibă în ei sămînţa lor pe pămînt.`` Şi aşa a fost.
Geneza 1:12 — Pămîntul a dat verdeaţă, iarbă cu sămînţă după soiul ei, şi pomi cari fac rod şi cari îşi au sămînţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Geneza 1:13 — Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.
Geneza 1:14 — Dumnezeu a zis: ,,Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne cari să arate vremile, zilele şi anii;
Geneza 1:15 — şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul.`` Şi aşa a fost.
Geneza 1:16 — Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpînească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpînească noaptea; a făcut şi stelele.
Geneza 1:17 — Dumnezeu i -a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pămîntul,
Geneza 1:18 — să stăpînească ziua şi noaptea, şi să despartă lumina de întunerec. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Geneza 1:19 — Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.
Geneza 1:20 — Dumnezeu a zis: ,,Să mişune apele de vieţuitoare, şi să sboare păsări deasupra pămîntului pe întinderea cerului.``
Geneza 1:21 — Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele cari se mişcă şi de cari mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune.
Geneza 1:22 — Dumnezeu le -a binecuvîntat, şi a zis: ,,Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pămînt``.
Geneza 1:23 — Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea.
Geneza 1:24 — Dumnezeu a zis: ,,Să dea pămîntul vieţuitoare după soiul lor, vite, tîrîtoare şi fiare pămînteşti, după soiul lor.`` Şi aşa a fost.
Geneza 1:25 — Dumnezeu a făcut fiarele pămîntului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate tîrîtoarele pămîntului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune.
Geneza 1:26 — Apoi Dumnezeu a zis: ,,Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpînească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pămîntul şi peste toate tîrîtoarele cari se mişcă pe pămînt.``
Geneza 1:27 — Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l -a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i -a făcut.
Geneza 1:28 — Dumnezeu i -a binecuvîntat, şi Dumnezeu le -a zis: ,,Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pămîntul, şi supuneţi -l; şi stăpîniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pămînt.``
Geneza 1:29 — Şi Dumnezeu a zis: ,,Iată că v'am dat orice iarbă care face sămînţă şi care este pe faţa întregului pămînt, şi orice pom, care are în el rod cu sămînţă: aceasta să fie hrana voastră.``
Geneza 1:30 — Iar tuturor fiarelor pămîntului, tuturor păsărilor cerului, şi tuturor vietăţilor cari se mişcă pe pămînt, cari au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.`` Şi aşa a fost.
Geneza 1:31 — Dumnezeu S'a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.
Evrei 11:35 — Femeile şi-au primit înapoi pe morţii lor înviaţi; unii, ca să dobîndească o înviere mai bună, n'au vrut să primească izbăvirea, care li se dădea, şi au fost chinuiţi.
Evrei 11:31 — Prin credinţă n'a perit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiţi, pentrucă găzduise iscoadele cu bunăvoinţă.
1 Timotei 2:5 — Căci este un singur Dumnezeu, şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos,
Coloseni 1:17 — El este mai înainte de toate lucrurile, şi toate se ţin prin El.
Galateni 3:28 — Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sînteţi una în Hristos Isus.
Ioan 19:25 — Lîngă crucea lui Isus, stătea mama Lui şi sora mamei Lui, Maria, nevasta lui Clopa, şi Maria Magdalina.
Ioan 19:26 — Cînd a văzut Isus pe mamă-Sa, şi lîngă ea pe ucenicul, pe care -l iubea, a zis mamei Sale: ,,Femeie, iată fiul tău!``
Ioan 19:27 — Apoi, a zis ucenicului: ,,Iată mama ta!`` Şi, din ceasul acela ucenicul a luat -o la el acasă.
Ioan 14:6 — Isus i -a zis: ,,Eu sînt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine.
Ioan 8:58 — Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sînt Eu.``
Ioan 1:14 — Şi Cuvîntul S'a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. -
Luca 11:23 — Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine, risipeşte.
Luca 9:50 — ,,Nu -l opriţi``, i -a răspuns Isus, ,,fiindcă cine nu este împotriva voastră, este pentru voi.``
Luca 6:8 — Dar El le ştia gîndurile; şi a zis omului, care avea mîna uscată: ,,Scoală-te, şi stăi în mijloc.`` El s'a sculat, şi a stătut în picioare.
Luca 1:59 — În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, şi voiau să -i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.
Matei 21:15 — Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd: ,,Osana, Fiul lui David!`` s'au umplut de mînie.
Matei 21:9 — Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: ,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!``
Matei 20:31 — Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: ,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!``
Matei 20:30 — Şi doi orbi şedeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au început să strige: ,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!``
Matei 15:22 — Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El: ,,Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.``
Matei 13:1 — În aceeaş zi, Isus a ieşit din casă, şi şedea lîngă mare.
Matei 13:2 — O mulţime de noroade s'au strîns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într'o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm.
Matei 13:3 — El le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, şi le -a zis: ,,Iată, sămănătorul a ieşit să samene.
Matei 13:4 — Pe cînd sămăna el, o parte din sămînţă a căzut lîngă drum, şi au venit păsările şi au mîncat -o.
Matei 13:5 — O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n'avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n'a găsit un pămînt adînc.
Matei 13:6 — Dar, cînd a răsărit soarele, s'a pălit; şi, pentrucă n'avea rădăcini, s'a uscat.
Matei 13:7 — O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, şi au înecat -o.
Matei 13:8 — O altă parte a căzut în pămînt bun, şi a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul şaizeci, şi altul treizeci.
Matei 13:9 — Cine are urechi de auzit, să audă.``
Matei 13:10 — Ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,De ce le vorbeşti în pilde?``
Matei 13:11 — Isus le -a răspuns: ,,Pentrucă vouă v'a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le -a fost dat.
Matei 13:12 — Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.
Matei 13:13 — De aceea le vorbesc în pilde, pentrucă ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg.
Matei 13:14 — Şi cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice: ,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea.
Matei 13:15 — Căci inima acestui popor s'a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.`
Matei 13:16 — Dar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud!
Matei 13:17 — Adevărat vă spun că, mulţi prooroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe cari le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe cari le auziţi voi, şi nu le-au auzit.
Matei 13:18 — Ascultaţi dar ce însemnează pilda sămăntorului.
Matei 13:19 — Cînd un om aude Cuvîntul privitor la Împărăţie, şi nu -l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost sămănat în inima lui. Acesta este sămînţa căzută lîngă drum.
Matei 13:20 — Sămînţa căzută în locuri stîncoase, este cel ce aude Cuvîntul, şi -l primeşte îndată cu bucurie;
Matei 13:21 — dar n'are rădăcină în el, ci ţine pînă la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el.
Matei 13:22 — Sămînţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvînt, şi ajunge neroditor.
Matei 13:23 — Iar sămînţa căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul şi -l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.``
Matei 13:24 — Isus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a sămănat o sămînţă bună în ţarina lui.
Matei 13:25 — Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a sămănat neghină între grîu, şi a plecat.
Matei 13:26 — Cînd au răsărit firele de grîu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.
Matei 13:27 — Robii stăpînului casei au venit, şi i-au zis: ,Doamne, n'ai sămănat sămînţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?`
Matei 13:28 — El le -a răspuns: ,Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.` Şi robii i-au zis: ,Vrei dar să mergem s'o smulgem?`
Matei 13:29 — ,Nu`, le -a zis el, ,ca nu cumva, smulgînd neghina, să smulgeţi şi grîul împreună cu ea.
Matei 13:30 — Lăsaţi-le să crească amîndouă împreună pînă la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: ,Smulgeţi întîi neghina, şi legaţi -o în snopi, ca s'o ardem, iar grîul strîngeţi -l în grînarul meu.`
Matei 13:31 — Isus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l -a luat un om şi l -a sămănat în ţarina sa.
Matei 13:32 — Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate seminţele; dar, după ce a crescut, este mai mare decît zarzavaturile şi se face un copac, aşa că păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.``
Matei 13:33 — Le -a spus o altă pildă, şi anume: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat, pe care l -a luat o femeie şi l -a pus în trei măsuri de făină de grîu, pînă s'a dospit toată plămădeala.``
Matei 13:34 — Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea de loc fără pildă,
Matei 13:35 — ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: ,,Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse dela facerea lumii.``
Matei 13:36 — Atunci Isus a dat drumul noroadelor, şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,Tîlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină.``
Matei 13:37 — El le -a răspuns: ,,Cel ce samănă sămînţa bună, este Fiul omului.
Matei 13:38 — Ţarina, este lumea; sămînţa bună sînt fiii Împărăţiei; neghina, sînt fiii Celui rău.
Matei 13:39 — Vrăjmaşul, care a sămănat -o, este Diavolul; secerişul, este sfîrşitul veacului; secerătorii, sînt îngerii.
Matei 13:40 — Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfîrşitul veacului.
Matei 13:41 — Fiul omului va trimete pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, cari sînt pricină de păcătuire şi pe ceice săvîrşesc fărădelegea,
Matei 13:42 — şi -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor
Matei 13:43 — Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.
Matei 13:44 — Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într -o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea.
Matei 13:45 — Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.
Matei 13:46 — Şi, cînd găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi -l cumpără.
Matei 13:47 — Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti.
Matei 13:48 — Dupăce s'a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos, aleg în vase ce este bun, şi aruncă afară ce este rău.
Matei 13:49 — Tot aşa va fi şi la sfîrşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni,
Matei 13:50 — şi -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.``
Matei 13:51 — ,,Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?`` i -a întrebat Isus. -,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei.
Matei 13:52 — Şi El le -a zis: ,,De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.``
Matei 13:53 — După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.
Matei 13:54 — A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce -L auzeau, se mirau şi ziceau: ,,De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea?
Matei 13:55 — Oare nu este El fiul tîmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sînt ei fraţii Lui?
Matei 13:56 — Şi surorile Lui nu sînt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?``
Matei 13:57 — Şi găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le -a zis: ,,Nicăieri nu este preţuit un prooroc mai puţin decît în patria şi în casa Lui.``
Matei 13:58 — Şi n'a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor.
Matei 12:23 — Toate noroadele, mirate, ziceau: ,,Nu cumva este acesta Fiul lui David?``
Matei 9:27 — Cînd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, cari strigau şi ziceau: ,,Ai milă de noi, Fiul lui David!``
Matei 5:43 — Aţi auzit că s'a zis: ,,Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.``
Zaharia 12:12 — Ţara se va jăli, fiecare familie deosebit: familia casei lui David deosebit, şi femeile ei deosebit; familia casei lui Natan deosebit, şi femeile ei deosebit;
Zaharia 12:1 — Proorocia, Cuvîntul Domnului despre Israel. Aşa vorbeşte Domnul, care a întins cerurile şi a întemeiat pămîntul, şi a întocmit duhul omului din el:
Zaharia 12:2 — ...Iată, voi preface Ierusalimul într'un potir de ameţire pentru toate popoarele de primprejur, şi chiar pentru Iuda, la împresurarea Ierusalimului.
Zaharia 12:3 — În ziua aceea, voi face din Ierusalim o piatră grea pentru toate popoarele. Toţi cei ce o vor ridica, vor fi vătămaţi, şi toate neamurile pămîntului se vor strînge împotriva lui.
Zaharia 12:4 — În ziua aceea, zice Domnul, voi lovi cu ameţeală pe toţi caii, şi cu turbare pe cei ce vor călări pe ei; dar voi avea ochii deschişi asupra casei lui Iuda, şi voi orbi toţi caii popoarelor.
Zaharia 12:5 — Căpeteniile lui Iuda vor zice în inima lor: ...Locuitorii Ierusalimului sînt tăria noastră, prin Domnul oştirilor, Dumnezeul lor.
Zaharia 12:6 — În ziua aceea, voi face pe căpeteniile lui Iuda ca o vatră de foc supt lemn, ca o făclie aprinsă supt snopi; voi mistui în dreapta şi în stînga pe toate popoarele de jur împrejur, iar Ierusalimul va fi locuit iarăş la locul lui cel vechi.
Zaharia 12:7 — Domnul va mîntui mai întîi corturile lui Iuda, pentru ca slava casei lui David şi fala locuitorilor Ierusalimului să nu se înalţe peste Iuda.
Zaharia 12:8 — În ziua aceea, Domnul va ocroti pe locuitorii Ierusalimului, aşa că cel mai slab dintre ei va fi în ziua aceea ca David; şi casa lui David va fi ca Dumnezeu, ca Îngerul Domnului înaintea lor.
Zaharia 12:9 — În ziua aceea, voi căuta să nimicesc toate neamurile cari vor veni împotriva Ierusalimului.
Zaharia 12:10 — Atunci voi turna peste casa lui David şi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de îndurare şi de rugăciune, şi îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plînge cum plînge cineva pe singurul lui fiu, şi -L vor plînge amarnic, cum plînge cineva pe un întîi născut.
Zaharia 12:11 — În ziua aceea, va fi jale mare în Ierusalim, ca jalea din Hadadrimon în valea Meghidonului.
Zaharia 12:13 — familia casei lui Levi deosebit, şi femeile ei deosebit; familia lui Şimei deosebit, şi femeile ei deosebit;
Zaharia 12:14 — toate celelalte familii, fiecare familie deosebit, şi femeile ei deosebit.
Zaharia 9:1 — Iată proorocia, Cuvîntul Domnului despre ţara Hadrac; şi va începe din Damasc. Căci Domnul are ochiul îndreptat asupra oamenilor şi peste toate seminţiile lui Israel.
Zaharia 9:2 — El se opreşte şi peste Hamat, care se mărgineşte cu Damascul, peste Tir şi Sidon, cu toată înţelepciunea lor!
Zaharia 9:3 — Tirul şi -a zidit o întăritură; a îngrămădit argint ca pulberea, şi aur ca noroiul de pe uliţe.
Zaharia 9:4 — Iată că Domnul va pune mîna pe el, îi va năpusti puterea în mare, şi el însuş va fi ars cu foc.
Zaharia 9:5 — Ascalonul va vedea lucrul acesta, şi se va teme; Gaza de asemenea, şi o va apuca un puternic cutremur; Ecronul deasemenea, căci nădejdea lui va fi dată de ruşine; va pieri împăratul din Gaza, şi Ascalonul nu va mai fi locuit.
Zaharia 9:6 — Străinul se va aşeza în Asdod, şi voi frînge mîndria Filistenilor.
Zaharia 9:7 — Îi voi scoate sîngele din gură, şi urîciunile idoleşti dintre dinţi, ca să fie şi el o rămăşiţă pentru Dumnezeul nostru, şi să fie ca o căpetenie din Iuda, şi Ecronul ca Iebusiţii.
Zaharia 9:8 — Voi tăbărî în jurul Casei Mele, ca s'o apăr împotriva unei oştiri, împotriva celor ce se duc şi vin, şi nu va mai trece asupritorul peste ei, căci acum Mă uit cu ochii Mei.
Zaharia 9:9 — Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţe.
Zaharia 9:10 — Voi nimici carăle de război din Efraim, şi caii din Ierusalim, şi arcurile de război vor fi nimicite. El va vesti nemurilor pacea, şi va stăpîni dela o mare la cealaltă, şi dela rîu pînă la marginile pămîntului.
Zaharia 9:11 — Însă, cît pentru tine, Sioane, din pricina legămîntului tău pecetluit cu sînge, voi scoate pe prinşii tăi de război din groapa în care nu este apă.
Zaharia 9:12 — Întoarceţi-vă la cetăţuie, prinşi de război plini de nădejde! O spun şi astăzi, că îţi voi întoarce îndoit!
Zaharia 9:13 — Căci Îmi încordez pe Iuda ca arc, şi iau pe Efraim ca săgeată şi voi scula pe copiii tăi, Sioane, împotriva copiilor tăi, Grecio! Te voi face ca sabia unui viteaz!
Zaharia 9:14 — Dar Domnul Se va arăta deaspura lor, şi săgeata Lui va porni ca fulgerul; Domnul Dumnezeu va suna din trîmbiţă, şi va înainta vijelia dela miază-zi.
Zaharia 9:15 — Domnul oştirilor îi va ocroti, şi vor mînca, şi vor zdrobi pietrele de praştie, vor bea, vor face gălăgie ca ameţiţi de vin; vor fi plini ca un pahar de jertfă, ca şi colţurile altarului.
Zaharia 9:16 — Domnul, Dumnezeul lor, îi va scăpa în ziua aceea, ca pe turma poporului Său; căci ei sînt pietrele cununii împărăteşti, cari vor străluci în ţara Sa!
Zaharia 9:17 — O! Cît sînt de înfloritori! Cît sînt de frumoşi! Grîul va veseli pe tineri, şi mustul pe fete.
Hagai 1:1 — În anul al doilea al împăratului Dariu, în ziua întîi a lunii a şasea, Cuvîntul Domnului a vorbit prin proorocul Hagai către Zorobabel, fiul lui Şealtiel, dregătorul lui Iuda, şi către Iosua, fiul lui Ioţadac, marele preot, astfel:
Mica 5:2 — Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuş din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpîni peste Israel, şi a cărui obîrşie se suie pînă în vremuri străvechi, pînă în zilele veciniciei.
Ezechiel 18:20 — Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, şi tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el, şi răutatea celui rău va fi peste el.
Ieremia 36:30 — Deaceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: ,Nici unul din ai lui nu va şedea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lăsat la căldură ziua şi la frig noaptea.
Ieremia 23:5 — ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară.
Ieremia 23:6 — În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i -L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!``
Ieremia 22:24 — ,,Pe viaţa Mea, zice Domnul, că, şi chiar dacă Ieconia1 (Sau Ioiachim) fiul lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, ar fi un inel de pecetluit în mîna Mea cea dreaptă, te-aş scoate şi de acolo.
Ieremia 22:25 — Te voi da în mînile celor ce vor să-ţi ia viaţa, în mînile acelora înaintea cărora tremuri, în mînile lui Nebucadneţar, înpăratul Babilonului, în mînile Haldeilor.
Ieremia 22:26 — Te voi arunca, pe tine şi pe mamă-ta care te -a născut, într'o altă ţară, unde nu v'aţi născut, şi acolo veţi muri!
Ieremia 22:27 — Dar în ţara în care vor dori să se întoarcă, nu se vor mai întoarce!
Isaia 4:5 — Domnul va aşeza, peste toată întinderea muntelui Sionului şi peste locurile lui de adunare, un nor de fum ziua, şi un foc de flacări strălucitoare noaptea. Da, peste toată slava va fi un adăpost,
Ezra 3:2 — Iosua, fiul lui Ioţadac, cu fraţii săi preoţii şi Zorobabel, fiul lui Şealtiel, cu fraţii săi, s'au sculat şi au zidit altarul Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi de tot, după cum este scris în Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
1 Cronici 21:1 — Satana s'a sculat împotriva lui Israel, şi a aţîţat pe David să facă numărătoarea lui Israel.
1 Cronici 3:19 — Fiii lui Pedaia: Zorobabel şi Şimei. Fiii lui Zorobabel: Meşulam şi Hanania; Şelomit, sora lor;
1 Cronici 3:17 — Fiii lui Ieconia: Asir, al cărui fiu a fost Şealtiel;
1 Cronici 3:15 — Fiii lui Iosia: întîiul născut, Iohanan: al doilea, Ioiachim; al treilea, Zedechia; al patrulea, Şalum.
1 Cronici 3:16 — Fiii lui Ioiachim: Ieconia, fiul său; Zedechia, fiul său.
1 Cronici 2:12 — Boaz a născut pe Obed. Obed a născut pe Isai.
1 Cronici 2:5 — Fiii lui Pereţ: Heţron şi Hamul.
1 Cronici 2:4 — Tamar, nora lui Iuda, i -a născut pe Pereţ şi Zerah. Toţi fiii lui Iuda au fost cinci.
1 Cronici 2:1 — Iată fiii lui Israel: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zabulon,
1 Cronici 2:2 — Dan, Iosif, Beniamin, Neftali, Gad şi Aşer.
1 Cronici 2:3 — Fiii lui Iuda: Er, Onan, Şela; aceşti trei i s'au născut din fata lui Şua, Cananita. Er, întîiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului, care l -a omorît.
1 Cronici 2:6 — Fiii lui Zerah: Zimri, Etan, Heman, Calcol şi Dara. De toţi: cinci.
1 Cronici 2:7 — -Fiii lui Carmi au fost: Acar, care a turburat pe Israel cînd a săvîrşit o fărădelege cu privire la lucrurile cari trebuiau nimicite cu desăvîrşire. -
1 Cronici 2:8 — Fiul lui Etan: Azaria.
1 Cronici 2:9 — Fiii cari s'au născut lui Heţron au fost Ierahmeel, Ram şi Chelubai (Caleb).
1 Cronici 2:10 — Ram a născut pe Aminadab. Aminadab a născut pe Nahşon, domnul fiilor lui Iuda.
1 Cronici 2:11 — Nahşon a născut pe Salma. Salma a născut pe Boaz.
1 Cronici 2:13 — Isai a născut pe Eliab, întîiul lui născut, pe Abinadab, al doilea, pe Şimea, al treilea,
1 Cronici 2:14 — pe Netaneel, al patrulea, pe Radai, al cincilea,
1 Cronici 2:15 — pe Oţem, al şaselea, pe David, al şaptelea.
1 Cronici 2:16 — Surorile lor erau: Ţeruia şi Abigail. Fiii Ţeruiei au fost: Abişai, Ioab şi Asael, trei.
1 Cronici 2:17 — Abigail a născut pe Amasa; tatăl lui Amasa a fost Ieter, Ismaelitul.
1 Cronici 2:18 — Caleb, fiul lui Heţron, a avut copii cu nevastă-sa Azuba, şi cu Ieriot. Iată fiii pe cari i -a avut cu Azuba: Ieşer, Şobab şi Ardon.
1 Cronici 2:19 — Azuba a murit; şi Caleb a luat pe Efrat, care i -a născut pe Hur.
1 Cronici 2:20 — Hur a născut pe Uri, şi Uri a născut pe Beţaleel. -
1 Cronici 2:21 — În urmă, Heţron a intrat la fiica lui Machir, tatăl lui Galaad, şi avea şasezeci de ani cînd a luat -o; ea i -a născut pe Segub.
1 Cronici 2:22 — Segub a născut pe Iair, care a avut douăzeci şi trei de cetăţi în ţara Galaadului.
1 Cronici 2:23 — Gheşuriţii şi Sirienii le-au luat tîrgurile lui Iair cu Chenatul şi cetăţile cari ţineau de el: şasezeci de cetăţi. Toţi aceştia erau fiii lui Machir, tatăl lui Galaad.
1 Cronici 2:24 — După moartea lui Heţron la Caleb-Efrata, Abia, nevasta lui Heţron, i -a născut pe Aşhur, tatăl lui Tecoa.
1 Cronici 2:25 — Fiii lui Ierahmeel, întîiul născut al lui Heţron, au fost: Ram, întîiul născut, Buna, Oren şi Oţem, născuţi din Ahia.
1 Cronici 2:26 — Ierahmeel a avut o altă nevastă, numită Atara, care a fost mama lui Onam. -
1 Cronici 2:27 — Fiii lui Ram, întîiul născut al lui Ierahmeel, au fost: Maaţ, Iamin şi Echer. -
1 Cronici 2:28 — Fiii lui Onam au fost: Şamai şi Iada. Fiii lui Şamai: Nadab şi Abişur.
1 Cronici 2:29 — Numele nevestei lui Abişur era Abihail, şi ea i -a născut pe Ahban şi Molid.
1 Cronici 2:30 — Fiii lui Nadab: Seled şi Apaim. Seled a murit fără fii.
1 Cronici 2:31 — Fiul lui Apaim: Işei. Fiul lui Işei: Şeşan. Fiul lui Şeşan: Ahlai.
1 Cronici 2:32 — Fiii lui Iada, fratele lui Şamai: Ieter şi Ionatan. Ieter a murit fără fii.
1 Cronici 2:33 — Fiii lui Ionatan: Pelet şi Zaza, -Aceştia sînt fiii lui Ierahmeel. -
1 Cronici 2:34 — Şeşan n'a avut fii, dar a avut fete. Şeşan avea un rob Egiptean numit Iarha.