Referințe biblice

  1. Iacov 5:12
  2. Ioan 14:6
  3. Coloseni 2:8
  4. Ioan 18:20
  5. 1 Ioan 4:1
  6. Psalmul 118:22
  7. Proverbe 6:13
  8. Efeseni 5:11
  9. Galateni 1:6-9
  10. Isaia 44:13
  11. Matei 6:1-34
  12. 1 Cronici 14:1
  13. 2 Timotei 3:16
  14. Amos 7:7-8
  15. Ioan 14:1-31
  16. Luca 2:1-52
  17. 1 Petru 2:5
  18. Matei 28:19
  19. Numeri 3:1-51
  20. Romani 3:23
  21. Proverbe 20:12
  22. Leviticul 5:4-6
  23. Eclesiastul 5:1-20
  24. Ezechiel 17:1-16
  25. Psalmul 150:1-6
  26. 1 Cronici 17:1-27
  27. 2 Samuel 5:11
  28. Isaia 41:10
  29. Psalmul 91:1-16
  30. 1 Împărați 7:13
  31. Galateni 2:20
  32. Romani 12:2
  33. Ezechiel 8:16
  34. Ieremia 29:7-13
  35. Ezra 3:7
  36. 2 Cronici 34:11
  37. 2 Cronici 7:14
  38. 2 Cronici 2:1-18
  39. 1 Cronici 22:14-15
  40. 1 Cronici 16:11-12
  41. 2 Împărați 22:5-6
  42. 2 Împărați 12:1-21
  43. 1 Împărați 6:7
  44. Iosua 24:15
  45. Numeri 30:1-16
  46. Exodul 25:2
  47. Exodul 3:14
  48. Geneza 3:15
  49. Geneza 1:26-27
  50. 2 Ioan 1:1-13
  51. 1 Ioan 2:1-29
  52. 2 Petru 3:9
  53. 2 Timotei 1:7
  54. Efeseni 2:1-22
  55. 1 Corinteni 10:14-24
  56. 1 Corinteni 3:3-11
  57. Romani 8:1-39
  58. Romani 5:1-21
  59. Faptele Apostolilor 17:11
  60. Faptele Apostolilor 16:1-40
  61. Ioan 15:14-22
  62. Ioan 13:7
  63. Ioan 10:1-42
  64. Ioan 8:1-59
  65. Ioan 5:38-46
  66. Ioan 1:1-51
  67. Luca 17:21
  68. Luca 8:17
  69. Luca 1:37
  70. Marcu 1:9-11
  71. Matei 11:28
  72. Matei 10:33
  73. Matei 7:12
  74. Matei 5:1-48
  75. Matei 1:18-24
  76. Mica 6:8
  77. Ezechiel 48:1-35
  78. Ezechiel 25:17
  79. Isaia 40:30-31
  80. Isaia 29:15
  81. Eclesiastul 12:1-14
  82. Geneza 6:1-22
  83. Ioan 3:16-17

Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat

Iacob 5:12 — Mai pe sus de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pămînt, nici cu vreun altfel de jurămînt. Ci ,,da`` al vostru să fie ,,da``; şi ,,nu`` să fie ,,nu``, ca să nu cădeţi supt judecată.

Ioan 14:6 — Isus i -a zis: ,,Eu sînt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine.

Coloseni 2:8 — Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.

Ioan 18:20 — Isus i -a răspuns: ,,Eu am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi Iudeii, şi n'am spus nimic în ascuns.

1 Ioan 4:1 — Prea iubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi duhurile, dacă sînt dela Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi prooroci mincinoşi.

Proverbe 6:13 — clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

Efeseni 5:11 — şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiţi-le.

Galateni 1:6 — Mă mir că treceţi aşa de repede dela Cel ce v'a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie.

Galateni 1:7 — Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sînt unii oameni cari vă tulbură, şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos.

Galateni 1:8 — Dar chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v'am propovăduit -o noi, să fie anatema!

Galateni 1:9 — Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care aţi primit -o, să fie anatema!

Isaia 44:13 — Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, făţuieşte lemnul cu o rîndea, şi -i înseamnă mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într'o casă.

Matei 6:1 — Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată dela Tatăl vostru care este în ceruri.

Matei 6:2 — Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trîmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Matei 6:3 — Ci tu, cînd faci milostenie, să nu ştie stînga ta ce face dreapta,

Matei 6:4 — pentruca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Matei 6:5 — Cînd vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stînd în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentruca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Matei 6:6 — Ci tu, cînd te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Matei 6:7 — Cînd vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.

Matei 6:8 — Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să -I cereţi voi.

Matei 6:9 — Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;

Matei 6:10 — vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.

Matei 6:11 — Pînea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîne.) dă-ne -o nouă astăzi;

Matei 6:12 — şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);

Matei 6:13 — şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

Matei 6:14 — Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.

Matei 6:15 — Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.

Matei 6:16 — Cînd postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorîtă, ca făţarnicii, cari îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Matei 6:17 — Ci tu, cînd posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa,

Matei 6:18 — ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Matei 6:19 — Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii;

Matei 6:20 — ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

Matei 6:21 — Pentrucă unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.

Matei 6:22 — Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;

Matei 6:23 — dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întunerec. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întunerec, cît de mare trebuie să fie întunerecul acesta!

Matei 6:24 — Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţinea la unul, şi va nesocoti pe celalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Matei 6:25 — Deaceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea?

Matei 6:26 — Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strîng nimic în grînare; şi totuş Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sînteţi voi cu mult mai de preţ decît ele?

Matei 6:27 — Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?

Matei 6:28 — Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;

Matei 6:29 — totuş vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei.

Matei 6:30 — Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?

Matei 6:31 — Nu vă îngrijoraţi dar, zicînd: ,,Ce vom mînca?`` Sau: ,,Ce vom bea?`` Sau: ,,Cu ce ne vom îmbrăca?``

Matei 6:32 — Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.

Matei 6:33 — Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Matei 6:34 — Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mîne; căci ziua de mîne se va îngrijora de ea însăş. Ajunge zilei necazul ei.

1 Cronici 14:1 — Hiram, împăratul Tirului, a trimes soli lui David, şi lemn de cedru şi cioplitori de piatră şi tîmplari, să -i zidească o casă.

2 Timotei 3:16 — Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,

Amos 7:7 — El mi -a trimes vedenia aceasta: Iată, Domnul stătea pe un zid făcut la cumpănă, şi avea o cumpănă în mînă.

Amos 7:8 — Domnul mi -a zis: ,,Ce vezi, Amos?`` Eu am răspuns: ,,O cumpănă.`` Şi Domnul a zis: ,,Iată, voi pune cumpăna în mijlocul poporului Meu Israel, şi nu -l voi mai ierta;

Ioan 14:1 — Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine.

Ioan 14:2 — În casa Tatălui Meu sînt multe locaşuri. Dacă n'ar fi aşa, v'aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.

Ioan 14:3 — Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, să fiţi şi voi.

Ioan 14:4 — Ştiţi unde Mă duc, şi ştiţi şi calea într'acolo.``

Ioan 14:5 — ,,Doamne``, I -a zis Toma, ,,nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într'acolo?``

Ioan 14:7 — Dacă m'aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi deacum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut.``

Ioan 14:8 — ,,Doamne``, i -a zis Filip, ,,arată-ne pe Tatăl, şi ne este de ajuns.``

Ioan 14:9 — Isus i -a zis: ,,De atîta vreme sînt cu voi, şi nu M'ai cunoscut, Filipe? Cine M'a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ,Arată-ne pe Tatăl?`

Ioan 14:10 — Nu crezi că Eu sînt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine? Cuvintele, pe cari vi le spun Eu, nu le spun dela Mine; ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.

Ioan 14:11 — Credeţi-Mă că Eu sînt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine; credeţi cel puţin pentru lucrările acestea.

Ioan 14:12 — Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe cari le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decît acestea; pentrucă Eu mă duc la Tatăl:

Ioan 14:13 — şi ori ce veţi cere în Numele Meu, voi face, pentruca Tatăl să fie proslăvit în Fiul.

Ioan 14:14 — Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face.

Ioan 14:15 — Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.

Ioan 14:16 — Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mîngîietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămînă cu voi în veac;

Ioan 14:17 — şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu -l poate primi, pentrucă nu -L vede şi nu -L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămîne cu voi, şi va fi în voi.

Ioan 14:18 — Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.

Ioan 14:19 — Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentrucă Eu trăiesc, şi voi veţi trăi.

Ioan 14:20 — În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sînt în Tatăl Meu, că voi sînteţi în Mine, şi că Eu sînt în voi.

Ioan 14:21 — Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui.``

Ioan 14:22 — Iuda, nu Iscarioteanul, I -a zis: ,,Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă şi nu lumii?``

Ioan 14:23 — Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvîntul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.

Ioan 14:24 — Cine nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvîntul, pe care -l auziţi, nu este al Meu, ci al Tatălui, care M'a trimes.

Ioan 14:25 — V'am spus aceste lucruri cît mai sînt cu voi.

Ioan 14:26 — Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care -L va trimete Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v'am spus Eu.

Ioan 14:27 — Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v'o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte.

Ioan 14:28 — Aţi auzit că v'am spus: ,Mă duc, şi Mă voi întoarce la voi.` Dacă M'aţi iubi, v'aţi fi bucurat că v'am zis: ,Mă duc la Tatăl;` căci Tatăl este mai mare decît Mine.

Ioan 14:29 — Şi v'am spus aceste lucruri acum, înainte ca să se întîmple, pentruca atunci cînd se vor întîmpla, să credeţi.

Ioan 14:30 — Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpînitorul lumii acesteia. El n'are nimic în Mine;

Ioan 14:31 — dar vine, pentruca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl, şi că fac aşa cum Mi -a poruncit Tatăl. Sculaţi-vă, haidem să plecăm de aici!

Luca 2:1 — În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.

Luca 2:2 — Înscrierea aceasta s'a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Ăuirinius.

Luca 2:3 — Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.

Luca 2:4 — Iosif s'a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, -pentrucă era din casa şi din seminţia lui David, -

Luca 2:5 — să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.

Luca 2:6 — Pe cînd erau ei acolo, s'a împlinit vremea cînd trebuia să nască Maria.

Luca 2:7 — Şi a născut pe Fiul ei cel întîi născut, L -a înfăşat în scutece şi L -a culcat într'o iesle, pentrucă în casa de poposire nu era loc pentru ei.

Luca 2:8 — În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în cîmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.

Luca 2:9 — Şi iată că un înger al Domnului s'a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s'au înfricoşat foarte tare.

Luca 2:10 — Dar îngerul le -a zis: ,,Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:

Luca 2:11 — astăzi în cetatea lui David, vi s'a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.

Luca 2:12 — Iată semnul, după care -L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într'o iesle.``

Luca 2:13 — Şi deodată, împreună cu îngerul s'a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd:

Luca 2:14 — ,,Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.``

Luca 2:15 — După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: ,,Haidem să mergem pînă la Betleem, şi să vedem ce ni s'a spus şi ce ne -a făcut cunoscut Domnul.``

Luca 2:16 — S'au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesle.

Luca 2:17 — După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.

Luca 2:18 — Toţi ceice i-au auzit, s'au mirat de cele ce le spuneau păstorii.

Luca 2:19 — Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gîndea la ele în inima ei.

Luca 2:20 — Şi păstorii s'au întors, slăvind şi lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi cari erau întocmai cum li se spusese.

Luca 2:21 — Cînd a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur pruncul, I-au pus numele ISUS, nume, care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pîntece.

Luca 2:22 — Şi, cînd s'au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să -L înfăţişeze înaintea Domnului, -

Luca 2:23 — după cum este scris în Legea Domnului: ,,Orice întîi născut de partea bărbătească va fi închinat Domnului``,

Luca 2:24 — şi ca să aducă jertfă: o păreche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului.

Luca 2:25 — Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfîntă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mîngîierea lui Israel, şi Duhul Sfînt era peste el.

Luca 2:26 — Duhul Sfînt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.

Luca 2:27 — El a venit în Templu, mînat de Duhul. Şi, cînd au adus părinţii înlăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,

Luca 2:28 — Simeon L -a luat în braţe, a binecuvîntat pe Dumnezeu, şi a zis:

Luca 2:29 — ,,Acum, slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpîne, după cuvîntul Tău.

Luca 2:30 — Căci au văzutochii mei mîntuirea Ta,

Luca 2:31 — pe care ai pregătit -o să fie, înaintea tuturor popoarelor,

Luca 2:32 — lumina care să lumineze neamurile, şi slava poporului Tău Israel.``

Luca 2:33 — Tatăl şi mama Lui se mirau de lucrurile cari se spuneau despre El.

Luca 2:34 — Simeon i -a binecuvîntat, şi a zis Mariei, mama Lui: ,,Iată, Copilul acesta este rînduit spre prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel, şi să fie un semn, care va stîrni împotrivire.

Luca 2:35 — Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gîndurile multor inimi.``

Luca 2:36 — Mai era acolo şi o proorociţă, Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vîrstă, şi trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei.

Luca 2:37 — Rămasă văduvă, şi fiind în vîrstă de optzeci şi patru ani, Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni.

Luca 2:38 — A venit şi ea în acelaş ceas, şi a început să laude pe Dumnezeu, şi să vorbească despre Isus tuturor celor ce aşteptau mîntuirea Ierusalimului.

Luca 2:39 — După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif şi Maria s'au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret.

Luca 2:40 — Iar Pruncul creştea şi se întărea; era plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era peste El.

Luca 2:41 — Părinţii lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paştelor.

Luca 2:42 — Cînd a fost El de doisprezece ani, s'au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului.

Luca 2:43 — Apoi, dupăce au trecut zilele praznicului, pe cînd se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinţii Lui n'au băgat de seamă lucrul acesta.

Luca 2:44 — Au crezut că este cu tovarăşii lor de călătorie, şi au mers cale de o zi, şi L-au căutat printre rudele şi cunoscuţii lor.

Luca 2:45 — Dar nu L-au găsit, şi s'au întors la Ierusalim să -L caute.

Luca 2:46 — După trei zile, L-au găsit în Templu, şezînd în mijlocul învăţătorilor, ascultîndu -i şi punîndu-le întrebări.

Luca 2:47 — Toţi cari -L auzeau, rămîneau uimiţi de priceperea şi răspunsurile Lui.

Luca 2:48 — Cînd L-au văzut părinţii Lui, au rămas înmărmuriţi; şi mama Lui I -a zis: ,,Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.``

Luca 2:49 — El le -a zis: ,,Dece M'aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?``

Luca 2:50 — Dar ei n'au înţeles spusele Lui.

Luca 2:51 — Apoi S'a pogorît împreună cu ei, a venit la Nazaret, şi le era supus. Mamă-Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei.

Luca 2:52 — Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

1 Petru 2:5 — Şi voi, ca nişte pietre vii, sînteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfîntă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.

Matei 28:19 — Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu -i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh.

Numeri 3:1 — Iată sămînţa lui Aaron şi a lui Moise, pe vremea cînd a vorbit Domnul cu Moise, pe muntele Sinai.

Numeri 3:2 — Iată numele fiilor lui Aaron: Nadab, întîiul născut, Abihu, Eleazar şi Itamar.

Numeri 3:3 — Acestea sînt numele fiilor lui Aaron, cari au primit ungerea preoţească, şi cari au fost închinaţi în slujba preoţiei.

Numeri 3:4 — Nadab şi Abihu au murit înaintea Domnului, cînd au adus înaintea Domnului foc străin, în pustia Sinai; ei n'aveau fii. Eleazar şi Itamar au împlinit slujba preoţiei, în faţa tatălui lor Aaron.

Numeri 3:5 — Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

Numeri 3:6 — ,,Apropie seminţia lui Levi, şi pune -o înaintea preotului Aaron, ca să fie în slujba lui.

Numeri 3:7 — Ei să aibă grijă de tot ce este dat în paza lui şi de tot ce este poruncit întregii adunări, înaintea cortului întîlnirii: să facă slujba cortului.

Numeri 3:8 — Să aibă grijă de toate uneltele cortului întîlnirii, şi de tot ce este poruncit copiilor lui Israel: ei să facă slujba cortului.

Numeri 3:9 — Să dai pe Leviţi lui Aaron şi fiilor lui; ei să -i fie daţi lui în totul, din partea copiilor lui Israel.

Numeri 3:10 — Pe Aaron şi pe fiii lui să -i pui să păzească slujba preoţiei lor; iar străinul care se va apropia, să fie pedepsit cu moartea.``

Numeri 3:11 — Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

Numeri 3:12 — ,,Iată că am luat pe Leviţi din mijlocul copiilor lui Israel, în locul tuturor întîilor născuţi, cari se nasc întăi dintre copiii lui Israel; şi Leviţii vor fi ai Mei.

Numeri 3:13 — Căci orice întîi născut este al Meu; în ziua cînd am lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, Mi-am închinat Mie pe toţi întîii născuţi din Israel, atît din oameni cît şi din dobitoace: ei vor fi ai Mei. Eu sînt Domnul.``

Numeri 3:14 — Domnul a vorbit lui Moise, în pustia Sinai, şi a zis:

Numeri 3:15 — ,,Fă numărătoarea copiilor lui Levi, după casele părinţilor lor, după familiile lor; şi anume, fă numărătoarea tuturor celor de parte bărbătească, dela vîrsta de o lună în sus.

Numeri 3:16 — Moise le -a făcut numărătoarea, după porunca Domnului, întocmai cum poruncise.

Numeri 3:17 — Iată cari sînt fiii lui Levi, după numele lor: Gherşon, Chehat şi Merari. -

Numeri 3:18 — Iată numele fiilor lui Gherşon, după familiile lor: Libni şi Şimei.

Numeri 3:19 — Iată fiii lui Chehat, după familiile lor: Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel;

Numeri 3:20 — şi fiii lui Merari, după familiile lor: Mahli şi Muşi. Acestea sînt familiile lui Levi, după casele părinţilor lor.

Numeri 3:21 — Din Gherşon se pogoară familia lui Libni şi familia lui Şimei, alcătuind familiile Gherşoniţilor.

Numeri 3:22 — Cei ieşiţi la numărătoare, cînd au numărat pe toţi bărbaţii dela vîrsta de o lună în sus, au fost şapte mii cinci sute.

Numeri 3:23 — Familiile Gherşoniţilor tăbărau înapoia cortului la apus.

Numeri 3:24 — Căpetenia casei părinteşti a Gherşoniţilor era Elisaf, fiul lui Lael.

Numeri 3:25 — În ce priveşte cortul întîlnirii, în grija fiilor lui Gherşon era dat: cortul şi acoperişul cortului, învelitoarea acoperişului cortului şi perdeaua de la uşa cortului întîlnirii;

Numeri 3:26 — apoi pînzele curţii şi perdeaua de la poarta curţii cortului dejur împrejurul cortului şi altarului, şi toate funiile pentru slujba cortului.

Numeri 3:27 — Din Chehat se pogoară familia Amramiţilor, familia Iţehariţilor, familia Hebroniţilor şi familia Uzieliţilor, alcătuind familiile Chehatiţilor.

Numeri 3:28 — Numărînd pe toţi bărbaţii dela vîrsta de o lună în sus, s'au găsit opt mii şase sute de bărbaţi, însărcinaţi cu îngrijirea sfîntului locaş.

Numeri 3:29 — Familiile fiilor lui Chehat tăbărau în partea de miazăzi a cortului.

Numeri 3:30 — Căpetenia casei părinteşti a familiilor Chehatiţilor era Eliţafan, fiul lui Uziel.

Numeri 3:31 — În grija lor au dat chivotul, masa, sfeşnicul, altarele, uneltele sfîntului locaş, cu cari îşi făceau slujba, perdeaua dinlăuntru, şi tot ce ţine de ea.

Numeri 3:32 — Căpetenia căpeteniilor Leviţilor era Eleazar, fiul preotului Aaron; el avea privigherea asupra celor însărcinaţi să îngrijească de sfîntul locaş.

Numeri 3:33 — Din Merari se pogoară familia lui Mahli şi familia lui Muşi, alcătuind familiile Merariţilor.

Numeri 3:34 — Cei ieşiţi la numărătoare, cînd au numărat pe toţi bărbaţii de la vîrsta de o lună în sus, au fost şase sute de mii două sute.

Numeri 3:35 — Căpetenia casei părinteşti a familiilor lui Merari era Ţuriel, fiul lui Abihail. Ei tăbărau în partea de miazănoapte a cortului.

Numeri 3:36 — În paza şi grija fiilor lui Merari au dat: scîndurile cortului, drugii, stîlpii şi picioarele lor, toate uneltele şi tot ce ţine de ele;

Numeri 3:37 — apoi stîlpii curţii de jur împrejur, picioarele lor, ţăruşii lor şi funiile lor.

Numeri 3:38 — Moise, Aaron şi fiii lui tăbărau înaintea cortului, la răsărit, înaintea cortului întîlnirii, spre răsăritul soarelui; ei aveau să îndeplinească la sfîntul locaş, tot ce fusese poruncit copiilor lui Israel; iar străinul care se va apropia, să fie pedepsit cu moartea.

Numeri 3:39 — Toţi Leviţii a căror numărătoare au făcut -o Moise şi Aaron, după porunca Domnului, după familiile lor, toţi bărbaţii, dela vîrsta de o lună în sus, au fost douăzeci şi două de mii.

Numeri 3:40 — Domnul a zis lui Moise: ,,Fă numărătoarea tuturor întîilor născuţi de parte bărbătească dintre copiii lui Israel, dela vîrsta de o lună în sus, şi numără -i după numele lor.

Numeri 3:41 — Să iei pe Leviţi pentru Mine, Domnul, în locul tuturor întîilor născuţi din copiii lui Israel, şi vitele Leviţilor în locul tuturor întîilor născuţi din vitele copiilor lui Israel!``

Numeri 3:42 — Moise a făcut numărătoarea tuturor întîilor născuţi dintre copiii lui Israel, după porunca pe care i -o dăduse Domnul.

Numeri 3:43 — Toţi întîii născuţi de parte bărbătească, a căror numărătoare au făcut -o, numărîndu-le numele, dela vîrsta de o lună în sus, au fost douăzeci şi două de mii două sute şapte zeci şi trei.

Numeri 3:44 — Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

Numeri 3:45 — ,,Ia pe Leviţi în locul tuturor întîilor născuţi din copiii lui Israel, şi vitele Leviţilor în locul vitelor lor; şi Leviţii vor fi ai Mei. Eu sînt Domnul.

Numeri 3:46 — Pentru răscumpărarea celor două sute şaptezeci şi trei, cari trec peste numărul Leviţilor, dintre întîii născuţi ai copiilor lui Israel,

Numeri 3:47 — să iei cîte cinci sicli de cap, după siclul sfîntului locaş, care este de douăzeci de ghere.

Numeri 3:48 — Să dai argintul acesta lui Aaron şi fiilor lui, pentru răscumpărarea celor ce trec peste numărul Leviţilor.``

Numeri 3:49 — Moise a luat argintul pentru răscumpărarea celor ce treceau peste numărul celor răscumpăraţi de Leviţi;

Numeri 3:50 — a luat argintul întîilor născuţi din copiii lui Israel: o mie trei sute şasezeci şi cinci de sicli, după siclul sfîntului locaş.

Numeri 3:51 — Şi Moise a dat argintul de răscumpărare lui Aaron şi fiilor lui, după porunca Domnului, cum poruncise lui Moise Domnul.

Romani 3:23 — Căci toţi au păcătuit, şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu.

Proverbe 20:12 — Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -

Levitic 5:4 — sau cînd cineva, vorbind cu uşurinţă, jură că are să facă ceva rău sau bine, şi nebăgînd de seamă la început, bagă de seamă mai tîrziu, şi se va face astfel vinovat:

Levitic 5:5 — Cînd cineva, deci, se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-şi mărturisească păcatul.

Levitic 5:6 — Apoi să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină, pentru păcatul pe care l -a făcut, o parte femeiască din turmă, şi anume, o oaie sau o capră, ca jertfă ispăşitoare. Şi preotul să facă pentru el ispăşirea păcatului lui.

Ecclesiast 5:1 — Păzeşte-ţi piciorul, cînd intri în Casa lui Dumnezeu, şi apropie-te mai bine să asculţi, decît să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu ştiu că fac rău cu aceasta.

Ecclesiast 5:2 — Nu te grăbi să deschizi gura, şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, şi tu pe pămînt, de aceea să nu spui vorbe multe.

Ecclesiast 5:3 — Căci, dacă visurile se nasc din mulţimea grijilor, prostia nebunului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.

Ecclesiast 5:4 — Dacă ai făcut o juruinţă lui Dumnezeu, nu zăbovi s'o împlineşti, căci Lui nu -I plac cei fără minte; de aceea împlineşte juruinţa, pe care ai făcut -o.

Ecclesiast 5:5 — Mai bine să nu faci nicio juruinţă, decît să faci o juruinţă şi să n'o împlineşti.

Ecclesiast 5:6 — Nu lăsa gura să te bage în păcat, şi nu zice înaintea trimesului lui Dumnezeu: ,,M'am pripit.`` Pentruce să Se mînie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, şi să nimicească lucrarea mînilor tale?

Ecclesiast 5:7 — Căci, dacă este deşertăciune în mulţimea visurilor, nu mai puţin este şi în mulţimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.

Ecclesiast 5:8 — Cînd vezi în ţară pe cel sărac năpăstuit şi jăfuit în numele dreptului şi dreptăţii, să nu te miri de lucrul acesta! Căci peste cel mare veghează altul mai mare, şi peste ei toţi Cel Prea Înalt.

Ecclesiast 5:9 — Dar un folos pentru ţară în toate privinţele, este un împărat preţuit în ţară.

Ecclesiast 5:10 — Cine iubeşte argintul, nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă, nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!

Ecclesiast 5:11 — Cînd se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi ceice le papă: şi ce folos mai are din ele stăpînul lor decît că le vede cu ochii?

Ecclesiast 5:12 — Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mîncat mult, fie că a mîncat puţin; dar pe cel bogat nu -l lasă îmbuibarea să doarmă.

Ecclesiast 5:13 — Este un mare rău, pe care l-am văzut supt soare: avuţii păstrate spre nefericirea stăpînului lor.

Ecclesiast 5:14 — Dacă se perd aceste bogăţii prin vreo întîmplare nenorocită, şi el are un fiu, fiului nu -i rămîne nimic în mîni.

Ecclesiast 5:15 — Cum a ieşit de gol din pîntecele mamei sale, din care a venit, aşa se întoarce, şi nu poate să ia nimic în mînă din toată osteneala lui.

Ecclesiast 5:16 — Şi acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; şi ce folos are el că s'a trudit în vînt?

Ecclesiast 5:17 — Ba încă, toată viaţa lui a mai trebuit să mănînce cu necaz, şi a avut multă durere, grijă şi supărare.

Ecclesiast 5:18 — Iată ce am văzut: este bine şi frumos ca omul să mănînce şi să bea, şi să trăiască bine în mijlocul muncii lui, cu care se trudeşte supt soare, în toate zilele vieţii lui, pe cari i le -a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui.

Ecclesiast 5:19 — Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii, şi i -a îngăduit să mănînce din ele, să-şi ia partea lui din ele, şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar dela Dumnezeu.

Ecclesiast 5:20 — Căci nu se mai gîndeşte mult la scurtimea zilelor vieţii lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.

Ezechiel 17:1 — Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Ezechiel 17:2 — ,,Fiul omului, spune o vorbă cu tîlc, spune o pildă casei lui Israel,

Ezechiel 17:3 — şi zi: ,,Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Un vultur mare, cu aripi lungi, cu aripile întinse, acoperit cu pene pestriţe, a venit în Liban, şi a luat vîrful unui cedru.

Ezechiel 17:4 — A rupt ramura cea mai înaltă a lui, a dus -o într'o ţară de negoţ, şi a pus -o într'o cetate de negustori;

Ezechiel 17:5 — a luat şi din sămînţa ţării şi a pus -o într'un pămînt roditor; a pus -o lîngă o apă mare, şi a sădit -o ca pe o salcie.

Ezechiel 17:6 — Lăstarul acesta a crescut, şi s'a făcut un butuc de viţă întins, dar nu prea înalt; viţele îi erau îndreptate spre vultur, şi rădăcinile erau supt el. Astfel s'a făcut un butuc de viţă, a dat lăstari, şi a făcut mlădiţe.

Ezechiel 17:7 — Mai era însă un alt vultur, mare, cu aripi lungi şi cu pene multe. Şi iată că din pămîntul unde era sădită, viţa aceasta şi -a întins rădăcinile cu lăcomie spre el, şi şi -a îndreptat ramurile spre el, ca s'o ude mai mult decît pe stratul în care era sădită.

Ezechiel 17:8 — Viţa era sădită într'un pămînt bun, lîngă o apă mare, aşa ca să facă mlădiţe, să dea rod, şi să se facă o viţă minunată``.

Ezechiel 17:9 — ,,Spune, zice Domnul, Dumnezeu, îi va merge bine ei oare? Nu -i va smulge vulturul dintîi rădăcinile, şi -i va tăia rodul, şi i se vor usca toate frunzele odrăslite? Se va usca şi nu va trebui niciun braţ puternic, nici multă lume, ca s'o scoată din rădăcinile ei.

Ezechiel 17:10 — Iată că este sădită: îi va merge bine? Dacă o va atinge vîntul de răsărit, nu se va usca ea oare? Da, se va usca în straturile unde a odrăslit.``

Ezechiel 17:11 — Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Ezechiel 17:12 — ,,Spune casei acesteia răzvrătite: ,,Nu ştiţi ce înseamnă aceasta?`` Şi spune: ,,Iată, împăratul Babilonului a venit la Ierusalim, a luat pe împăratul şi pe căpetenile lui, şi i -a dus cu el în Babilon.

Ezechiel 17:13 — A luat un vlăstar de neam împărătesc, a făcut legămînt cu el, şi l -a pus să jure; dar pe mai marii ţării i -a luat cu el,

Ezechiel 17:14 — ca împărăţia să rămînă smerită, să nu se mai poată ridica, ci împăratul să-şi ţină legămîntul, rămînîndu -i credincios.

Ezechiel 17:15 — Dar el s'a răsculat împotriva lui, şi a trimes soli în Egipt, ca să -i dea cai şi un mare număr de oameni. Celce a făcut asemenea lucruri va izbuti el oare, ca scăpa el oare? Cum să mai scape dacă a rupt legămîntul?``

Ezechiel 17:16 — ,,Pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că în ţara împăratului care l -a pus să domnească, faţă de care şi -a călcat jurămîntul şi al cărui legămînt l -a rupt, lîngă el, în mijlocul Babilonului va muri!

1 Cronici 17:1 — Pe cînd locuia David în casa lui, a zis proorocului Natan: ,,Iată, eu locuiesc într'o casă de cedru, şi chivotul legămîntului Domnului este într'un cort.``

1 Cronici 17:2 — Natan a răspuns lui David: ,,Fă tot ce-ţi spune inima, căci Dumnezeu este cu tine.``

1 Cronici 17:3 — În noaptea următoare, cuvîntul Domnului a vorbit lui Natan:

1 Cronici 17:4 — ,,Du-te şi spune robului Meu David: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu tu Îmi vei zidi o casă de locuit.

1 Cronici 17:5 — Căci Eu n'am locuit într'o casă din ziua cînd am scos pe Israel din Egipt pînă în ziua de azi; ci am mers din cort în cort, şi din locaş în locaş.

1 Cronici 17:6 — Pretutindeni pe unde am mers cu tot Israelul, am spus Eu o vorbă vreunuia din judecătorii lui Israel, cărora le poruncisem să pască pe poporul Meu, am zis Eu: ,Pentruce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?`

1 Cronici 17:7 — Acum să spui robului Meu David: ,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,Te-am luat dela păşune, dinapoia oilor, ca să fii căpetenia poporului Meu Israel;

1 Cronici 17:8 — am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, şi ţi-am făcut nume ca numele celor mari de pe pămînt:

1 Cronici 17:9 — am dat o locuinţă poporului Meu Israel, şi l-am sădit ca să fie statornic acolo şi să nu mai fie turburat, pentruca cei răi să nu -l mai nimicească aşa cum îl nimiceau mai înainte

1 Cronici 17:10 — şi pe vremea cînd pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Am smerit pe toţi vrăjmaşii tăi. Şi îţi vestesc că Domnul îţi va zidi o casă.

1 Cronici 17:11 — Cînd ţi se vor împlini zilele, şi cînd te vei duce la părinţii tăi, voi ridica sămînţa ta după tine, şi anume pe unul din fiii tăi, şi -i voi întări domnia.

1 Cronici 17:12 — El Îmi va zidi o casă, şi -i voi întări pe vecie scaunul lui de domnie.

1 Cronici 17:13 — Eu îi voi fi Tată şi el Îmi va fi fiu; şi nu voi îndepărta bunătatea Mea dela el, cum am îndepărtat -o dela cel dinaintea ta.

1 Cronici 17:14 — Îl voi aşeza pentru totdeauna în Casa Mea, şi în împărăţia Mea scaunul lui de domnie va fi întărit pe vecie.``

1 Cronici 17:15 — Natan a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată vedenia aceasta.

1 Cronici 17:16 — Şi împăratul David s'a dus şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis: ,,Cine sînt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m'ai făcut să ajung unde sînt?

1 Cronici 17:17 — Şi atîta este puţin lucru înaintea ta, Dumnezeule! Tu vorbeşti şi de casa robului Tău pentru vremile viitoare. Şi binevoieşti să-Ţi îndrepţi privirile asupra mea în felul oamenilor, Tu care eşti înălţat, Doamne Dumnezeule!

1 Cronici 17:18 — Ce ar putea să-Ţi mai spună David faţă de slava dată robului Tău? Tu cunoşti pe robul Tău.

1 Cronici 17:19 — Doamne, din pricina robului Tău, şi după inima Ta, ai făcut aceste lucruri mari, şi i le-ai descoperit.

1 Cronici 17:20 — Doamne! nimeni nu este ca Tine, şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre.

1 Cronici 17:21 — Este oare pe pămînt un singur popor, care să fie ca poporul Tău Israel, pe care Dumnezeu a venit să -l răscumpere, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Ţi faci un nume şi să săvîrşeşti minuni şi semne mari, izgonind neamuri dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt?

1 Cronici 17:22 — Tu ai pus pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; şi Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui.

1 Cronici 17:23 — Acum, Doamne, cuvîntul pe care l-ai rostit asupra robului Tău şi asupra casei lui să rămînă în veac, şi fă după cuvîntul Tău!

1 Cronici 17:24 — Să rămînă, pentruca Numele Tău să fie slăvit pe vecie şi să se spună: ,Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, este un Dumnezeu pentru Israel!` Şi casa robului Tău David să fie întărită înaintea Ta!

1 Cronici 17:25 — Căci Tu însuţi, Dumnezeule, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o casă. De aceea a îndrăznit robul Tău să se roage înaintea Ta.

1 Cronici 17:26 — Acum, Doamne, Tu eşti adevăratul Dumnezeu, şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău.

1 Cronici 17:27 — Binecuvintează dar casa robului Tău, ca să rămînă pe vecie înaintea Ta! Căci ce binecuvîntezi Tu, Doamne, este binecuvîntat pentru vecinicie!``

2 Samuel 5:11 — Hiram, împăratul Tirului, a trimes soli lui David, şi lemn de cedru şi tîmplari şi cioplitori de piatră, cari au zidit o casă lui David.

Isaia 41:10 — nu te teme, căci Eu sînt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sînt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.

1 Imparati 7:13 — Împăratul Solomon a trimes şi a adus din Tir pe Hiram,

Galateni 2:20 — Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m'a iubit şi S'a dat pe Sine însuş pentru mine.

Romani 12:2 — Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvîrşită.

Ezechiel 8:16 — Şi m'a dus în curtea dinlăuntru a Casei Domnului. Şi iată că la uşa Templului Domnului, între pridvor şi altar, erau aproape douăzeci şi cinci de oameni, cu dosul întors spre Templul Domnului şi cu faţa spre răsărit; şi se închinau înaintea soarelui spre răsărit.

Ieremia 29:7 — Urmăriţi binele cetăţii, în care v'am dus în robie, şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, pentrucă fericirea voastră atîrnă de fericirea ei!

Ieremia 29:8 — Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Nu vă lăsaţi amăgiţi de proorocii voştri, cari sînt în mijlocul vostru, nici de ghicitorii voştri; n'ascultaţi nici de visătorii voştri, ale căror visuri voi le pricinuiţi!

Ieremia 29:9 — Căci ei vă proorocesc minciuni în Numele Meu. Eu nu i-am trimes, zice Domnul.``

Ieremia 29:10 — Dar iată ce zice Domnul: ,,De îndată ce vor trece şaptezeci de ani ai Babilonului, Îmi voi aduce aminte de voi, şi voi împlini faţă de voi făgăduinţa Mea cea bună, aducîndu-vă înapoi în locul acesta.

Ieremia 29:11 — Căci Eu ştiu gîndurile, pe cari le am cu privire la voi, zice Domnul, gînduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.

Ieremia 29:12 — Voi Mă veţi chema, şi veţi pleca; Mă veţi ruga, şi vă voi asculta.

Ieremia 29:13 — Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.

Ezra 3:7 — Au dat argint cioplitorilor de piatră şi tîmplarilor, şi merinde, băuturi şi untdelemn Sidonienilor şi Tirienilor, ca să aducă pe mare pînă la Iafo lemne de cedru din Liban, după învoirea dată de Cir, împăratul Perşilor.

2 Cronici 34:11 — iar ei l-au dat tîmplarilor şi zidarilor, ca să cumpere pietre cioplite şi lemne pentru grinzi şi pentru căptuşitul clădirilor pe cari le stricaseră împăraţii lui Iuda.

2 Cronici 7:14 — dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga, şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate dela căile lui rele, -îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, şi -i voi tămădui ţara.

2 Cronici 2:1 — Solomon a poruncit să se zidească o casă Numelui Domnului şi o casă împărătească pentru el.

2 Cronici 2:2 — Solomon a numărat şapte zeci de mii de oameni, ca să ducă sarcinile, optzeci de mii ca să taie pietre pe munte, şi trei mii şase sute ca să -i privegheze.

2 Cronici 2:3 — Solomon a trimes să spună lui Hiram, împăratul Tirului: ,,Fă-mi şi mie cum ai făcut tatălui meu David, căruia i-ai trimes cedri, ca să-şi zidească o casă de locuit.

2 Cronici 2:4 — Iată, eu înalţ o casă Numelui Domnului, Dumnezeului meu, ca să I -o închin Lui, să ard înaintea Lui tămîie mirositoare, să aduc necurmat în ea pînile pentru punerea înainte, şi să aduc arderile de tot de dimineaţă şi de seară, în zilele de Sabat, de lună nouă, şi de sărbătoare ale Domnului, Dumnezeului nostru, după o lege vecinică pentru Israel.

2 Cronici 2:5 — Casa pe care o voi zidi trebuie să fie mare, căci Dumnezeul nostru este mai mare decît toţi dumnezeii.

2 Cronici 2:6 — Dar cine poate să -I zidească o casă, cînd cerurile şi cerurile cerurilor nu -L pot cuprinde? Şi cine sînt eu, ca să -I zidesc o casă, decît doar ca să ard tămîie înaintea Lui?

2 Cronici 2:7 — Trimete-mi dar un om iscusit în lucrarea aurului, argintului, aramei şi ferului, a materiilor văpsite în purpură, a materiilor de coloarea cărmîzului şi de coloare albastră, şi care să cunoască săpătura în lemn, ca să lucreze cu meşterii iscusiţi cari sînt la mine în Iuda şi la Ierusalim şi pe cari i -a ales tatăl meu David.

2 Cronici 2:8 — Trimete-mi din Liban şi lemn de cedru, de chiparos şi de santal; căci ştiu că slujitorii tăi se pricep să taie lemne din Liban. Iată că slujitorii mei vor fi cu ai tăi.

2 Cronici 2:9 — Să mi se pregătească lemn din belşug, căci casa pe care o voi zidi, va fi mare şi măreaţă.

2 Cronici 2:10 — Slujitorilor tăi cari vor tăia, cari vor doborî jos lemnele, le voi da douăzeci de mii de cori de grîu treierat, douăzeci de mii de cori de orz, douăzeci de mii de baţi de vin şi douăzeci de mii de baţi de untdelemn.``

2 Cronici 2:11 — Hiram, împăratul Tirului, a răspuns astfel, printr'o scrisoare, pe care a trimes -o lui Solomon: ,,Pentrucă Domnul iubeşte pe poporul Său, de aceea te -a pus împărat peste ei.``

2 Cronici 2:12 — Hiram a mai zis: ,,Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care a făcut cerurile şi pămîntul, că a dat împăratului David un fiu înţelept, priceput şi cuminte, care va zidi o casă Domnului şi o casă împărătească pentru el!

2 Cronici 2:13 — Îţi trimet dar un om meşter şi priceput, pe Huram-Abi,

2 Cronici 2:14 — fiul unei femei dintre fetele lui Dan, şi al unui tată Tirian. El este meşter pentru lucrările în aur, în argint, în aramă şi în fer, în piatră şi în lemn, în materii văpsite, în purpură şi în albastru, în materii de vison şi cîrmîz, şi pentru orice fel de săpături şi lucruri meşteşugite, cari i se dau de făcut. El va lucra cu oamenii tăi iscusiţi şi cu oamenii iscusiţi ai domnului meu David, tatăl tău.

2 Cronici 2:15 — Acum, domnul meu să trimeată slujitorilor tăi grîul, orzul, untdelemnul şi vinul de care a vorbit.

2 Cronici 2:16 — Şi noi vom tăia lemne din Liban atît cît vei avea nevoie; ţi le vom trimete pe mare în plute pînă la Iafo, şi de acolo tu le vei sui la Ierusalim.``

2 Cronici 2:17 — Solomon a numărat pe toţi străinii cari erau în ţara lui Israel, şi a căror numărătoare fusese făcută de tatăl său David. S'au găsit o sută cincizeci şi trei de mii şase sute.

2 Cronici 2:18 — Şi a luat din ei şaptezeci de mii, ca să poarte sarcinile, optzeci de mii să taie pietre în munte, şi trei mii şase sute, ca să privegheze şi să îndemne pe popor la lucru.

1 Cronici 22:14 — Iată, prin străduinţele mele, am pregătit pentru Casa Domnului o sută de mii de talanţi de aur, un milion de talanţi de argint, şi o mulţime de aramă şi de fer, care nu se poate cîntări, căci este foarte mult; am pregătit deasemenea lemne şi pietre, şi vei mai adăuga şi tu.

1 Cronici 22:15 — Tu ai la tine un mare număr de lucrători, cioplitori de piatră, şi tîmplari, şi oameni îndemînatici în tot felul de lucrări.

1 Cronici 16:11 — Căutaţi pe Domnul şi sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui!

1 Cronici 16:12 — Aduceţi-vă aminte de minunile pe cari le -a făcut, de minunile Lui şi de judecăţile rostite de gura Lui,

2 Imparati 22:5 — Să se dea argintul acesta în mînile meşterilor însărcinaţi cu lucrarea în Casa Domnului. Şi să -l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului,

2 Imparati 22:6 — anume: dulgherilor, zidarilor şi petrarilor, pentru cumpărăturile de lemn şi de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei.

2 Imparati 12:1 — Ioas s'a făcut împărat în al şaptelea an al lui Iehu, şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ţibia, din Beer-Şeba.

2 Imparati 12:2 — Ioas a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, în tot timpul cît a urmat îndrumările preotului Iehoiada.

2 Imparati 12:3 — Numai, că înălţimile n'au încetat; poporul tot mai aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

2 Imparati 12:4 — Ioas a zis preoţilor: ,,Tot argintul închinat şi adus în Casa Domnului, argintul ieşit la numărătoare, şi anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după preţuirea făcută, şi tot argintul pe care -i spune cuiva inima să -l aducă la Casa Domnului,

2 Imparati 12:5 — preoţii să -l ia fiecare dela cei pe cari -i cunoaşte, şi să -l întrebuinţeze la dregerea casei, ori unde se va găsi ceva de dres.``

2 Imparati 12:6 — Dar s'a întîmplat că, în al douăzeci şi treilea an al împăratului Ioas, preoţii încă nu dreseseră stricăciunile casei.

2 Imparati 12:7 — Împăratul Ioas a chemat pe preotul Iehoiada şi pe ceilalţi preoţi, şi le -a zis: ,,Pentruce n'aţi dres stricăciunile casei?`` Acum, să nu mai luaţi argint de la cunoscuţii noştri, ci să -l daţi pentru dregerea stricăciunilor casei.``

2 Imparati 12:8 — Preoţii s'au învoit să nu mai ia argint dela popor, şi să nu mai fie însărcinaţi cu dregerea stricăciunilor casei.

2 Imparati 12:9 — Atunci preotul Iehoiada a luat o ladă, i -a făcut o gaură în capac, şi a pus -o lîngă altar, la dreapta, în drumul pe unde se intra în Casa Domnului. Preoţii cari păzeau pragul puneau în ea tot argintul care se aducea în Casa Domnului.

2 Imparati 12:10 — Cînd vedeau că este mult argint în ladă, se suia logofătul împăratului cu marele preot, şi strîngeau şi numărau argintul care se afla în Casa Domnului.

2 Imparati 12:11 — Încredinţau argintul cîntărit în mînile celor însărcinaţi cu facerea lucrărilor la Casa Domnului. Şi dădeau argintul acesta teslarilor şi lucrătorilor cari lucrau în Casa Domnului,

2 Imparati 12:12 — zidarilor şi cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnelor şi pietrelor cioplite, trebuitoare la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, şi pentru toate cheltuielile privitoare la stricăciunile casei.

2 Imparati 12:13 — Dar, cu argintul care se aducea în Casa Domnului, n'au făcut pentru Casa Domnului nici lighene de argint, nici mucări, nici potire, nici trîmbiţe, nici un vas de aur sau de argint:

2 Imparati 12:14 — ci îl dădeau celor ce făceau lucrarea, ca să -l întrebuinţeze pentru dregerea Casei Domnului.

2 Imparati 12:15 — Nu se cerea socoteală oamenilor în mînile cărora dădeau argintul ca să -l împartă lucrătorilor, căci lucrau cinstit.

2 Imparati 12:16 — Argintul jertfelor pentru vină şi al jertfelor de ispăşire nu era adus în Casa Domnului: ci era pentru preoţi.

2 Imparati 12:17 — Atunci Hazael, împăratul Siriei, s'a suit şi s'a bătut împotriva Gatului, şi l -a cucerit. Hazael avea de gînd să se suie împotriva Ierusalimului.

2 Imparati 12:18 — Ioas, împăratul lui Iuda, a luat toate lucrurile închinate Domnului, şi anume ce fusese închinat Domnului de Iosafat, de Ioram şi de Ahazia, părinţii săi, împăraţii lui Iuda, ce închinase el însuş, şi tot aurul care se găsea în visteriile Casei Domnului şi casei împăratului. Şi a trimes totul lui Hazael, împăratul Siriei, care nu s'a suit împotriva Ierusalimului.

2 Imparati 12:19 — Celelalte fapte ale lui Ioas, şi tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

2 Imparati 12:20 — Slujitorii lui s'au răsculat, au făcut o uneltire şi au lovit pe Ioas în casa Milo, care este la pogorîşul dela Sila.

2 Imparati 12:21 — Iozacar, fiul lui Şimeat, şi Iozabad, fiul lui Şomer, slujitorii lui, l-au lovit şi a murit. Apoi l-au îngropat cu părinţii săi, în cetatea lui David. Şi, în locul lui a domnit fiul său Amaţia

1 Imparati 6:7 — Cînd s'a zidit casa, s'au întrebuinţat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, aşa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fer nu s'au auzit în casă în timpul zidirii.

Iosua 24:15 — Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Rîu, sau dumnezeilor Amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cît despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului``.

Numeri 30:1 — Moise a vorbit căpeteniilor seminţiilor copiilor lui Israel, şi a zis: ,,Iată ce porunceşte Domnul.

Numeri 30:2 — Cînd un om va face o juruinţă Domnului, sau un jurămînt prin care se va lega printr'o făgăduială, să nu-şi calce cuvîntul, ci să facă potrivit cu tot ce i -a ieşit din gură.

Numeri 30:3 — Cînd o femeie va face o juruinţă Domnului şi se va lega printr'o făgăduială, în tinereţa ei şi în casa tatălui ei,

Numeri 30:4 — şi tatăl ei va afla de juruinţa pe care a făcut -o ea şi de făgăduiala cu care s'a legat, -dacă nu -i zice nimic în ziua cînd află de juruinţa ei, toate juruinţele ei vor fi primite, şi orice făgăduială cu care s'a legat ea, va fi primită;

Numeri 30:5 — dar dacă tatăl ei nu -i dă voie în ziua cînd ia cunoştinţă de juruinţa ei, toate juruinţele ei şi toate făgăduielile cu cari se va fi legat ea, nu vor avea nici o tărie; şi Domnul o va ierta, pentrucă nu i -a dat voie tatăl ei.

Numeri 30:6 — Cînd se va mărita, după ce a făcut juruinţe sau după ce s'a legat printr'un cuvînt ieşit de pe buzele ei,

Numeri 30:7 — şi bărbatul ei va lua cunoştinţă de lucrul acesta, şi nu -i va zice nimic în ziua cînd va lua cunoştinţă de ele, juruinţele ei vor rămînea în picioare; şi făgăduielile cu cari se va fi legat ea vor rămînea în picioare;

Numeri 30:8 — dar dacă bărbatul ei nu -i dă voie în ziua cînd ia cunoştinţă de juruinţa ei, el va desfiinţa juruinţa pe care a făcut -o şi cuvîntul scăpat de pe buzele ei, cu care s'a legat ea; şi Domnul o va ierta.

Numeri 30:9 — Juruinţa unei femei văduve sau despărţite de bărbat, făgăduinţa cu care se va fi legat ea, va rămînea în picioare pentru ea.

Numeri 30:10 — Cînd o femeie, fiind încă în casa bărbatului ei, va face juruinţe sau se va lega cu vreun jurămînt,

Numeri 30:11 — şi bărbatul ei va afla de lucru acesta, -dacă nu -i zice nimic şi n'o opreşte, toate juruinţele ei vor rămînea în picioare, şi toate făgăduinţele prin cari se va fi legat ea, vor rămînea în picioare;

Numeri 30:12 — dar dacă bărbatul ei nu le primeşte în ziua cînd află de ele, orice juruinţă şi orice făgăduială ieşite de pe buzele ei nu vor avea nici un preţ, bărbatul ei nu le -a primit; şi Domnul o va ierta.

Numeri 30:13 — Bărbatul ei poate întări şi bărbatul ei poate desfiinţa orice juruinţă, orice jurămînt cu care se leagă ea ca să-şi mîhnească sufletul.

Numeri 30:14 — Şi anume, dacă nu -i zice nimic zi de zi, după ce află de lucrul acesta, el întăreşte astfel toate juruinţele şi toate făgăduielile cu cari s'a legat ea; le întăreşte pentru că nu i -a zis nimic în ziua cînd a aflat de ele.

Numeri 30:15 — Dar dacă nu le primeşte, după ce a trecut ziua în care le -a aflat, va fi vinovat de păcatul nevestei lui.``

Numeri 30:16 — Acestea sînt legile pe cari le -a dat lui Moise Domnul, ca să aibă putere între un bărbat şi nevasta lui, între un tată şi fata lui, cînd ea este în tinereţă şi acasă la tatăl ei.

Exod 25:2 — ,,Vorbeşte copiilor lui Israel: Să-Mi aducă un dar; să -l primiţi pentru Mine dela orice om care -l va da cu tragere de inimă.

Exod 3:14 — Dumnezeu a zis lui Moise: ,,Eu sînt Cel ce sînt.`` Şi a adăugat: ,,Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: ,,Cel ce se numeşte ,Eu sînt`, m'a trimes la voi.``

Geneza 3:15 — Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcîiul.``

Geneza 1:26 — Apoi Dumnezeu a zis: ,,Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpînească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pămîntul şi peste toate tîrîtoarele cari se mişcă pe pămînt.``

Geneza 1:27 — Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l -a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i -a făcut.

2 Ioan 1:1 — Presbiterul (Sau: bătrînul.) către aleasa Doamnă şi către copiii ei, pe cari -i iubesc în adevăr-şi nu numai eu, ci toţi cei ce cunosc adevărul, -

2 Ioan 1:2 — pentru adevărul acesta care rămîne în noi, şi care va fi cu noi în veac:

2 Ioan 1:3 — Harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl, şi din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr şi în dragoste!

2 Ioan 1:4 — M'am bucurat foarte mult cînd am aflat pe unii din copiii tăi umblînd în adevăr, după porunca pe care am primit -o dela Tatăl.

2 Ioan 1:5 — Şi acum, te rog, Doamnă, nu ca şi cum ţi-aş scrie o poruncă nouă, ci cea, pe care am avut -o dela început: să ne iubim unii pe alţii!

2 Ioan 1:6 — Şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblaţi, după cum aţi auzit dela început.

2 Ioan 1:7 — Căci în lume s'au răspîndit mulţi amăgitori, cari nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Antihristul!

2 Ioan 1:8 — Păziţi-vă bine să nu perdeţi rodul muncii voastre, ci să primiţi o răsplată deplină.

2 Ioan 1:9 — Oricine o ia înainte, şi nu rămîne în învăţătura lui Hristos, n'are pe Dumnezeu. Cine rămîne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul.

2 Ioan 1:10 — Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu -l primiţi în casă, şi să nu -i ziceţi: ,,Bun venit!``

2 Ioan 1:11 — Căci cine -i zice: ,,Bun venit!`` se face părtaş faptelor lui rele.

2 Ioan 1:12 — Aş vrea să vă spun multe lucruri; dar nu voiesc să vi le scriu pe hîrtie şi cu cerneală; ci nădejduiesc să vin la voi, şi să vă vorbesc gură către gură, pentruca bucuria noastră să fie deplină.

2 Ioan 1:13 — Copiii surorei tale alese îţi trimet sănătate. Amin

Înapoi la toate temele biblice