Referințe biblice
- Efeseni 5:6
- Romani 12:12
- Proverbe 13:12
- Romani 8:24-25
- Evrei 11:1
- 1 Petru 3:15
- 1 Tesaloniceni 5:21
- 2 Corinteni 4:16-18
- Coloseni 1:5
- Evrei 10:23
- Romani 15:13
- Iuda 1:3
- Tit 2:13
- 1 Timotei 6:17
- Coloseni 1:27
- Romani 8:14
- Coloseni 2:8
- Romani 5:5
- Ioan 3:16
- Tit 1:2
- Filipeni 4:13
- Galateni 5:19-21
- Galateni 5:5
- Galateni 1:6-9
- 1 Petru 1:3-5
- Iacov 2:10
- 2 Tesaloniceni 2:1-17
- 1 Corinteni 15:1-58
- Psalmul 146:3-4
- 1 Timotei 4:10
- 1 Tesaloniceni 4:13-18
- Efeseni 2:8-9
- Romani 15:4
- 2 Timotei 3:16
- 1 Timotei 1:1
- Ioan 3:16-17
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Efeseni 5:6 — Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşerte; căci din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.
Romani 12:12 — Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune.
Proverbe 13:12 — O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
Romani 8:24 — Căci în nădejdea aceasta am fost mîntuiţi. Dar o nădejde care se vede, nu mai este nădejde: pentrucă ce se vede, se mai poate nădăjdui?
Romani 8:25 — Pe cînd, dacă nădăjduim ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.
Evrei 11:1 — Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd.
1 Petru 3:15 — Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blîndeţă şi teamă,
1 Tesaloniceni 5:21 — Ci cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun.
2 Corinteni 4:16 — De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuş omul nostru din lăuntru se înoieşte din zi în zi.
2 Corinteni 4:17 — Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate vecinică de slavă.
2 Corinteni 4:18 — Pentrucă noi nu ne uităm la lucrurile cari se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile cari se văd, sînt trecătoare, pe cînd cele ce nu se văd, sînt vecinice.
Coloseni 1:5 — din pricina nădejdii care vă aşteaptă în ceruri şi despre care aţi auzit mai înainte în cuvîntul adevărului Evangheliei,
Evrei 10:23 — Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.
Romani 15:13 — Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea, pe care o dă credinţa, pentruca, prin puterea Duhului Sfînt, să fiţi tari în nădejde!
Iuda 1:3 — Prea iubiţilor, pe cînd căutam cutot dinadinsul să vă scriu despre mîntuirea noastră de obşte, m'am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna.
Tit 2:13 — aşteptînd fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mîntuitor Isus Hristos.
1 Timotei 6:17 — Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngîmfe, şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele.
Coloseni 1:27 — cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăţia slavei tainei acesteia între Neamuri, şi anume: Hristos în voi, nădejdea slavei.
Romani 8:14 — Căci toţi ceice sînt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sînt fii ai lui Dumnezeu.
Coloseni 2:8 — Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.
Romani 5:5 — Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentrucă dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfînt, care ne -a fost dat.
Ioan 3:16 — Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.
Tit 1:2 — în nădejdea vieţii vecinice, făgăduite mai înainte de vecinicii de Dumnezeu, care nu poate să mintă,
Filipeni 4:13 — Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.
Galateni 5:19 — Şi faptele firii pămînteşti sînt cunoscute, şi sînt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrînarea,
Galateni 5:20 — închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mîniile, neînţelegerile, desbinările, certurile de partide,
Galateni 5:21 — pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.
Galateni 5:5 — Căci noi, prin Duhul, aşteptăm prin credinţă nădejdea neprihănirii.
Galateni 1:6 — Mă mir că treceţi aşa de repede dela Cel ce v'a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie.
Galateni 1:7 — Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sînt unii oameni cari vă tulbură, şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos.
Galateni 1:8 — Dar chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v'am propovăduit -o noi, să fie anatema!
Galateni 1:9 — Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care aţi primit -o, să fie anatema!
1 Petru 1:3 — Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie,
1 Petru 1:4 — şi la o moştenire nestricăcioasă, şi neîntinată, şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi.
1 Petru 1:5 — Voi sînteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mîntuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi!
Iacob 2:10 — Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate.
2 Tesaloniceni 2:1 — Cît priveşte venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strîngerea noastră laolaltă cu El, vă rugăm, fraţilor,
2 Tesaloniceni 2:2 — să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind dela noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar.
2 Tesaloniceni 2:3 — Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă, şi de a se descoperi omul fărădelegii (Sau: omul păcatului), fiul pierzării,
2 Tesaloniceni 2:4 — protivnicul, care se înalţă mai pe sus de tot ce se numeşte ,,Dumnezeu``, sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dîndu-se drept Dumnezeu.
2 Tesaloniceni 2:5 — Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea, cînd eram încă la voi?
2 Tesaloniceni 2:6 — Şi acum ştiţi bine ce -l opreşte ca să nu se descopere decît la vremea lui.
2 Tesaloniceni 2:7 — Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei.
2 Tesaloniceni 2:8 — Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi -l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.
2 Tesaloniceni 2:9 — Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase,
2 Tesaloniceni 2:10 — şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru ceice sînt pe calea pierzării, pentrucă n'au primit dragostea adevărului ca să fie mîntuiţi.
2 Tesaloniceni 2:11 — Din această pricină, Dumnezeu le trimete o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună:
2 Tesaloniceni 2:12 — pentruca toţi cei ce n'au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osîndiţi.
2 Tesaloniceni 2:13 — Noi însă, fraţi prea iubiţi de Domnul, trebuie să mulţămim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci dela început Dumnezeu v'a ales pentru mîntuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului.
2 Tesaloniceni 2:14 — Iată la ce v'a chemat El, prin Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava Domnului nostru Isus Hristos.
2 Tesaloniceni 2:15 — Aşa dar, fraţilor, rămîneţi tari, şi ţineţi învăţăturile, pe cari le-aţi primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră.
2 Tesaloniceni 2:16 — Şi însuş Domnul nostru Isus Hristos, şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne -a iubit şi ne -a dat, prin harul Său, o mîngîiere vecinică şi o bună nădejde,
2 Tesaloniceni 2:17 — să vă mîngîie inimile, şi să vă întărească în orice lucru şi cuvînt bun!
1 Corinteni 15:1 — Vă fac cunoscut, fraţilor Evanghelia, pe care v'am propovăduit -o, pe care aţi primit -o, în care aţi rămas,
1 Corinteni 15:2 — şi prin care sînteţi mîntuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v'am propovăduit -o; altfel, degeaba aţi crezut.
1 Corinteni 15:3 — V'am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;
1 Corinteni 15:4 — că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi;
1 Corinteni 15:5 — şi că S'a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece.
1 Corinteni 15:6 — După aceea S'a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre cari cei mai mulţi sînt încă în viaţă, iar unii au adormit.
1 Corinteni 15:7 — În urmă s'a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.
1 Corinteni 15:8 — După ei toţi, ca unei stîrpituri, mi s'a arătat şi mie.
1 Corinteni 15:9 — Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.
1 Corinteni 15:10 — Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Şi harul Lui faţă de mine n'a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toţi: totuş nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.
1 Corinteni 15:11 — Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut.
1 Corinteni 15:12 — Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi, că nu este o înviere a morţilor?
1 Corinteni 15:13 — Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n'a înviat.
1 Corinteni 15:14 — Şi dacă n'a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zădarnică, şi zădarnică este şi credinţa voastră.
1 Corinteni 15:15 — Ba încă noi sîntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, cînd nu L -a înviat, dacă este adevărat că morţii nu înviază.
1 Corinteni 15:16 — Căci, dacă nu înviază morţii, nici Hristos n'a înviat.
1 Corinteni 15:17 — Şi dacă n'a înviat Hristos, credinţa voastră este zădarnică, voi sînteţi încă în păcatele voastre,
1 Corinteni 15:18 — şi prin urmare şi cei ce au adormit în Hristos, sînt pierduţi.
1 Corinteni 15:19 — Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci sîntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!
1 Corinteni 15:20 — Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pîrga celor adormiţi.
1 Corinteni 15:21 — Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.
1 Corinteni 15:22 — Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;
1 Corinteni 15:23 — dar fiecare la rîndul cetei lui. Hristos este cel dintîi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sînt ai lui Hristos.
1 Corinteni 15:24 — În urmă, va veni sfîrşitul, cînd El va da Împărăţia în mînile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpînire şi orice putere.
1 Corinteni 15:25 — Căci trebuie ca El să împărăţească pînă va pune pe toţi vrăjmaşii supt picioarele Sale.
1 Corinteni 15:26 — Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.
1 Corinteni 15:27 — Dumnezeu, în adevăr, ,,a pus totul supt picioarele Lui``. Dar cînd zice că totul I -a fost supus, se înţelege că afară de Cel ce I -a supus totul.
1 Corinteni 15:28 — Şi cînd toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I -a supus toate lucrurile, pentruca Dumnezeu să fie totul în toţi.
1 Corinteni 15:29 — Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi?
1 Corinteni 15:30 — Şi de ce sîntem noi în primejdie în orice clipă?
1 Corinteni 15:31 — În fiecare zi eu sînt în primejdie de moarte; atît este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cît este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.
1 Corinteni 15:32 — Dacă, vorbind în felul oamenilor, m'am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morţii, atunci ,,să mîncăm şi să bem, căci mîne vom muri``.
1 Corinteni 15:33 — Nu vă înşelaţi: ,,Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune``.
1 Corinteni 15:34 — Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sînt între voi unii, cari nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun.
1 Corinteni 15:35 — Dar va zice cineva: ,,Cum înviază morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?``
1 Corinteni 15:36 — Nebun ce eşti! Ce sameni tu, nu înviază, dacă nu moare mai întîi.
1 Corinteni 15:37 — Şi cînd sameni, sameni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întîmplă: fie de grîu, fie de altă sămînţă.
1 Corinteni 15:38 — Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.
1 Corinteni 15:39 — Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.
1 Corinteni 15:40 — Tot aşa, sînt trupuri cereşti şi trupuri pămînteşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pămînteşti.
1 Corinteni 15:41 — Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.
1 Corinteni 15:42 — Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este sămănat în putrezire, şi înviază în neputrezire;
1 Corinteni 15:43 — este sămănat în ocară, şi înviază în slavă; este sămănat în neputinţă, şi înviază în putere.
1 Corinteni 15:44 — Este sămănat trup firesc, şi înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.
1 Corinteni 15:45 — De aceea este scris: ,,Omul dintîi Adam a fost făcut un suflet viu.`` Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.
1 Corinteni 15:46 — Dar întîi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă.
1 Corinteni 15:47 — Omul dintîi este din pămînt, pămîntesc; omul al doilea este din cer.
1 Corinteni 15:48 — Cum este cel pămîntesc, aşa sînt şi cei pămînteşti; cum este Cel ceresc, aşa sînt şi cei cereşti.
1 Corinteni 15:49 — Şi după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.
1 Corinteni 15:50 — Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sîngele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.
1 Corinteni 15:51 — Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi,
1 Corinteni 15:52 — într'o clipă, într'o clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiţă. Trîmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.
1 Corinteni 15:53 — Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.
1 Corinteni 15:54 — Cînd trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvîntul care este scris: ,,Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
1 Corinteni 15:55 — Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?``
1 Corinteni 15:56 — Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea.
1 Corinteni 15:57 — Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!
1 Corinteni 15:58 — De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică.
1 Timotei 4:10 — Noi muncim, în adevăr, şi ne luptăm, pentrucă ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, care este Mîntuitorul tuturor oamenilor, şi mai ales al celor credincioşi.
1 Tesaloniceni 4:13 — Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, cari n'au nădejde.
1 Tesaloniceni 4:14 — Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El.
1 Tesaloniceni 4:15 — Iată, în adevăr, ce vă spunem, prin Cuvîntul Domnului: noi cei vii, cari vom rămînea pînă la venirea Domnului, nu vom lua -o înaintea celor adormiţi.
1 Tesaloniceni 4:16 — Căci însuş Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întîi vor învia cei morţi în Hristos.
1 Tesaloniceni 4:17 — Apoi, noi cei vii, cari vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.
1 Tesaloniceni 4:18 — Mîngîiaţi-vă dar unii pe alţii cu aceste cuvinte.
Efeseni 2:8 — Căci prin har aţi fost mîntuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu.
Efeseni 2:9 — Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Romani 15:4 — Şi tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învăţătura noastră, pentruca, prin răbdarea şi nu prin mîngîierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.
2 Timotei 3:16 — Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,
1 Timotei 1:1 — Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin porunca lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, şi a Domnului Isus Hristos, nădejdea noastră,
Ioan 3:17 — Dumnezeu, în adevăr, n'a trimes pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El.