Această perspectivă susține că răpirea Bisericii va avea loc la mijlocul Necazului cel Mare (la 3 ani și jumătate din cei 7 ani de Tribulație).
Credincioșii vor trece prin prima jumătate a Necazului, dar vor fi luați înainte ca furia deplină a lui Dumnezeu să se dezlănțuie în a doua jumătate.
1. Poarta Îngustă – Mântuirea printr-un drum dificil
Biblia ne spune că drumul spre viața veșnică este dificil și că doar cei care aleg să-L urmeze pe Hristos vor intra pe această cale.
Versete-cheie:
„Intrați pe poarta cea strâmtă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare și mulți sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.” (Matei 7:13-14)
Acest pasaj sugerează că numai cei devotați vor rămâne credincioși chiar și în fața încercărilor. În contextul escatologic, cei care merg pe poarta îngustă sunt credincioșii care rămân loiali în timpul primei jumătăți a Necazului.
2. Răpirea Mijloc-Pretribulaționistă
Această viziune interpretează profețiile escatologice astfel:
Necazul cel Mare durează 7 ani și este împărțit în două perioade de 3 ani și jumătate (Daniel 9:27).
În prima parte, apar semnele durerilor: războaie, foamete, persecuție.
Răpirea Bisericii are loc la mijlocul acestei perioade, înainte ca mânia deplină a lui Dumnezeu să fie turnată pe pământ (Apocalipsa 11:15-19).
Versete cheie pentru această perspectivă:
Daniel 9:27 – vorbește despre un legământ făcut de Anticrist timp de 7 ani, dar care va fi rupt la mijlocul perioadei.
Matei 24:21-22 – Isus vorbește despre o „mare strâmtorare” care începe după acest punct.
1 Tesaloniceni 4:16-17 – descrie răpirea:
„Domnul însuși… va coborî din cer… cei morți în Hristos vor învia întâi. Apoi, noi, cei vii… vom fi răpiți împreună cu ei în nori.”
2 Tesaloniceni 2:3-4 – menționează că Anticristul trebuie să se descopere înainte de răpire, ceea ce sugerează că Biserica va fi prezentă în prima parte a Necazului.
Legătura dintre Poarta Îngustă și Răpirea Mijloc-Pretribulaționistă
Cei care merg pe calea îngustă sunt cei care aleg să-L urmeze pe Hristos chiar și în fața persecuției din prima jumătate a Necazului.
La mijlocul Necazului, acești credincioși sunt răpiți înainte ca Anticristul să-și dezvăluie pe deplin puterea și să înceapă a doua fază a judecății divine.
Cei care rămân vor trebui să facă față mâniei complete a lui Dumnezeu și vor avea o șansă dificilă de a se salva, fiind nevoiți să aleagă între Hristos și semnul fiarei (Apocalipsa 13:16-17).
1. Paralelism cu alte teorii escatologice
Există trei teorii mari și late referitoare la momentul răpirii Bisericii în raport cu Tribulația:
Pre-tribulaționism: Răpirea are loc înainte de începutul Tribulației.
Mijloc-tribulaționism (mid-trib):
Răpirea are loc la mijlocul Tribulației.
Post-tribulaționism:
Răpirea are loc la sfârșitul Tribulației, după ce Biserica va trece prin întregul necaz.
În perspectiva mijloc-pretribulaționistă, Biserica nu va suferi toată perioada de necaz, dar va trebui să facă față primei jumătăți a Tribulației, când va avea loc persecuția Anticristului și diverse semne care anunță venirea judecății divine.
Pre-tribulaționism vs. Mijloc-tribulaționism
Pre-tribulaționism consideră că Biserica va fi răpită înainte de începutul Tribulației, bazându-se pe versetele precum 1 Tesaloniceni 4:16-17, care spun că „Domnul va coborî din cer” și va răpi Biserica. De asemenea, Apocalipsa 3:10 este adesea folosită pentru a susține ideea că Biserica va fi scutită de „ceasul încercării”.
Argumente:
Biserica nu va trece prin necazul cel mare.
Răpirea va fi un act al harului, care precede orice judecată.
Mijloc-tribulaționism afirmă că răpirea va avea loc la mijlocul Tribulației, când Anticristul va începe să-și arate adevărata natură, iar judecățile divine vor deveni tot mai severe.
Această viziune se bazează pe interpretarea că în prima parte a Tribulației creștinii vor trăi încă sub protecția divină, dar după mijlocul Tribulației vor fi supuși unei persecuții intense.
Argumente:
Apocalipsa 11 și Daniel 9:27 sugerează o divizare clară a perioadei de Tribulație în două părți, iar răpirea ar avea loc după ce Anticristul își va deschide adevărata față.
Călăuzirea din 1 Tesaloniceni 4:16-17 este văzută ca având loc după manifestarea Anticristului, ceea ce presupune că Biserica va fi martoră la începutul necazului, dar va fi scutită de judecățile extreme din a doua parte a Tribulației.
Post-tribulaționism vs. Mijloc-tribulaționism
Post-tribulaționism consideră că Biserica va fi răpită după Tribulație, chiar înainte de începerea Împărăției Millenare (Domnia de o mie de ani a lui Hristos).
Argumente:
Pasaje precum Matei 24:29-31 și Marcu 13:24-27 sugerează că răpirea și revenirea lui Hristos sunt un singur eveniment, care se întâmplă imediat după necazul cel mare.
2 Tesaloniceni 2:1-4: Pentru ca răpirea să aibă loc, mai întâi trebuie să se arate apostazia și să se descopere Anticristul.
Astfel, în timp ce pre-tribulaționiștii susțin că Biserica va fi protejată complet, iar post-tribulaționiștii cred că vor trece prin întreaga perioadă de necaz, mijloc-tribulaționiștii consideră că va fi o perioadă de persecuție până la răpire, dar judecățile extreme vor fi evitate.
2. Semnele vremurilor
În perspectiva mijloc-tribulaționistă, semnele vremurilor sunt importante pentru a înțelege cum se va desfășura Tribulația și când va avea loc răpirea.
Câteva dintre semnele esențiale din Biblie includ:
Războaie și conflicte: Matei 24:6-7 ne spune că vor exista războaie și conflicte între națiuni, iar Apocalipsa 6:1-2 descrie cavalerul alb, care este adesea interpretat ca simbol al Anticristului apărând pe scena mondială.
Foamete si plăgi: Matei 24:7 prezice și foamete, iar Apocalipsa 6:5-6 vorbește despre cavalerul negru, care simbolizează lipsa de hrană și creșterea foametei.
În această viziune mijloc-pretribulaționistă, aceste semne pot fi prezente chiar înainte de răpire.
Până când se descoperă Anticristul: Conform 2 Tesaloniceni 2:3-4, va exista o apariție publică a Anticristului care va începe să-și asume autoritatea asupra lumii.
Acesta va fi momentul în care Biserica va înțelege că intră în perioada de Necaz.
Pentru cei care susțin teoria mijloc-tribulaționistă, răpirea va avea loc în acest moment,
după ce Anticristul își va face publică manifestarea.
Marile semne cosmice: Apocalipsa 6:12-17 prezice evenimente cosmice mari, cum ar fi eclipse solare, cutremure și căderea stelelor, semne care precedă venirea judecății finale.
3. Interpretări detaliate ale pasajelor biblice relevante
Matei 24:21-22:
„Căci atunci va fi o strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii și nici nu va mai fi. Și dacă nu ar fi scurtat zilele acelea, nici o carne n-ar fi mântuit. Dar din pricina celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate.”
Acest pasaj sugerează o perioadă de tribulație intensă pentru Biserică, dar care va fi scurtată din cauza mântuirii celor aleși.
În perspectiva mijloc-tribulaționistă, acest verset se poate referi la momentul în care răpirea va scurta suferințele celor credincioși și îi va proteja pe aceștia de intensificarea judecății divine.
Apocalipsa 7:9-14:
Acest pasaj descrie o mulțime mare de oameni care au trecut prin necazul cel mare și au fost salvați. Aceștia sunt cei care au răbdat în timpul primei părți a Tribulației și au fost martirizați pentru credința lor.
Aceasta este o dovadă clară că în viziunea mijloc-tribulaționistă,
Biserica va trebui să înfrunte persecuția înainte de a fi răpită.
Concluzie
În viziunea mijloc-pretribulaționistă, răpirea Bisericii este un moment crucial care vine ca un mântuire pentru cei care vor supraviețui persecuției din primele trei și jumătate ale Tribulației.
Aceste credințe sunt susținute de versetele biblice care se referă la încercările de la începutul necazului și răpirea celor credincioși înainte de judecățile finale.
Creștinii vor suferi încercări, dar vor fi salvați înainte de cele mai grave judecăți ale lui Dumnezeu.
-Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!
2 Petru 1:2
Isus Te Iubește