Pastorul tău: Slujitor al lui Dumnezeu sau servitor al banilor?

Pastorul tău: Slujitor al lui Dumnezeu sau servitor al banilor?

Această întrebare profundă, marcată de implicații serioase, merită o atenție deosebită și o analiză riguroasă. Nu doar că aceasta reflectă valorile spirituale, ci și integritatea morală a celor care conduc și îndrumă comunitatea.

Pastorul și slujitorii: Dumnezeu sau bani? Această dilemă, care este adesea prezentă în societate, reflectă tensiunea complexă și uneori, paradoxală, care există în cadrul comunităților religioase. Religiile ar trebui să fie fundamentele harului divin, dar deseori sunt influențate de nevoile lumești și de presiunea materialismului.

Pastorul și slujitorii iubesc cu adevărat pe Dumnezeu sau se lasă prinși în mrejele banilor, puterii și certurilor?
Este crucial să ne întrebăm și să ne preocupăm de faptul dacă alegerile lor sunt autentice și sunt ghidate de valorile spirituale profunde sau dacă, din contră, acestea sunt dictate de dorințele materiale și ambițiile egoiste care pot duce inevitabil la conflicte interne și dezbinare în sânul comunității.
Este important să ne amintim că adevărata chemare a unui slujitor al lui Dumnezeu este să fie un exemplu de dăruire, iubire și smerenie, și nu o marionetă a intereselor personale sau comerciale.

Biblia spune clar: banii nu sunt răi, dar iubirea exagerată și nesănătoasă de bani este ceea ce ne poate duce la pierzanie.

Există o diferență profundă și semnificativă acolo, deoarece bunurile materiale în sine nu sunt condamnabile, dar dorința obsesivă de a acumula averi poate avea consecințe grave asupra relațiilor și a spiritului nostru.

Modul în care creștinii se ocupă de bani spune multe despre Hristos și valorile pe care le promovează în viața noastră de zi cu zi.

Gestionarea resurselor financiare, cu discernământ și responsabilitate, reflectă nu doar caracterul nostru, ci și credința noastră profundă.
Într-o lume adesea prinsă în capcana consumismului și a dorinței necontrolate, este esențial să ne amintim că felul în care alegem să folosim banii se dovedește a fi una dintre cele mai mari ocazii pe care le avem astăzi de a ne arăta distinși de lume, sau chiar ca ea.
Aceasta nu doar că influențează relațiile noastre interumane, dar și modul în care suntem percepuți în societate, evidențiind angajamentul nostru față de principiile divine.

Isus a vorbit despre bani mai mult decât despre orice altă ispită, pentru că știa că inima umană tinde să se atașeze de lucrurile materiale.

Mai mult chiar decât despre dorințele trupești.

Mai mult decât despre puterea lumească.

Mai mult decât despre răsplata eternă.

Cuvintele Sale, în celebra predică de pe munte, ne pun față în față cu adevărul profund: “Nu puteți sluji lui Dumnezeu și banilor”

(Matei 6:24). „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; ori va ține la unul și va nesocoti pe celălalt: Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.”

Banii nu sunt răi în sine – aceasta este o învățătură importantă.

Sunt doar instrumente create de Dumnezeu, în formă de hârtie și monede sau, în vremurile noastre, cifre pe un ecran.

Banii reprezintă o parte din valoarea lumii pe care Dumnezeu a creat-o, fiind rodul eforturilor umanității de a aduce binecuvântare prin bunuri și servicii în slujba noastră (Geneza 1:28) ”Dumnezeu i-a binecuvântat și le-a spus: „Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l.””

Aceasta are rolul de a ne ajuta să evoluăm și să ne îmbogățim relațiile cu ceilalți prin valoarea dată de Dumnezeu. Problema nu este “iubirea de bani”

1 Timotei 6:10; 10 Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, iar unii, care au tânjit după ea, au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu multe dureri.

Evrei 13:5 ”Să nu fiți iubitori de bani. Mulțumiți-vă cu ce aveți, căci El Însuși a spus: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.””

Deci, nu banii sunt problema, ci atitudinea noastră față de ei.

„1”: „Aceasta ne amintește că obsesia cu banii poate deveni o capcană spirituală din care este greu de scăpat.”,
„2”: „Această prioritate ne ajută să înțelegem complexitatea relațiilor umane și influența pe care banii o au asupra lor.”,
„3”: „Acest lucru subliniază pericolele înstrăinării și relațiilor nesănătoase cu bunurile materiale.”,
„4”: „Aceasta ne provoacă la o reflecție profundă asupra valorilor și priorităților în viață.”,
„5”: „Se arată cât de ușor este să ne confruntăm între dorințele materiale și cele spirituale.”,
„6”: „Ceea ce contează este inima noastră și spiritualitatea cu care gestionăm banii.”,
„7”: „Fiecare formă de bani este un instrument pentru a naviga prin viața noastră economico-spirituală.”,
„8”: „Provocarea reală stă în conexiunea noastră emoțională cu aceste valori și motivațiile noastre interioare.”,
„9”: „Aceasta ne oferă o viziune asupra efectului dorințelor materiale asupra împlinirii noastre spirituale.”,
„10”: „Ne îndeamnă să punem sufletul mai presus de bunurile materiale.”,
„11”: „Astfel, adevărata problemă se află în inima noastră și nu în circulația fizică a banilor.”

Iubirea de bani poate părea inofensivă, dar poate însemna îngenuncherea spiritualității noastre.

Când Isus a explicat parabola semănătorului, a subliniat că spinii care sufocă Evanghelia sunt “grijile lumii, înșelăciunea bogățiilor și dorințele de a avea alte lucruri” (Marcu 4:19). Aceste griji pot sufoca Cuvântul și pot compromite rodnicia noastră spirituală.

“Iubirea de bani” este o descriere pertinentă.

Apostolul Pavel a avertizat că în “zilele din urmă”, oamenii vor deveni iubitori de sine și iubitori de bani (2 Timotei 3:2). Aceasta ne îndeamnă să reflectăm asupra valorilor noastre, să ne întrebăm ce pretindem cu adevărat.

Pavel a anticipat lideri religioși care erau la fel de adânciți în iubirea de bani, precum fariseii din vremea lui Isus (Luca 16:24). Aceștia, în strigătul de disperare al bogatului, ne arată consecințele iubirii de avuții.

Isus a relatat și despre bogatul nebun, care, în loc să își pună credința în Dumnezeu, și-a îngropat speranțele în bunuri. A spus: “Suflete, ai bunuri din belșug; relaxează-te și bucură-te” (Luca 12:19).

Însă ironia vieții este că, în ciuda planurilor sale, el nu a văzut ziua de mâine. Dumnezeu i-a zis: “Nebunule! În noaptea aceasta ți se va cere sufletul tău” (Luca 12:20).

Aceasta ne amintește că o legătură excesivă față de bunurile materiale ne poate îndepărta de esența spirituală. Grijile și dorințele necontrolate pot duce la stagnare spirituală.

Isus ne îndeamnă să fim „bogați față de Dumnezeu”, subliniind importanța gestionării banilor cu scopul de a reflecta că Dumnezeu, nu banii, este comoara noastră de neprețuit.

În acest sens, El ne avertizează să nu ne „strângem comori pe pământ” (Luca 12:21), ci să ne îmbogățim în fața Lui, trăind cu inima deschisă și dăruind din belșug.

Matei 6:19-20 ne spune: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde moliile și rugina le distrug, și unde hoții fură; ci strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile, și hoții nu le sapă și nu le fură”.

De asemenea, în Luca 12:15, ni se insuflă: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu se măsoară prin bogățiile pe care le are.” Motivația profundă din spatele acestei învățături este clară: „viața cuiva nu constă în abundența averilor” (Luca 12:15).

Dezvăluirea esenței sufletului nostru

Noi, creștinii, înțelegem că adevărata noastră viață nu este determinată de bunurile materiale, ci de relația noastră cu Cel Divin.

Privim spre cer, cu gânduri de veșnicie, căutând să ne „apucăm de ceea ce este cu adevărat viață” (1 Timotei 6:19”’19așa ca să-și strângă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viață.”
– investind în cei ce ne oferă o temelie solidă pentru a trăi viața eternă. Nu ne lăsăm influențați de efemeritățile acestei lumi, ci căutăm să fim ancore ale speranței în Hristos, în ciuda materialismului care ne înconjoară.

Banii devin un instrument prin care ne putem revela sufletul uman.

Acțiunile noastre financiare descoperă adâncimea fiecărei inimi – în moduri pe care poate nici nu le percepem în mod obișnuit.

Într-adevăr, banii ne oferă o privire fascinantă în intimele dorințe ale inimii noastre.

Inima omului este plină de complexitate, fiind locul subiectivității.

Cine cunoaște inima omului mai bine decât Creatorul său?

O modalitate profundă de a ne evalua inima este felul în care ne raportăm la bani și la valorile materiale.

Așadar, modul în care administrăm resursele financiare devine o oportunitate de a radiografia Hristos în viețile noastre –

iar păstorii și liderii spirituali au datoria să ghideze poporul pe drumul drept.
„1”: „Aceasta ne provoacă să ne reevaluăm prioritățile și să descoperim adevăratele valori.”
„2”: „Cu toate acestea, dorința de a acumula bogății pământești este străină chemării divine.”
„3”: „Această adevăr este esențială, ajutându-ne să ne concentrăm pe valori eterne care trascend viața aceasta.”
„4”: „Să investim în lucruri cu adevărat valoroase pentru eternitate.”
„5”: „E ușor să ne lăsăm distrași de tentațiile materialiste din societatea contemporană.”
„6”: „Aceasta poate duce la distragerea atenției de la scopurile divine.”
„7”: „Gestionarea banilor ne dezvăluie prioritățile și valorile noastre cele mai profunde.”
„8”: „Alegerea noastră financiară reflectă dragostea noastră față de Dumnezeu și față de aproapele.”
„9”: „Această complexitate a naturii umane face ca evaluarea valorilor noastre să fie atât de esențială.”
„10”: „Înțelegerea acestei realități ne călăuzește spre adevărata noastră identitate.”
„11”: „Aceste comportamente pot fi un barometru al dorințelor și motivelor profunde ale unei persoane.”
„12”: „Astfel, liderii spirituali au responsabilitatea de a educa comunitatea în administrarea înțeleaptă a acestor resurse.”

Lipsa lăcomiei de profituri murdare

“Nu iubitor de bani” este o calificare deosebit de vitală pentru liderii creștini. Drumul pe care merge conducerea va fi și drumul pe care merge biserica în curând. Dumnezeu numește mai mulți slujitori în biserică
(Fapte 20:28;- 28Luaţi seama* dar la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a** pus Duhul Sfânt episcopi1, ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care† a câştigat-o cu†† însuşi sângele Său.

Tit 1:5; -Te-am lăsat în Creta ca să pui în rânduială ce mai rămâne de rânduit și să așezi prezbiteri în fiecare cetate, după cum ți-am poruncit.

Iacov 5:14; ”Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii Bisericii și să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. Rugăciunea făcută cu credință va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va însănătoși și, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate. Mărturisiți-vă unii altora păcatele și rugați-vă unii pentru alții, ca să fiți vindecați. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.”

1 Petru 5: 1-3” Sfătuiesc pe prezbiterii*1 dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca şi ei, un martor** al patimilor lui Hristos şi părtaş† al slavei care va fi descoperită:
* Filim 1:9 ** Luca 24:48 Fapte 1:8 Fapte 1:22 Fapte 5:32 Fapte 10:39 † Rom 8:17 Rom 8:18 Apoc 1:9
2Păstoriţi* turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu** de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu† pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine;
* Ioan 21:15-17 Fapte 20:28 ** 1 Cor 9:17 † 1 Tim 3:3 1 Tim 3:8 Tit 1:7
3nu ca şi cum aţi* stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţeală**, ci făcându-vă† pilde turmei.
* Ezec 34:4 Mat 20:25 Mat 20:26 1 Cor 3:9 2 Cor 1:24 ** Ps 33:12 Ps 74:2 † Fil 3:17 2 Tes 3:9 1 Tim 4:12 Tit 2:7

nu numai pentru a învăța și a guverna împreună (1 Timotei 5:17 Prezbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învățătura pe care o dau altora.,

ci și pentru a servi ca exemplu colectiv cu o viață creștină sănătoasă (1 Timotei 4:12;Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea, ci fii o pildă pentru credincioși: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție.”

1 Petru 5:3nu ca şi cum aţi* stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţeală**, ci făcându-vă† pilde turmei.).

Ceea ce fac liderii cu banii – și, de altfel, toți creștinii – nu este un lucru neînsemnat.
Dintre cele cincisprezece calificări menționate în 1 Timotei 3:1-7 ”1Demnă de încredere este învățătura aceasta: dacă tânjește cineva să fie episcop, dorește o lucrare bună. 2Episcopul însă trebuie să fie fără reproș, soț al unei singure femei, să aibă stăpânire de sine, să fie cumpătat, respectabil, ospitalier, în stare să-i învețe pe alții, 3să nu fie bețiv, nici bătăuș, ci blând, nu certăreț, nici iubitor de bani, 4să-și conducă bine propria casă și să-și țină copiii în supunere, cu toată demnitatea. 5Căci, dacă cineva nu știe să-și conducă propria casă, cum se va îngriji de Biserica lui Dumnezeu? 6Să nu fie convertit de curând, ca nu cumva să se mândrească și să cadă în condamnarea diavolului. 7Trebuie să aibă și o bună mărturie din partea celor din afară, ca să nu cadă în dispreț și în capcana diavolului.”

pentru funcția de conducere a bisericii, “să nu fie iubitor de bani” (memorabil “să nu fie lacom de profituri murdare”) poate fi cea mai vizibilă în comparație cu alte liste.

Atributul sinonim “nu lacom de câștig”
apare atât în Tit 1:7 Căci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană, nu încăpățânat, nici mânios, nici dedat la vin, nici bătăuș, nici lacom de câștig mârșav”

și 1 Petru 5:2, ”Păstoriți turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câștig mârșav, ci cu lepădare de sine”

cât și pentru diaconi în 1 Timotei 3:8, Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cinstiți, nu cu două fețe, nu băutori de mult vin, nu doritori de câștig mârșav”

în timp ce Tit 1:11 ”1cărora* trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc** familii întregi, învăţând pe oameni, pentru† un câştig urât, lucruri pe care nu trebuie să le înveţe.
* Fapte 15:1 ** Mat 23:14 2 Tim 3:6 † 1 Tim 6:5

îi mustră pe învățătorii falși care “învață pentru un câștig mârșav”.

Singurul cuvânt tradus prin “nu iubitor de bani” în 1 Timotei 3:3 ”3Să nu fie nici beţiv*, nici bătăuş**, nici† doritor de câştig mârşav, ci să fie blând††, nu gâlcevitor, nu iubitor de bani;
* 1 Tim 3:8 Tit 1:7 ** 2 Tim 2:24 † 1 Pet 5:2 †† 2 Tim 2:24′

(în limba greacă: afilarguron) apare din nou în Evrei 13:5,Să nu fiți iubitori de bani. Mulțumiți-vă cu ce aveți, căci El Însuși a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.”

de data aceasta pentru întreaga biserică:

“Păstrează-ți viața liberă de iubirea de bani”.

De ce este esențial să avem pastori care să nu fie seduși de bani?

Nu pur și simplu pentru ca învățătura și deciziile pastorale să nu fie vândute celui mai mare ofertant, ci în principal din cauza că modul în care tratăm banii arată ceea ce credem despre Dumnezeu.

Evrei 13:5 face legătura foarte clar. ”Să nu fiți iubitori de bani. Mulțumiți-vă cu ce aveți, căci El Însuși a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.”

De ce “păstrați-vă viața liberă de iubirea de bani”?

“Pentru că El a spus: “Nu vă voi lăsa niciodată, cu niciun chip nu vă voi părăsi”.”

De ce ai nevoie de mai mulți bani când Îl ai pe Dumnezeu?

De ce să tânjești după mai multe resurse pământești când ai un Tată în ceruri care deține totul?

Pastorul care este mânat de iubirea de bani, oricât de subtilă ar fi ea, spune bisericii sale și lumii că a-L avea pe Dumnezeu nu este suficient.

Și, adăugat la asta, cei care iubesc banii, spune Isus, nu-L iubesc cu adevărat pe Dumnezeu.

Mai degrabă, avem nevoie de lideri care să arate bisericii și lumii că Dumnezeu, nu banii, este refugiul, speranța, siguranța, confortul și pacea noastră.

„1”: „Acesta este un principiu care ar trebui să ghideze toate deciziile și acțiunile lor.”,
„2”: „Astfel, fiecare alegere făcută de lideri va avea un impact profund asupra credinciosilor și comunității.”,
„3”: „Acești slujitori sunt responsabili pentru a păstra integritatea și puritatea în învățăturile bisericii.”,
„4”: „Prin urmare, acest îndrumar este crucial pentru sănătatea spirituală a bisericii.”,
„5”: „Este important ca aceștia să fie suportul spiritual al comunității;”,
„6”: „Sunt esențiale pentru a aduce vindecare și speranță celor care suferă.”,
„7”: „Rugăciunea comună va întări legăturile între membrii bisericii.”,
„8”: „Acesta subliniază responsabilitatea liderilor de a se comporta ca exemple demne pentru alții.”,
„9”: „Exemplul personal al liderilor va inspira credincioșii să conducă o viață virtuoasă.”,
„10”: „Fiecare decizie financiară reflectă valorile și prioritatile lor spirituale.”,
„11”: „Aceste calități sunt esențiale pentru a îndeplini rolul de lider spiritual.”,
„12”: „Această abordare este esențială pentru a menține ordinea și unitatea în biserică.”,
„13”: „Aceasta evidențiază importanța maturității spirituale în conducerea bisericii.”,
„14”: „Aceasta este o direcție care trebuie urmată cu mare responsabilitate.”,
„15”: „Aceasta este o problemă majoră pe care trebuie să o evite liderii.”,
„16”: „Aceste învățături sunt esențiale pentru a proteja comunitatea de influențe negative.”,
„17”: „Aceasta este o avertizare serioasă pentru toți cei care doresc să ocupe o funcție de conducere.”,
„18”: „Reliile aceasta subliniază importanța detaliilor în comunitățile creștine.”,
„19”: „Această chemare la neprihănire ne reamintește despre prioritățile noastre spirituale.”,
„20”: „Acesta este un test al devotamentului nostru față de Dumnezeu.”,
„21”: „Aceasta ne întronează în responsabilitatea noastră față de credință.”,
„22”: „În aceste cuvinte se află o promisiune profundă de siguranță.”,
„23”: „Acesta este un mesaj care trebuie să rezoneze profund în inima fiecărui credincios.”,
„24”: „Aceste cuvinte ne cheamă să evaluăm adevărata noastră dragoste pentru Dumnezeu.”,
„25”: „În schimb, ne va ajuta să găsim adevărata noastră vrednicie în relația cu Dumnezeu.”

Rădăcina tuturor relelor

În centrul credinței creștine se regăsește convingerea profundă că Dumnezeu este sursa adevărului și a vieții noastre (Luca 12:15: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.”).

Este trist să vedem un frate sau o soră care, proclamându-se creștin, caută doar să adune averile pământești, și mai tragic este când această mentalitate devine o normă printre liderii spirituali.

Societatea contemporană ne bombardează constant cu mesaje care promovează ideea că fericirea vine din acumularea de bunuri și din puterea financiară.

Dacă pastorii nu se opun acestei viziuni lumești, cum putem salva turma de la această capcană spirituală?

Dragostea de bani este un mesaj care, din păcate, ne poate afecta profund sufletul, având un impact semnificativ asupra liderilor noștri.

Apostolul Pavel ne avertizează că dragostea de bani este „rădăcina tuturor relelor”; ” 1 Timotei 6:9 ”Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare.

Toate relele izvorăsc din această dorință – dorința pentru lucruri efemere, nu pentru Dumnezeu.

Fără excepții. . . Toate păcatele, „toate relele”, sunt rodul acestei dorințe sărace: iubirea pentru bunurile pământești, fără Dumnezeu.

Astfel, inima care își îndreaptă dragostea spre bani, în loc să se bazeze pe Dumnezeu, este predispusă să producă tot felul de nelegiuiri și chiar esența răului.

„Este iubirea de bani cu adevărat rădăcina tuturor relelor?”

Iubirea banilor, așadar, nu este doar un defect minor, ci o privire profundă asupra rebeliunii duse la extrem împotriva voinței divine.

La timpul hotărât, adevărul va ieși la lumină. Iar repercusiunile vor fi cu atât mai grave cu cât aceste realități se vor dezvălui în viața liderilor noștri.

Rădăcina tuturor relelor

În centrul creștinismului se află afirmația că Dumnezeu este adevărata noastră viață (Luca 12:15 Apoi le-a zis: „Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.”).

Este tragic ca pentru un om care se declară creștin să urmărească în viața sa numai posesiuni pământești din ce în ce mai multe – și o tragedie și mai mare pentru liderii din biserică.

Societatea modernă ne inundă în mod constant cu mesaje care implică faptul că adevărata viață constă în mai multe lucruri și o mai mare putere de cumpărare.

Și dacă pastorii bisericii nu se poziționează împotriva curentului lumesc în învățătura și în viața lor individuală, cine va salva turma din această capcană mortală?

Pe lângă mesajul extrem de important pe care îl transmite, dragostea de bani nu este un pericol mic în sufletul uman, doar pentru a fi amplificat la liderii noștri.

Pavel spune, literal, că este “rădăcina tuturor relelor” – De aceea, toate aceste multe dorințe “îi aruncă pe oameni în ruină și distrugere” (1 Timotei 6:9). . . .

Toate relele provin din această dorință – dorința pentru orice, mai puțin pentru Dumnezeu.

Fără excepții. … Toate păcatele, “toate relele”, provin din această dorință, din această iubire – reprezentată în 1 Timotei 6:10 ”Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.”- prin iubirea pentru moneda de schimb, minus Dumnezeu”

Cu alte cuvinte, genul de inimă care iubește banii (tot mai multe resurse) în detrimentul lui Dumnezeu este genul de inimă care produce tot felul de rele, și chiar esența răului.

Iubirea banilor, așadar, nu este un defect sau o slăbiciune izolată. Este o privire pătrunzătoare în adâncurile răzvrătirii unui suflet împotriva lui Dumnezeu.

La timpul potrivit, adevărul va ieși la iveală.

Iar repercusiunile vor fi cu atât mai dezastruoase cu cât va ieși la iveală în rândul liderilor.

Slujitorii lui Dumnezeu sunt chemați să trăiască în puritate și să nu fie legați de iubirea de bani, ci să îmbrățișeze o viață de credință și generozitate!

Isus ne dorește să fim înțelepți din punct de vedere spiritual prin dărnicia noastră plină de bucurie, administrați ai darurilor Sale, având mereu în vedere veșnicia și slujindu-l pe Dumnezeu cu inimi curate, evitând păcatul.

Luca 16:9 ”Și Eu vă zic: Faceți-vă prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte, pentru ca, atunci când veți muri, să vă primească în corturile veșnice.”

Pastorii care se lasă atrasi de avuție nu pot împlini chemarea divină de a fi administratori integri ai resurselor lui Dumnezeu.

“Nici un slujitor nu poate sluji la doi stăpâni, căci ori îl va disprețui pe unul și va iubi pe celălalt, ori se va dărui unuia și va nesocoti pe celălalt.

Nu puteți sluji lui Dumnezeu și banilor.”

Luca 16:13 ”Nicio slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt, sau va ține numai la unul și va nesocoti pe celălalt. Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.”

Care ar putea fi mai însemnat pentru pastorii și conducătorii noștri decât chemarea de a nu iubi și nu sluji banilor?

Chiar și atunci când realitatea pare complicată, Isus ne reamintește că, în esență, totul se reduce la o alegere.

Examinati-vă inima.

Nu doar o dată, ci constant.

Dorința noastră ca și creștini este să ne eliberăm de această povară și să avem slujitori care Îl iubesc și Îl onorează pe Dumnezeu.

Asta înseamnă că ne dorim slujitori care sunt mulțumiți cu ceea ce au și care sunt bucuroși să împărtășească binecuvântările cu ceilalți.

Nu ne putem permite să avem slujitori care iubesc și slujesc banilor.

„1”: „Aceasta înseamnă că trebuie să ne concentrăm asupra valorilor care ne îndrumă în viața de zi cu zi, refuzând tentațiile materialismului care ne pot îndepărta de adevărata misiune spirituală.”,
„2”: „Generozitatea și altruismul devin astfel o parte integrantă a chemării noastre ca administratori ai bunurilor divine.”,
„3”: „Acești slujitori pot fi o piedică în calea creșterii spirituale a comunității pe care o conduc.”,
„4”: „Alegerea dintre cele două stăpâniri este crucială pentru a trăi o viață împlinită și dedicată credinței.”,
„5”: „Această alegere subliniază prioritatea pe care trebuie să o dăm valorilor spirituale în fața celor materiale.”,
„6”: „Dilema este provocatoare, dar este o realitate pe care fiecare lider spiritual trebuie să o confrunte.”,
„7”: „Este esențial să ne întrebăm constant care sunt adevăratele noastre motivații și direcții în slujire.”,
„8”: „Aceasta ne ajută să ne menținem integritatea și să ne aliniem acțiunile la voința divină.”,
„9”: „Este un angajament serios față de învățăturile lui Hristos și misiunea Bisericii.”,
„10”: „Aceasta va promova o cultură a împărtășirii și a sprijinului reciproc în comunitate.”,
„11”: „Așadar, suntem chemați să ridicăm standardele și să căutăm modele de integritate și dedicare față de Dumnezeu.”,
„12”: „Numai așa putem construi o Biserică puternică, bazată pe principiile corecte și o iubire autentică pentru Hristos.”

-Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!

2 Petru 1:2
Isus Te Iubește