Nașterea/renașterea din nou- Dreptul de întâi născut

Dreptul de intai nascut si nasterea din nou conform cu biblia;

Renaşterea Spirituală/Naşterea din nou!

Evrei 6:6 şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit.

Dreptul de intai nascut este cu siguranta un subiect de interes pentru multi dintre noi, mai ales din perspectiva religiei. Asa cum afirma si Biblia in Evrei 6:6, exista o anumita neputinta pentru cei care au cazut si care au vandut dreptul lor de intai nascut. De asemenea, este cu adevarat dificil sa fie innoiti iarasi si adusi la pocainta, atat timp cat Ei rastignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu si-L dau sa fie batjocorit.

Insa, nimeni nu spune ca este imposibil sa fii innoit iarasi, asa cum se mentioneaza in Evrei 6 cu 6. Poti sa te reimpaci cu Dumnezeu si sa iti intorci din nou dreptul de intai nascut. Este important sa cauti o relatie mai profunda cu El si sa tii cont de invataturile si devoțiunea Ta fata de El. Atunci cand realizezi cat de importanta este aceasta relatie, vei fi capabil sa lupti impotriva tentatiilor si sa iti mentii integritatea spirituala.

Asadar, desi poate parea greu si complicat, nu este imposibil sa te eliberezi de acest obstacol si sa iti recastigi pozitia de dreptul de intai nascut. Trebuie doar sa ai incredere in Dumnezeu si sa-l urmezi atat in cuvinte cat si in fapte, iar drumul spre pocainta si innoire va fi mai usor de strabatut.

„Conform cu biblia Luca 16:16
Legea şi prorocii au ţinut până la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.”

Ca si creștini, din Noul Testament, avem un statut moștenit de „dreptul de întâi naștere” prin Isus Hristos ca Fiu întâi născut al lui Dumnezeu ( Romani 8:29 ; Coloseni 1:15 ; Apocalipsa 1:5 ).
Conform învățăturilor din Noul Testament, această moștenire se referă la faptul că suntem copiii lui Dumnezeu prin credință în Isus Hristos și vom deveni co-moștenitori cu El;
Ca singurul Fiu născut al lui Dumnezeu, Isus a primit împărăția de la Tatăl Său și este Domnul tuturor ( Fapte 2:36 ; Filipeni 2:9-11 ; Apocalipsa 19:16 ).
El este stăpânul absolut al tuturor lucrurilor și îi este supus fiecare creatură din cer și de pe pământ;
Hristos promite că va împărtăși cu noi împărăția și moștenirea Sa ( Romani 4:13 ; Galateni 3:29 ; Efeseni 1:18 ; Evrei 11:16 ).
Deși această moștenire este promisă credincioșilor de-a lungul Scripturii, ea nu poate fi obținută prin eforturi umane sau merite personale;
În schimb, este un dar din partea lui Dumnezeu, oferit prin har prin intermediul credinței în Fiul Său unic, Isus Hristos.

Deoarece dreptul de intai nascut face referire la Nasterea din nou si devii o faptura noua in Hristos ca cele vechi s-au dus: gasim scris scriptura 1 Petru 1:3
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie
1 Petru 1:23
fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac.
Acest concept este întărit și de faptul că, conform Bibliei, la a doua venire a lui Hristos, El va fi recunoscut ca fiind “Primul născut dintre cei morți” (Coloseni 1:18).
În concluzie, dreptul de întâi născut și nașterea din nou au un sens profund în teologia creștină, reprezentând trecerea de la vechiul om păcătos la un om născut din nou în Hristos, prin credință și îndurarea Sa.

Dreptul de intai nascut si nasterea din nou conform cu biblia : Esau’ conform cu biblia si-a vandut dreptul de intai nascut gasim scris in Geneza 25: 31-Iacov a zis: „Vinde-mi azi dreptul tău de întâi născut!”
32Esau a răspuns: „Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi slujeşte dreptul acesta de întâi născut?”
33Şi Iacov a zis: „Jură-mi întâi.” Esau i-a jurat şi astfel şi-a vândut* dreptul de întâi născut lui Iacov.
Esau și-a vândut dreptul de întâi născut și astfel a pierdut binecuvântarea pe care ar fi trebuit să o primească ca primul născut. Acest lucru ne amintește cât de prețioasă este binecuvântarea pe care o primim de la Dumnezeu și cât de important este să o prețuim și să o păstrăm.
* Evr 12:16
34Atunci, Iacov a dat lui Esau pâine şi ciorbă de linte.
După ce Iacov a obținut dreptul de întâi născut de la Esau, el a dat lui Esau pâine și ciorbă de linte. Acest gest al lui Iacov a arătat că, deși a obținut ceea ce își dorea, nu și-a uitat fratele și a arătat compasiune față de el.
El a mâncat şi a băut*; apoi s-a sculat şi a plecat.
Esau și-a pierdut dreptul de întâi născut din cauza alegerilor lui greșite. În mod similar, putem pierde binecuvântările lui Dumnezeu prin alegeri greșite. Este important să ne amintim că Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru și suntem responsabili pentru alegerile noastre.
Astfel şi-a nesocotit Esau dreptul de întâi născut.
Nasterea din nou este vitală pentru a fi numiți copii ai lui Dumnezeu și pentru a obține vieța veșnică. Prin învierea lui Isus Hristos, Dumnezeu ne-a dat o nădejde vie și ne-a oferit o nouă șansă de a trăi pentru El.
* Ecl 8:15 Isa 22:13 1 Cor 15:32

Pericolul vanzarii dreptului de intai nascut este egal = cu a vinde dreptul de te a numii copil de a Lui Dumnezeu mai exact sa devii ,,,,apostat,, sa te lapezi de credinta …caci o data cu lepadarea de credinta este cu neputinta sa ne intoarcem inapoi deoarece
am pierdut dreptul de intai nascut adica de nascut din nou conform cu Noul testamaent unde este scris despre nasterea din nou Nastererea din nou: 1 Petru 1:3
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie
1 Petru 1:23
fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac..
Prin Noul Testament, știm că trebuie să ne năstem din nou pentru a fi într-adevăr copiii lui Dumnezeu. Aceasta vine prin credință în Isus Hristos și prin puterea Cuvântului lui Dumnezeu, care ne transformă inimile și ne îndreaptă către El.

Dreptul de întâi născut, cu o istorie de secole, bazată pe versetele cheie ce îndrumă comunitățile religioase de-a lungul timpului. Acest obicei de a respecta ordinea nașterilor a fost consolidat de-a lungul generațiilor și s-a transmis ca o valoare importantă pentru familiile creștine din întreaga lume.

Totuși, Biblia arată, de asemenea, că tatăl ar putea anula dreptul de întâi născut și să-l transmită unui fiu mai mic.
Acest lucru demonstrează că dreptul de întâi născut nu era absolut și putea fi modificat conform dorinței tatălui.
Un bun exemplu în acest sens este cazul lui Iacov și al lui doisprezece fii.
Ruben și-a pierdut astfel dreptul de întâi născut, iar acest lucru a fost esențial în stabilirea tribului lui Levi ca trib sacerdotal.
Ruben era cel mai mare, dar dreptul de întâi născut a fost dat fiilor lui Iosif.
Aceasta subliniază faptul că înțelegerea și aplicarea dreptului de întâi născut erau flexibile, putând fi ajustate în funcție de circumstanțe și de voința tatălui.
Chiar și atunci, Iacov l-a binecuvântat pe fiul mai mic, Efraim, mai presus de cel mai mare, Manase ( Geneza 37:19-22 ; Geneza 49:1-4 ; Geneza 49:22-26)..
Prin urmare, este important să analizăm contextul și motivațiile din spatele situațiilor în care dreptul de întâi născut este menționat în Biblie, pentru a înțelege mai bine semnificația acestui concept în lumea antică.

Pe lângă asumarea rolului de conducere în familie, beneficiarul dreptului de naștere a moștenit de două ori față de cel primit de ceilalți fii.
În societatea antica, statutul de prim născut confera o mare putere si prestigiu din momentul în care se naștea, acesta fiind considerat moștenitorul familiei și capul acesteia.
În cazurile în care un soț ar putea avea mai multe soții, dreptul de întâi născut a revenit întotdeauna fiului întâi născut al tatălui și nu putea fi acordat fiului unei soții preferate fără o justificare adecvată ( Deuteronom 21:15-17 ) sau dacă primul născut mama fiului era o concubină sau o sclavă ( Geneza 21:9-13 ; Judecătorii 11:1-2 )..
În plus, dreptul de naștere aducea cu el și anumite responsabilități, în special în ceea ce privește îngrijirea părinților pe măsură ce aceștia îmbătrâneau sau ajungeau în nevoie de ajutor.

Dreptul de întâi născut al fiului întâi născut al regelui este o tradiție care includea succesiunea sa la tron, așa cum este menționat în 2 Cronici 21:1-3. Însă, în ciuda acestei tradiții, regele Roboam al lui Iuda a încălcat-o prin transmiterea dreptului de întâi născut către fiul său preferat, Abia. Pentru a evita problemele cu fiii săi mai mari, regele Roboam a decis să îi plătească, conform 2 Cronici 11:18-23.

In concluzie, se poate spune că acest aspect al legii succesorală a fost tratat cu oarecare flexibilitate. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul că tradiția și obezanța față de aceasta au fost valorizate în culturile antice, inclusiv în cea a regatelor din Israel și Iuda.

Creștinii sunt avertizați să nu-l imite pe Esau, care, din impuls, și-a dat dreptul de primul născut pentru un vas cu tocană ( Evrei 12:16-17 ; Geneza 25:19-34 ). Decizia impulsivă a lui Esau de a-și schimba dreptul de întâi născut cu un castron cu tocană servește drept avertisment pentru creștini (Evrei 12:16-17; Geneza 25:19-34). Din cauza nebuniei sale, Esau și-a pierdut dreptul de primul născut și binecuvântările tatălui său ( Geneza 27 ). Nebunia lui Esau l-a făcut să-și piardă dreptul de întâi născut și binecuvântările tatălui său (Geneza 27). Lecția pentru noi este să respectăm ceea ce este sfânt. Suntem chemați să onorăm și să păstrăm ceea ce este sacru și nu trebuie niciodată să aruncăm deoparte ceea ce este important, onorabil și evocator pentru o plăcere temporară. Nu ar trebui să aruncăm niciodată ceea ce este important, evlavios sau onorabil de dragul plăcerii temporare.

Accentul nostru este să rămână pe Isus, moștenitorul desemnat al tuturor lucrurilor ( Evrei 1:2 ; Psalmul 2:7-8 ; Matei 28:18 ).).

Și noi, prin harul Său și prin credința noastră în El, suntem socoțiți ca moștenitori împreună ( Romani 8:17 ; Galateni 3:29 ; Tit 3:7 )..

Dreptul de întâi născut, conform cu biblia si inteles biblic in
Geneza 25:27
Esau îşi vinde dreptul de întâi născut – Titlu
Geneza 25:31
Iacov a zis: „Vinde-mi azi dreptul tău de întâi născut!”
Geneza 25:32
Esau a răspuns: „Iată-mă, sunt pe moarte; la ce-mi slujeşte dreptul acesta de întâi născut?”
Geneza 25:33
Şi Iacov a zis: „Jură-mi întâi.” Esau i-a jurat şi astfel şi-a vândut dreptul de întâi născut lui Iacov.
Dreptul de întâi născut reprezintă poziția privilegiată din familia evreiască, ca fiu cel mai mare.
Geneza 25:34
Atunci, Iacov a dat lui Esau pâine şi ciorbă de linte.
Esau s-a confruntat cu o decizie dificilă atunci când Iacov i-a cerut să îi vândă dreptul de întâi născut, însă datorită faptului că nu îi era de mare folos, a decis să o facă.
El a mâncat şi a băut; apoi s-a sculat şi a plecat.
După ce și-a vândut dreptul de întâi născut, Esau a mâncat și a băut și apoi a plecat, fiind evident că nu-i păsa prea mult de consecințe.
Astfel şi-a nesocotit Esau dreptul de întâi născut.
Esau și-a nesocotit dreptul de întâi născut, ceea ce a avut repercusiuni asupra viitorului său, fiind lipsit de binecuvântare.
Geneza 27:36
Esau a zis: „Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov, căci m-a înşelat de două ori.
Esau s-a simțit trădat atunci când și-a dat seama că Iacov îi luase și binecuvântarea și a considerat că nimic din ce i se cuvenea ca fiu cel mare nu i-a fost păstrat.
Mi-a luat dreptul de întâi născut şi iată-l acum că a venit de mi-a luat şi binecuvântarea!” Şi a zis: „N-ai păstrat nicio binecuvântare pentru mine?”
Geneza 43:33
Fraţii lui Iosif s-au aşezat la masă în faţa lui: de la întâiul născut, după dreptul lui de întâi născut, şi până la cel mai tânăr, aşezaţi după vârstă; şi se uitau unii la alţii cu mirare.
Un alt exemplu de importanță atribuită dreptului de întâi născut este ilustrat în Geneza 43:33, unde cei doi frați reuniți, Iosif și frații săi, sunt așezați la masă după vârstă, cum ar fi fost de așteptat, dar și după dreptul de întâi născut.
Deuteronomul 21:17
Ci să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubeşte şi să-i dea o parte îndoită din averea lui, căci fiul acesta este cel dintâi rod al puterii lui şi lui i se cuvine dreptul de întâi născut.
Dreptul de întâi născut era o chestiune importantă și în afara contextului biblic, precum este ilustrat în Deuteronomul 21:17.
1 Cronici 5:1
Fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel – căci el era întâiul născut, dar, pentru că a spurcat patul tatălui său, dreptul lui de întâi născut a fost dat fiilor lui Iosif, fiul lui Israel.
În ciuda faptului că Iosif era cel mai mare fiu al lui Israel, dreptul său de întâi născut nu a fost recunoscut din cauza unei neînțelegeri cu privire la paternitatea sa.
Totuşi Iosif n-a fost scris în spiţele de neam ca întâi născut.
Chiar dacă nu a fost recunoscut ca întâi născut în spițele de neam, Iosif era în continuare cel mai mare fiu al lui Israel și, prin urmare, ar fi avut dreptul de întâi născut.
1 Cronici 5:2
Iuda a fost în adevăr puternic printre fraţii săi şi din el a ieşit un domnitor, dar dreptul de întâi născut este al lui Iosif.
În ciuda faptului că Iuda a fost puternic printre frații săi, dreptul de întâi născut era deținut de Iosif.
Evrei 12:16
Vegheaţi să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mâncare şi-a vândut dreptul de întâi născut..
Exemplul lui Esau este folosit ca avertisment în Evrei 12:16, prin care se sugerează că vânzarea dreptului de întâi născut este un act de trădare și de neglijare a privilegiilor spirituale.

Să ne uităm la o abordare directă a următoarelor versete:

Matei 4:23
Isus străbătea toată Galileea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care erau în norod.
Vindecarea neputintei fizice si spirituale este o tema importanta in invataturile lui Isus, asa cum reiese din versete precum Matei 4:23 si Matei 9:35. Aceste pasaje evidentiaza asadar puterea vindecatoare a lui Isus asupra oricarei afectiuni sau neputinte care putea lovi oamenii din Galileea.
Matei 6:19
Adevăratele comori.
Matei 6:19 se axeaza mai mult pe ideea comorilor spirituale, subliniind ca adevaratele bogatii se nasc din faptele bune si virtutea morala, nicidecum din stransul de bunuri materiale.
Neputinţa de a sluji la doi stăpâni.
O alta neputinta adesea asociata cu omul este aceea de a fi supus mai multor stapani. In Matei 6:24, Isus atrage atentia ca nimeni nu poate sluji la doi stapani in acelasi timp, ci va iubi unul si va dispretui celuilalt.
Grijile şi îngrijorările – Titlu
Matei 9:35
Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă care era în norod.
Dupa ce el insusi a vindecat orice fel de boala si neputinta, Isus a acordat puteri asemanatoare celor 12 ucenici ai sai pentru a fi la randul lor eliberatori de suferinta, dupa cum putem afla din Matei 10:1.
Matei 10:1
Apoi, Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi şi le-a dat putere să scoată duhurile necurate şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă.
Matei 17:20 subliniaza puterea credintei chiar si atunci cand aceasta este foarte mica. Isus ii invata pe ucenici ca prin credinta, orice mare munte poate fi mutat, simbolizand astfel puterea divina de a depasi orice obstacol.
Matei 17:20
„Din pricina puţinei voastre credinţe”, le-a zis Isus.
Asemenea ideii enuntate anterior, Matei 19:26 si Marcu 10:27 se axeaza pe tema absolutismului divin si a puterilor nemarginite ale lui Dumnezeu de a face cele imposibile posibile, de a depasi limitarile omeneastre.
„Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ‘Mută-te de aici colo’, şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.
Isus a dedicat multe din invataturile sale vindecarii neputintei, fizice sau spirituale. Intr-un pasaj din Luca 13:11, este povestita vindecarea unei femei care suferea de o neputinta fizica de 18 ani si care in cele din urma a fost vindecata prin puterea divina a lui Isus.
Matei 19:26
Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă.”
Marcu 10:27
Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: „Lucrul acesta este cu neputinţă la oameni, dar nu la Dumnezeu, pentru că toate lucrurile sunt cu putinţă la Dumnezeu.”
Luca 13:11
Şi acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputinţă; era gârbovă şi nu putea nicidecum să-şi îndrepte spatele.
Luca 13:12 reprezinta continuarea pasajului anterior, subliniind faptul ca femeia respectiva a fost eliberata de neputinta sa imediat ce Isus a chemat-o la el.
Luca 13:12
Când a văzut-o Isus, a chemat-o şi i-a zis: „Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta.”
Luca 17:1
Isus a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputinţă să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de acela prin care vin!
Luca 18:27
Isus a răspuns: „Ce este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu.”
Romani 8:3
Căci – lucru cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimiţând, din pricina păcatului, pe Însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului,
1 Corinteni 15:43
este semănat în ocară şi înviază în slavă; este semănat în neputinţă şi înviază în putere.
In 1 Corinteni 15:43 se evidentiaza puterea neintrecuta a invierii si a transfigurarii, luand ca exemplu firile omenesti, care sunt semanate in ocarie si slabiciune, dar care pot fi transformate prin credinta in fiinte puternice si pline de slava.
Galateni 4:13
Dimpotrivă, ştiţi că în neputinţa trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia dată.
Plin de modestie, apostolul Pavel isi recunoaste si el propria neputinta fizica, insa considera acest lucru o mica pretuire fata de mesajul lui Dumnezeu, asa cum putem citi in Galateni 4:13.
Evrei 6:6
şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit.
In Evrei 6:6 gasim un apel catre credinta si pocainta, insotit de o invocare solenela la adresa celor care, ratacindu-se, rastignesc iarasi fiul lui Dumnezeu si care, prin urmare, isi adanceasca si mai mult neputinta.
Evrei 6:18
pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba şi în care este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte,
Evrei 10:4
căci este cu neputinţă ca sângele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.
In schimb, Evrei 6:18 aduce un suflu de speranta, subliniind faptul ca Dumnezeu este garantul nadejdii noastre si ca mesajul crestin isi gaseste intotdeauna radacini adanci in credinta si in credinciosie.
Evrei 11:6
Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută..
Asadar, printre temele frecvent abordate de Isus in predica sa se numara si vindecarea neputintelor si eliberarea de suferinte, indiferent daca acestea erau de ordin fizic sau spiritual. Conform intelegerii crestinismului, doar prin credinta, pocainta si spiritualitate putem spera sa ne vindecam neputintele si sa ne apropiem de Dumnezeu.