Ce este?-Rugăciunea și ungerea cu undelemn!-Când și în ce condiții se face!
1.Ungerea cu ulei este un act fizic care exprimă un adevăr spiritual: îi aparținem lui Dumnezeu și ne-am încredințat în întregime în grija Lui.
Ungerea cu ulei exprimă acel punct în acțiune.
Prin ungerea cu ulei, arătăm că suntem recunoscători pentru îndrumarea și protecția Sa și că suntem gata să-L urmăm cu toată inima și cu tot sufletul.
2,Rugăciunea exprimă acest punct prin cuvinte
În același timp, rugăciunea este o modalitate prin care ne exprimăm gratitudinea față de El și îi cerem ajutorul și îndrumarea în toate aspectele vieții noastre.
Citește 1 Samuel 16:1-13
După citirea acestor pasaje, devine evident că actul ungerii cu ulei este un ritual semnificativ și simbolic în vremurile biblice.
Continua să citești
, Levitic 8:9-12, Geneza 28:10-22 și Levitic 8:10-11.
Pasajele descriu diferite persoane și obiecte care sunt unse cu ulei, inclusiv David, tabernacolul și altarul.
Cine sau ce este uns în aceste pasaje? Ce înseamnă uleiul de ungere când este turnat asupra anumitor persoane, obiecte sau locuri?
Citiți Geneza 2:4-17 și observați analogia dintre apă și Duhul lui Dumnezeu ca surse fundamentale ale vieții.
Isaia folosește această analogie în profețiile sale, descriind revărsarea Duhului ca apa pe pământ uscat ca un fel de ungere.
Aruncă o privire la Isaia 32:15-18 și Isaia 44:2-4.
Isaia se bazează pe această analogie pentru a sublinia puterea transformatoare a Duhului lui Dumnezeu.
Cum se bazează Isaia pe această analogie?
Cum acționează botezul lui Isus (Marcu 1:1-15) ca „ungere” lui dacă nu există ulei? După „ungerea” cu apă și Duhul din Geneza 2, alte ungeri au loc întotdeauna cu ulei simbolic.
Deși nu este implicat ulei, botezul lui Isus din Marcu 1:1-15 servește ca un fel de ungere.
Însă scena botezului lui Isus este diferită – el este uns cu apă și Duh, ca omul din Geneza 2.
Acest lucru este semnificativ deoarece arată că ungerea nu este doar despre actul fizic de a turna ulei, ci despre transformarea spirituală pe care o reprezintă.
De ce contează acest lucru?
Cum ne ajută ea să înțelegem mai bine actul de a unge o persoană?
Citește Fapte 2:1-21.
În Fapte 2:1-21, cuvântul specific „ungere” nu apare, dar descrierea evenimentelor din jurul Rusaliilor arată clar că apostolii sunt unși cu Duhul Sfânt.
Cuvântul specific „ungere” nu apare în această poveste, dar descrierea evenimentului în contextul mai larg al Bibliei nu spune că aceasta este o ungere a celor 12 apostoli.
Ungerea apostolilor servește pentru a-i dota cu puterea și îndrumarea de care au nevoie pentru a răspândi mesajul lui Isus în întreaga lume.
Cu ce sunt unși apostolii lui Isus și cum ați descrie semnificația și scopul acestei ungeri?.
În general, actul ungerii reprezintă un simbol puternic al transformării spirituale și al împuternicirii în Biblie.
Există un ritual în Biblie care implică plante parfumate și condimente care fac un ulei bogat de turnat pe obiecte sau oameni speciale.
În Vechiul Testament, uleiul de ungere era folosit pentru a da putere și autoritate conducătorilor și preoților.
Acesta se numește ulei de ungere.
De asemenea, în Noul Testament, Isus Hristos este descris ca fiind uns cu ulei înainte de a-și începe slujirea publică.
Iar sensul ei este înrădăcinat în povestea grădinii Edenului, unde Dumnezeu a furnizat apă pentru uscat și l-a format pe om, umplându-l cu Duhul Său.
Acest act de ungere a fost considerat o modalitate prin care Duhul Sfânt este manifestat și transmis în lume.
Uleiul de ungere a fost folosit și în scopuri medicinale și de înfrumusețare în lumea antică.
Uleiul este un simbol lichid.
Este apa vieții și Duhul lui Dumnezeu combinate împreună, folosite pentru a marca o persoană sau un loc ca o punte între Cer și Pământ..
Cu toate acestea, ritualul de ungere rămâne un simbol puternic al transformării și consacrării spirituale.
Ungerea în Biblia ebraică
În timpul exilului său în pustie, Iacov a avut un vis.
El vede îngeri care urcă și coboară pe scară, simbolizând legătura dintre cer și pământ și capacitatea umană de a comunica cu divinitatea.
Vede o scară care duce la Rai.
Scara este interpretată ca o metaforă pentru modul în care oamenii pot ajunge la cunoașterea și apropierea de Dumnezeu prin ascensiune spirituală.
Când se trezește, unge piatra pe care a dormit și a numit locul „Casa lui Dumnezeu”, un loc în care Cerul și Pământul sunt una.
Ungerea unei pietre sau a unui obiect la care se întâmplă un eveniment sacru este o practică veche în diferite tradiții religioase și poate simboliza consacrarea acelui loc sau obiect ca un vehicul divin.
Israeliții au construit cortul în pustie. Când a fost terminat, ei au uns cortul cu ulei, marcându-l ca un loc în care prezența cerească a lui Dumnezeu a coborât pe Pământ.
Preoții lui Israel și regii lor au fost unși cu untdelemn pentru a-i pune deoparte ca conducători, pentru a media înțelepciunea cerească a lui Dumnezeu către lume.
Dar ei au respins înțelepciunea lui Dumnezeu. Au condus cu violență, ducând la ruină și exil.
Cel Uns
Eșecul lor a creat speranță pentru cel suprem uns, unul uns nu doar cu ulei, ci cu apă și Duh – nu doar o punte către Rai, ci Raiul însuși venit pe Pământ.
Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu, a fost trimis în lume pentru a aduce mântuirea și speranța la oameni prin ungerea divină.
Acesta este Isus Hristos.
El a fost uns nu doar cu ulei, ci și cu apă și Duhul Sfânt, ceea ce îl face să fie Raiul venit pe Pământ.
Mai mult decât un nume, „Hristos” este un titlu-NOBIL-SFANT
Acest titlu este folosit pentru a-l descrie pe Isus drept salvatorul și regele cosmice care aduce lumina divină în lume.
Înseamnă „unsul”, noul om, preotul suprem, regele cosmic, viața cerească a lui Dumnezeu care vine în lumea noastră într-un mod nou – un mod surprinzător.
De-a lungul vieții sale, Isus Hristos a demonstrat puterea și dragostea divină prin învățăturile și faptele sale minunate.
Și după ce Isus a înviat din morți, El și-a răspândit ungerea în lume prin adepții săi, creștinii, din cuvântul „hristos”, unși care îl urmează pe Cel Uns, oameni marcați de Duhul lui Dumnezeu pentru ca tot mai mulți pământeni să poată fii plin de viața Raiului..
Astăzi, creștinii sunt considerați unși ai lui Dumnezeu și poartă misiunea de a răspândi lumina divină prin faptele lor bune și cuvintele lor de învățătură.
Prin urmare, ungerea cu ulei și rugăciunea sunt două modalități diferite, dar complementare de a ne arăta recunoștința și de a ne conecta cu Dumnezeu.
Acest adevăr și practică se găsesc în Iacov 5:14-15: „Este cineva bolnav dintre voi? Să cheme pe bătrânii bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului.
Și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va vindeca.
Cunoaștem de la apostolul Iacov că această metodă de rugăciune poate fi eficientă dacă se face cu credință și umilință față de voința lui Dumnezeu și în credința comunității.
Și dacă a săvârșit păcate, i se va ierta.”.
Este important să subliniem faptul că vindecarea este la discreția lui Dumnezeu și că rugăciunea noastră este o cerere adusă înaintea Sa, dar prin ea putem arăta iubire și să împărtășim îngrijorarea noastră față de cei bolnavi.
Faptul că aceasta se face „în numele Domnului” reflectă faptul că aceasta se face sub domnia, suveranitatea și providența Sa.
Când ne rugăm pentru vindecare, ne dedicăm încrederea în suveranitatea și puterea lui Dumnezeu în a vindeca și a înlătura durerea și suferința noastră.
De asemenea, ne amintim că el este Tatăl nostru și ne apropiem de el ca atare, fiind siguri că dorește lucruri bune pentru copiii săi, după planul său bun, înțelept, suveran și iubitor (Mat.
Ne apropiem de Tatăl nostru cerecându-I mila și bunătatea de care avem nevoie în viață, fiind siguri că El ne iubește și ne dorește binele.
7:9-11).
Dumnezeu este plin de iubire și bunătate și aceste calități se manifestă în căile Sale perfecte și în planurile Sale pentru viața noastră.
El este bun și căile lui sunt bune (Ps.
Ne vom găsi liniștea și siguranța în viață prin credința noastră în bunătatea și răbdarea lui Dumnezeu.
119:68).
Prin rugăciunea noastră, ne opunem influenței distructive a păcatului în viața noastră și ne amintim de speranța noastră de mântuire și restaurare prin dragostea și harul lui Dumnezeu.
Cu toate acestea, adunarea noastră în rugăciune pentru vindecare este, de asemenea, o declarație împotriva păcatului, a efectelor păcatului și a rezultatelor manifestate în această lume căzută (Romani 8:18-25; 2 Cor.
Credința noastră în puterea lui Dumnezeu de a ne vindeca ne ajută să rămânem puternici și încrezători, chiar și în mijlocul durării și suferinței noastre.
4:16-18).
Prin plânsul Său la mormântul lui Lazăr, Isus ne-a arătat că suferința și durerea sunt împotriva voinței și planului lui Dumnezeu pentru viața noastră.
El a venit să ne elibereze de orice putere a păcatului și să ne ofere speranță și vindecare prin jertfa Sa de pe cruce.
35), pe care a venit să le biruie (1 Ioan 3:5, 8).
Orice rugăciune pentru vindecare este o declarație de război împotriva oricărei încercări a diavolului de a ne distruge și de a ne descuraja în viața noastră.
Împreună ne rugăm „Vie Împărăția Ta, fă-se voia Ta, așa cum este și în ceruri pe pământ” (Matei 6:10).
În fața puterii și influenței distructive a diavolului, rugăciunea noastră pentru vindecare ne ajută să ne amintim de puterea și autoritatea pe care Dumnezeu o are asupra vieții noastre.
Recunoaștem că aceasta nu este doar o rugăciune împotriva acestei lumi căzute, răscumpărată-nu-încă-slăvită, este și o declarație împotriva dușmanului care vine să omoare, să fure și să distrugă (Ioan 10:10).
Prin jertfa lui Hristos, diavolul a fost învins și orice putere a lui asupra vieții noastre a fost distrusă.
Dar el a fost învins (Col.
Acum suntem liberi să trăim în victoria lui Hristos și să experimentăm harul și binecuvântarea Lui în viața noastră.
2:15).
Faptul că persoana bolnavă din acest text trebuie să „cheme” bătrânii să-l viziteze sugerează că această persoană este grav bolnavă – nu poate participa la adunări corporative sau la alte funcții în care ar putea întâlni bătrâni.
Mai mult, descrierea vindecării din versetul 15 sugerează, de asemenea, că boala este severă.
IACOV 5 : 14 Este vreunul dintre voi bolnav? Să-i cheme pe bătrânii[a] bisericii, ei să se roage pentru el şi să-l ungă cu untdelemn în Numele Domnului.
15 Rugăciunea făcută cu credinţă îl va face bine pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşi, iar dacă a săvârşit păcat, va fi iertat.”
În mod pragmatic, chemarea bătrânilor tăi să se roage pentru tine într-o perioadă de boală pune nevoile tale nu numai înaintea lor, ci, probabil, înaintea întregii congregații.
Bătrânii sunt cei mai potriviți să știe cum să aibă grijă de tine, cum să-ți exprime nevoile bisericii și cum să slujească speranța Evangheliei.
Sfârșitul versetului 16 poate oferi un alt indiciu de ce bolnavii ar trebui să-și cheme bătrânii să se roage pentru ei.
În acel verset, Iacov ne învață că „rugăciunea unui om drept are o mare putere în timp ce lucrează”..
În rugăciunea noastră pentru vindecare, ne dedicăm vieților noastre lui Dumnezeu și cerem ca planurile și voința Sa să fie îndeplinite în viața noastră.
Este, de asemenea, o rugăciune pentru ca domnia și domnia lui Dumnezeu să fie extinse prin harul și mila Lui, stabilind pacea cu el și shalom, care ne afectează întreaga existență.
Încrezători în puterea și autoritatea lui Hristos, așteptăm cu nerăbdare venirea Împărăției Lui și mântuirea finală a lumii noastre.
În timp ce ne rugăm pentru ca Împărăția lui Dumnezeu să vină, ne amintim că, la venirea lui Isus, care deschide Împărăția, aceasta este atât acum, cât și nu încă, prezent și viitor (Marcu 1:14-15).
Fiecare vindecare și restaurare în viața noastră este un simbol al puterii și dragostei lui Dumnezeu și o promisiune a restabilirii finale a lumii Lui.
Având în vedere calificările pentru bătrâni (1 Tim. 3:1–7”Adevărat* este cuvântul acesta: „Dacă râvneşte cineva să fie episcop**1, doreşte un lucru† bun.”
* 1 Tim 1:15 ** Fapte 20:28 Fil 1:1 † Efes 4:12
2Dar trebuie ca episcopul* să fie fără prihană, bărbatul** unei singure neveste, cumpătat, înţelept, vrednic de cinste, primitor de oaspeţi, în stare† să înveţe pe alţii.
* Tit 1:6 ** 1 Tim 5:9 † 2 Tim 2:24
3Să nu fie nici beţiv*, nici bătăuş**, nici† doritor de câştig mârşav, ci să fie blând††, nu gâlcevitor, nu iubitor de bani;
* 1 Tim 3:8 Tit 1:7 ** 2 Tim 2:24 † 1 Pet 5:2 †† 2 Tim 2:24
4să-şi chivernisească bine casa şi să-şi ţină* copiii în supunere cu toată cuviinţa.
* Tit 1:6
5Căci dacă cineva nu ştie să-şi cârmuiască bine casa lui, cum va îngriji de Biserica lui Dumnezeu?
6Să nu fie întors la Dumnezeu de curând, ca nu cumva să se îngâmfe şi să* cadă în osânda diavolului.
* Isa 14:12
7Trebuie să aibă şi o bună mărturie din* partea celor de afară, pentru ca să nu ajungă de ocară şi** să cadă în cursa diavolului.”
) și responsabilitatea lor de a modela evlavia pentru Biserica (1 Pet. 5:2-5” Sfătuiesc pe prezbiterii*1 dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca şi ei, un martor** al patimilor lui Hristos şi părtaş† al slavei care va fi descoperită:
* Filim 1:9 ** Luca 24:48 Fapte 1:8 Fapte 1:22 Fapte 5:32 Fapte 10:39 † Rom 8:17 Rom 8:18 Apoc 1:9
2Păstoriţi* turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastră, nu** de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu† pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine;
* Ioan 21:15-17 Fapte 20:28 ** 1 Cor 9:17 † 1 Tim 3:3 1 Tim 3:8 Tit 1:7
3nu ca şi cum aţi* stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţeală**, ci făcându-vㆠpilde turmei.
* Ezec 34:4 Mat 20:25 Mat 20:26 1 Cor 3:9 2 Cor 1:24 ** Ps 33:12 Ps 74:2 † Fil 3:17 2 Tes 3:9 1 Tim 4:12 Tit 2:7
4Şi, când Se va arăta Păstorul* cel mare, veţi căpăta cununa** care† nu se poate veşteji, a slavei.
* Evr 13:20 ** 1 Cor 9:25 2 Tim 4:8 Iac 1:12 † 1 Pet 1:4
5Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi*, în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci „Dumnezeu** stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dㆠhar”.
* Rom 12:10 Efes 5:21 Fil 2:3 ** Iac 4:6 † Isa 57:15 Isa 66:2”
), este crucial ca bătrânii din biserica voastră să fie fără reproș și să le invitați mijlocirea în toate situațiile relevante.
După cum afirmă Scriptura, bătrânii trebuie să dea dovadă de înțelepciune și bune maniere, încurajându-i pe ceilalți să urmeze exemplul lor și să își întărească legătura cu Dumnezeu prin rugăciune și fapte bune.
Prin urmare, este important să înțelegeți și să apreciați rolul crucial pe care îl au bătrânii în comunitatea voastră, și să le oferiți sprijinul și respectul de care au nevoie pentru a-și îndeplini misiunea în mod eficient.
(1 Tim. 3:1–7 ) și responsabilitatea lor de a modela evlavia pentru Biserica ( 1 Petru 5:3).
În conformitate cu cuvintele Sfintei Scripturi din 1 Petru 5:3, bătrânii din biserica voastră ar trebui să fie modele de atitudine impecabilă și integritate. Ei trebuie să fie nelipsiți de caracter și să inspire încredere prin cuvintele și faptele lor. În acest fel, ar trebui să încurajezi mijlocirea și colaborarea cu ei pentru soluționarea problemelor sau nevoilor tale spirituale.
De asemenea, avem exemplul lui Iacov, care subliniază importanța încurajării contactului cu bătrânii în vreme de boală. Omul bolnav trebuia nu numai să se roage, ci și să ia legătura cu bătrânii din biserică pentru a primi ungerea și rugăciunea lor. Aceasta este o expresie de credință, smerenie și încredere în puterea lui Dumnezeu, care este stăpânul vieții și a morții.
Într-un timp în care valorile și principiile morale sunt subminate, bătrânii din biserică ar trebui să fie cele mai înalte modele de integritate și sfințenie.
Înțelepciunea și experiența lor trebuie să fie un exemplu și o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare. Să arătăm respect și recunoștință față de bătrânii noștri, ascultând și valorificând sfaturile lor, astfel încât să putem dobândi un suflet curat și o viață împlinită în Dumnezeu.
Mențiunea lui IACOV despre ulei este cu siguranță una dintre cele mai enigmatice părți ale pasajului.
Una dintre posibilități ar fi că Iacov a menționat uleiul ca un simbol al vindecării și al unei bune stări generale de sănătate în cultura evreiască a vremii sale.
Să excludem ce nu înseamnă ungerea cu ulei.
Acest lucru înseamnă că ungerea cu ulei ar putea reprezenta o metodă tradițională antică de vindecare în contextul biblic.
În primul rând, IACOV nu predă doctrina romano-catolică a extremei uncțiuni .
Dimpotrivă, el oferă o perspectivă diferită, rădăcină în obiceiurile evreiești sau iudaice tradiționale.
El nu indică nicăieri că ar trebui să vedem ungerea bolnavilor cu ulei ca pe un „sacrament”.
Prin urmare, această mențiune nu are relevanță sau legătură cu practicile religioase ale Bisericii Catolice.
Mai mult, folosirea uleiului în acest pasaj nu este pentru a pregăti bolnavii pentru moarte, ci este atașată la rugăciunile care caută vindecare și restaurare.
Acest lucru sugerează că în cultura biblică, uleiul era considerat doar un instrument folosit în practicile spirituale, neavând putere în sine de a vindeca.
În al doilea rând, IACOV nu sugerează că uleiul are vreo calitate magică sau supranaturală.
Astfel, nu ar trebui să vedem uleiul ca având o putere vindecătoare în sine, ci ca un mijloc pentru a accesa puterea divină.
Vindecarea rezultă din rugăciunea bătrânilor „în numele Domnului”.
De aceea, rugăciunea este văzută ca fiind cea care activează puterea divină, iar uleiul este doar un simbol sau un instrument folosit pentru a întări această rugăciune.
Uleiul este secundar în acest pasaj, împodobând actul central al rugăciunii – expresia noastră umilă a dependenței de Domnul pentru toate lucrurile, în special pentru sănătatea noastră..
În definitiv, pasajul se concentrează pe credința și încrederea noastră în Dumnezeu pentru a ne vindeca și a ne restaura, iar uleiul este doar un element secundar care împodobește această credință.
În cele din urmă, este important să știm că uleiul menționat în acest pasaj nu este de fapt un ulei medicinal, așa cum sugerează unii comentatori.
În mod specific, atunci când citim Marcu 6:13, ”Scoteau mulți draci și ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și-i vindecau.”
singura altă dată când găsim ulei și vindecare legate în Noul Testament, trebuie să ținem cont de faptul că uleiul nu are un caracter medical, deoarece vindecările descrise în acel pasaj sunt supranaturale.
Cu alte cuvinte, uleiul menționat acolo este utilizat mai degrabă ca un instrument al puterii divine, decât ca un medicament pe care îl putem utiliza astăzi în scopuri medicinale.
În concluzie, acest pasaj din Scriptură nu poate fi utilizat ca justificare pentru utilizarea uleiurilor în scopuri medicinale și ar trebui interpretat în contextul său specific.
Deci ce rost mai are ungerea cu ulei? Probabil, ungerea cu ulei simbolizează pur și simplu consacrarea lui Dumnezeu, așa cum o face adesea în altă parte a Scripturii (cf.
cf. Exodul 30:22-33, unde dumnezeul Yahweh îi cere lui Moise să pregătească uleiul sfânt pentru a fi folosit în Templu.
Numeri 3:3; 1 Sam.
16:13
10:1; Ps.
89:39
89:20).
Ungerea cu ulei este un act fizic care exprimă un adevăr spiritual: îi aparținem lui Dumnezeu și ne-am încredințat în întregime în grija Lui.
Rugăciunea exprimă acest punct prin cuvinte; ungerea cu ulei exprimă acel punct în acțiune.Numeri.16:13 – 3:3 ; 1 Sam.
10:1
10:1 ; Ps.
89:20
89:20 ).
Ungerea cu ulei este un act fizic care exprimă un adevăr spiritual: îi aparținem lui Dumnezeu și ne-am încredințat în întregime în grija Lui.
Rugăciunea exprimă acest punct prin cuvinte; ungerea cu ulei exprimă acel punct în acțiune..
Prin urmare, ungerea cu ulei este un simbol al consacrării și al supunerii noastre către Domnul și trebuie văzută în acest sens.
Începutul versetului 15 pare să sugereze că „rugăciunile credinței” au ca rezultat inevitabil vindecarea fizică.
Totuși, o interpretare mai precisă a acestui verset poate fi că rugăciunile credincioșilor pot aduce vindecare emoțională sau spirituală, nu neapărat doar fizică.
Cu siguranță, o astfel de interpretare nu este în concordanță cu realitatea.
De fapt, mulți oameni credincioși se confruntă cu boli fizice sau accidente la fel ca orice altă persoană.
Evlavia nu este o garanție a sănătății fizice și nici nu poate descuraja perpetuu moartea
De exemplu, evlavia nu poate opri inevitabilitatea morții, fie că este vorba de o moarte fizică sau spirituală.
Evrei 9-27”27 Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata,”
Este important să ne amintim că credința nu este o garanție a fericirii sau succesului în viață, dar poate oferi confort și pace interioară chiar și în mijlocul suferinței.
Mai mult decât atât, Pavel însuși, poate cel mai plin de credință creștin vreodată, a trebuit să-l lase bolnav pe Trofim în Milet.
Aceasta ar trebui să ne aducă un sentiment de empatie față de cei care se confruntă cu boli cronice sau alte probleme de sănătate.
2 Timotei 4 cu 20” 20Erast* a rămas în Corint, iar pe Trofim** l-am lăsat bolnav în Milet.”’
Și, deși Pavel nu a putut vindeca bolile lui Trofim, el l-a încurajat și l-a sprijinit în alte moduri, arătându-ne că putem avea un impact pozitiv asupra vieților altor persoane chiar și atunci când nu vezi vindecarea miraculoasă a corpului.
9:27 ).
În loc să ne concentrăm pe vindecări fizice miraculoase, putem să ne concentrăm pe oferirea de iubire, compasiune și speranță celor din jur, indiferent de circumstanțe.
Mai mult decât atât, Pavel însuși, poate cel mai plin creștin de credință vreodată, a trebuit să-l lase bolnav pe Trofim în Milet ( 2 Tim.
Așadar, rugăciunile credincioșilor pot aduce mulțumire, vindecare emoțională și spirituală, care pot fi mai importante decât vindecarea fizică în anumite situații.
4:20 )..
Cu toate acestea, fiecare persoană are propriul său mod unic de a experimenta credința și impactul său asupra sănătății fizice și emoționale.
Mai degrabă, Iacov ne reamintește că rugăciunea care îi place lui Dumnezeu izvorăște din credința vie pe care a descris-o în capitolul 2. descrie credința vie amintită de Iacov.
În unele ocazii, Dumnezeu folosește aceste rugăciuni pline de credință ca mijloc prin care îi vindecă pe bolnavi.
Dumnezeu poate folosi rugăciunile pline de credință drept mijloc de vindecare.
Rugăciunea cu credință nu este o formulă magică care răsucește brațul lui Dumnezeu pentru a face ceea ce vrem.
Rugăciunea cu credință implică cererea cu îndrăzneală și încrederea umilă în planul perfect al lui Dumnezeu.
Mai degrabă, rugăciunea cu credință îi cere cu îndrăzneală lui Dumnezeu să vindece un frate sau o soră bolnavă și se încrede cu umilință în planul perfect al lui Dumnezeu – un plan care culminează cu Hristos „mântuind” și „înviând” pe tot poporul Său în înviere..
Învierea este punctul culminant al planului perfect al lui Dumnezeu.
Este important să abordăm cu înțelepciune și discernământ situațiile în care dorim să ungem pe cineva cu ulei.
În primul rând, trebuie să înțelegem că nu este o poruncă divină să facem acest lucru pentru fiecare persoană bolnavă pe care o întâlnim.
Este adevărat că ungerea cu ulei poate fi un simbol al credinței și al încrederii noastre în Dumnezeu, dar trebuie să ne asigurăm că această practică este înțeleasă în mod corect și folosită într-un mod benefic.
Totuși, atunci când cineva este grav bolnav și dorește să fie uns cu ulei, acesta poate fi un moment potrivit pentru a face acest lucru.
Ungerea cu ulei poate fi o modalitate prin care ne exprimăm supunerea și încrederea noastră în puterea vindecătoare a lui Dumnezeu și poate oferi o oarecare consolare și speranță celor care sunt afectați de suferință.
În concluzie, ungerea cu ulei poate fi o practică benefică în anumite situații, mai ales atunci când este făcută cu discernământ și dintr-o inimă sinceră.
Este important să înțelegem că nu este o poruncă divină, ci mai degrabă o alegere personală, care trebuie făcută cu atenție și sensibilitate față de persoana care o solicită.
-Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!
2 Petru 1:2
Isus Te Iubește
