Ce este Răpirea? 

Ce este Răpirea? Deși cuvântul „răpire” nu apare explicit în Scriptură, conceptul este clar predat în Sfintele Scripturi. Răpirea Bisericii, cunoscută și sub numele de „Adunarea lui Hristos”, este un eveniment esențial în care Dumnezeu îi va îndepărta pe toți credincioșii de pe pământ, pregătind astfel calea pentru revărsarea judecății Sale asupra tuturor necredincioșilor în timpul „Marelui Necaz”.

Acest eveniment va avea loc înaintea distingerii dintre „vremea aceasta” și „vremea de după aceasta”, iar credincioșii vor fi duși în prezența lui Isus Hristos. Biblia ne învață că Răpirea reprezintă o sursă de speranță pentru credincioși și o mână de ajutor pentru a îndura perioada Necazului, prin a cărei încercări credincioșii care au fost lăsați pe pământ vor trebui să treacă.

Așadar, Răpirea Bisericii reprezintă un eveniment crucial, fără de care planul lui Dumnezeu de salvare ar fi incomplet. Prin aceasta, El își va arăta iubirea și grija Sa față de cei care cred în El și îi vor fi credincioși până la sfârșitul vieții lor. Să ne pregătim și să ne rugăm pentru acest eveniment important, pe care Biblia îl învață clar și ne îndeamnă să fim gata în orice moment pentru venirea lui Hristos.

Cuvântul „răpire” poate să nu fie găsit în Biblie în mod direct, dar conceptul său este comunicat clar în Scriptură. Termenul „răpire” este derivat dintr-un cuvânt latin care înseamnă „a lua sau a smulge”, care surprinde cu exactitate esența acestei doctrine. Pur și simplu, răpirea bisericii este un eveniment viitor în care Isus Hristos se va întoarce pentru a-și duce credincioșii, atât vii, cât și morți, la Cer pentru a fi cu El pentru totdeauna.

Ideea răpirii este adânc înrădăcinată în escatologia creștină sau studiul vremurilor din urmă. Este strâns asociat cu a doua venire a lui Hristos și cu evenimentele care o vor preceda. În Biblie, există numeroase referiri la răpire și implicațiile sale pentru credincioși. În 1 Tesaloniceni 4:13-18, Pavel scrie despre întoarcerea Domnului și învierea celor care au murit în credință înainte ca răpirea să aibă loc. El subliniază că cei care sunt în viață și rămân, de asemenea, vor fi prinși pentru a-L întâlni pe Domnul în văzduh.

În mod similar, în 1 Corinteni 15:50-54, Pavel descrie transformarea care va avea loc atunci când credincioșii vor fi prinși de răpire. El explică că trupurile muritoare vor fi schimbate în trupuri nemuritoare și că moartea va fi înghițită în biruință. Acest pasaj este o reamintire puternică a speranței pe care toți credincioșii o au în Hristos, chiar și în fața morții.

Conceptul de răpire a fost un punct de discuție și dezbatere între creștini de secole. Unii cred că răpirea se va întâmpla înainte de necaz, în timp ce alții susțin că va avea loc la mijlocul sau la sfârșitul acestei perioade de judecată. Indiferent de atitudinea cuiva cu privire la momentul răpirii, importanța și relevanța sa pentru credința creștină nu pot fi exagerate. Este o reamintire a dragostei și grijii lui Dumnezeu pentru poporul Său și o chemare de a trăi fiecare zi cu un sentiment de urgență și un scop în lumina revenirii iminente a lui Hristos.

În concluzie, în timp ce termenul „răpire” nu poate fi folosit direct în Biblie, conceptul său este profund țesut în teologia creștină. Ca credincioși, așteptăm cu nerăbdare ziua în care vom fi prinși să-l întâlnim pe Domnul nostru în văzduh și ne ținem ferm de speranța pe care o aduce această promisiune. Fie ca toți să fim încurajați și întăriți în credința noastră în timp ce așteptăm întoarcerea Lui!

Dumnezeu îi va învia pe toți credincioșii care au murit, le va da trupuri slăvite și îi va lua de pe pământ, împreună cu toți credincioșii în viață, cărora li se vor da și trupuri slăvite în acel moment.
Așadar, conform credinței creștine, Dumnezeu își va ridica toți credincioșii morți la viață și îi va transforma în trupuri slăvite.
„Căci Domnul Însuși se va coborî din cer, cu o poruncă tare, cu glasul arhanghelului și cu trâmbița lui Dumnezeu, și cei morți în Hristos vor învia primii.
Această înviere va începe cu cei care au murit în Hristos și se va realiza prin coborârea Domnului cu porunca tare, glasul arhanghelului și trâmbița lui Dumnezeu.
După aceea, noi, cei care suntem încă în viață și rămânem, vom fi răpiți împreună cu ei în nori pentru a-L întâlni pe Domnul în văzduh.
În acel moment, toți credincioșii în viață și-au vor primi trupuri slăvite și vor fi luați de pe pământ pentru a-L întâlni pe Domnul în văzduh, în timp ce aceia care sunt morți în Hristos vor fi înviați primii.
Și așa vom fi cu Domnul pentru totdeauna” (1 Tesaloniceni 4:16-17)..
Acesta este unul dintre cele mai sublimei promisiuni ale credinței creștine, și anume că vom fi cu Domnul pentru totdeauna.

Răpirea va implica o transformare instantanee a corpului nostru pentru a ne potrivi pentru eternitate.
Potrivit credinței creștine, răpirea se referă la momentul când cei credincioși vor fi luați în cer pentru a fi alături de Dumnezeu și de cei dragi care au murit înaintea lor.
„Știm că, când se va arăta Hristos, vom fi ca El, căci Îl vom vedea așa cum este” (1 Ioan 3:2).
Acest eveniment este descris în Biblie ca fiind o transformare instantanee a corpului nostru pentru a ne potrivi pentru eternitate.
Răpirea trebuie să fie distinsă de a doua venire.
De asemenea, răpirea trebuie să fie distinsă de a doua venire a lui Isus Hristos.
La răpire, Domnul vine „în nori” să ne întâmpine „în văzduh” (1 Tesaloniceni 4:17).
În timpul răpirii, Domnul Isus vine „în nori” să ne întâmpine „în văzduh” (1 Tesaloniceni 4:17), în timp ce la a doua venire el coboară până la pământ pentru a sta pe Muntele Măslinilor, urmat de un mare cutremur și de înfrângerea dușmanilor lui Dumnezeu (Zaharia 14:3-4).
La a doua venire, Domnul coboară până la pământ pentru a sta pe Muntele Măslinilor, rezultând un mare cutremur urmat de o înfrângere a dușmanilor lui Dumnezeu (Zaharia 14:3–4)..
În concluzie, răpirea este unul dintre cele mai importante evenimente așteptate de creștinii din întreaga lume, deoarece aceasta le va oferi oportunitatea de a fi alături de Dumnezeu și de cei dragi pentru totdeauna.

Doctrina răpirii nu a fost predată în Vechiul Testament, motiv pentru care Pavel o numește „taină” acum revelată: „Ascultați cu atenție, vă spun o taină: nu vom dormi cu toții, dar toți vom fi schimbați într-un fulger, cât ai clipi din ochi, la ultima trâmbiță care va suna. Căci trâmbița va aduce un sunet atât de puternic încât morții vor învia nepieritoare, trupurile noastre se vor transforma și vom fi schimbați într-o clipită. Acesta este unul dintre cele mai fascinante evenimente care urmează să se întâmple în istoria umanității și care a fost dezvăluit de către Pavel în 1 Corinteni 15:51-52.”

Răpirea bisericii este un eveniment glorios la care ar trebui să tânjim cu toții. În sfârșit, vom fi eliberați de păcat și vom fi în prezența lui Dumnezeu pentru totdeauna, căci acesta este scopul suprem al vieții noastre – să fim alături de Creatorul nostru.

Este important să ne amintim mereu că răpirea nu trebuie să fie un subiect de dezbatere și neînțelegere, ci mai degrabă o doctrină mângâietoare plină de speranță și promisiunea salvării veșnice.

Este ceea ce ne susține și ne încurajează să mergem mai departe în lupta noastră pentru credință și morala creștină.

Cu toate acestea, mulți se întreabă în privința semnificației și scopului răpirii și este important să înlăturăm orice confuzie astfel încât toți să se poată bucura de acest eveniment glorios.

Conform Sfintei Scripturi, răpirea bisericii se referă la momentul când creștinii adevărați vor fi luați din lumea aceasta, pentru a fi alături de Hristos în locuințele cerești pregătite de El.

Aceasta va însemna și scăparea de necazurile prin care va trece întreaga lume în perioada care precede venirea Mântuitorului.

Astfel, este important să ne amintim că răpirea ar trebui să ne ofere un sentiment puternic de speranță și încurajare, căci Dumnezeu nu a uitat de noi și venirea Sa este aproape.

În consecință, ar trebui să ne încurajăm unii pe alții cu aceste cuvinte, așa cum spune și Sfânta Scriptură, și să ne pregătim pentru acest mare eveniment, fiind mereu plini de speranță și străduindu-ne să fim mereu în aliniere cu voia lui Dumnezeu.

Răpirea bisericii este un eveniment glorios la care ar trebui să tânjim cu toții. În sfârșit vom fi eliberați de păcat. Vom fi în prezența lui Dumnezeu pentru totdeauna. Există mult prea multă dezbatere cu privire la semnificația și scopul răpirii. Aceasta nu este intenția lui Dumnezeu. Mai degrabă, răpirea ar trebui să fie o doctrină mângâietoare plină de speranță; Dumnezeu dorește să „încurajăm unii pe alții cu aceste cuvinte” (1 Tesaloniceni 4:18).

Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!