Al treilea Templu – Construirea Templului si profețiile referitoare la vremurile sfârșitului 

Biblia menționează că unele evenimente din vremurile sfârșitului vor avea loc într-un Templu în Ierusalim

Daniel 9.27,” 27 El va face un legământ trainic cu mulţi timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi darul de mâncare şi pe aripa urâciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărât’.”

Matei 24.15” De aceea, când veți vedea urâciunea pustiirii, despre care a vorbit prorocul Daniel, așezată în Locul Sfânt – cine citește să înțeleagă! – atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă la munți; cine va fi pe acoperișul casei să nu se coboare să-și ia lucrurile din casă; și cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. Vai de femeile care vor fi însărcinate și de cele ce vor da țâță în zilele acelea! Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. Pentru că atunci va fi un necaz așa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi. Și dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate.”

Potrivit tradiției evreiești, al treilea Templu va fi construit de Mesia, iar unele grupuri religioase pregătesc deja materialele necesare pentru construirea lui.

2 Tesaloniceni 2.4, vorbind despre Anticrist, ne spune: ” ‘potrivnicul care se înalță mai presus de tot ce se numește „Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Așa că se va așeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.

În unele interpretări, simbolismul Anticristului ar putea fi aplicat și la instituțiile politice sau financiare care încearcă să se substituie lui Dumnezeu.
potrivnicul care se înalță mai presus de tot ce se numește «Dumnezeu» sau de ce este vrednic de închinare.
Această profetie a stârnit multe dezbateri în rândul teologilor și bibliciștilor, cu interpretări diferite asupra momentului și semnificației evenimentului.
Așa că se va așeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.” Înainte ca unele evenimente din vremurile sfârșitului să aibă loc, un Templu trebuie să fie prezent în Ierusalim.
În prezent, controlul asupra Muntelui Templului este împărțit între autoritățile israeliene și organizația musulmană Waqf, ceea ce face construirea unui nou Templu o chestiune extrem de sensibilă.
Acesta va fi al treilea Templu – primul a fost al lui Solomon, iar al doilea a fost al lui Zorobabel, extins mai târziu de Irod..
Totuși, pentru mulți credincioși, acesta reprezintă un semn important al îndeplinirii profețiilor biblice și al apropiatelor evenimente din vremurile sfârșitului.

Există încă problema „minoră” a Cupolei islamice a Stâncii care se află în locul unde ar trebui să fie Templul evreiesc.
Mulți evrei cred că acesta este locul unde a fost construit Templul lui Solomon, iar astfel au dorința de a-l recâștiga pentru a-l reconstrui acolo.
Musulmanii cred că acesta este locul de unde Mahomed s-a înălțat la cer, făcându-l cel mai sacru dintre sanctuarele musulmane.
Solomon a construit Templul evreiesc pe acest loc, făcându-l sacru și important pentru evrei.
Având în vedere climatul politic actual, e de necrezut că evreii vor prelua acest loc și vor construi un Templu acolo.
Este posibil ca disensiunile și tensiunile dintre Israel și Palestina să ducă la o escaladare a conflictului și, în cele din urmă, la preluarea locului de către evrei.
Însă înainte de Necazul cel mare, Templul va fi construit, probabil ca rezultat al legământului lui Anticrist cu Israelul (Daniel 9.24-27)..
Unii cred că planurile de a reconstrui Templul sunt deja în desfășurare și că acesta va fi realizat în curând, indiferent de opoziția musulmană.

Construirea Templului evreiesc este unul dintre cele mai importante semne ale împlinirii profețiilor referitoare la vremurile sfârșitului.

Potrivit scripturilor, Templul din vremea Necazului celui mare va fi locul în care se va desfășura unul dintre cele mai cumplite evenimente din istoria omenirii: Anticrist va desacraliza templul cu „urâciunea pustiirii”, ceea ce va provoca suferințe și distrugere în întregul pământ.

Reconstruirea Templului este, prin urmare, un eveniment deosebit de important în istoria evreilor și a întregii lumi. Dacă se va întâmpla în curând sau nu, rămâne de văzut. 

Este important să fim pregătiți pentru orice evenimentualitate și să citim cu atenție scripturile care ne dezvăluie ce se va întâmpla în timpurile de pe urmă. Construirea Templului evreiesc este o indicație sigură că profețiile se împlinesc și că trebuie să fim vigilenți și să ne pregătim pentru orice este de venirile viitoare.

În afara de a descoperi pe Isus Hristos, cartea Apocalipsa ne dezvăluie o serie de componente ale diferitelor realități din multiversul în care trăim.
Aceste realități includ și taina fărădelegii menționate de către apostolul Pavel, care a fost pentru o perioadă de timp „dincolo“ de dimensiunile lumii noastre.
Una dintre acestea este aceeași taină a fărădelegii despre care a vorbit și Pavel, care a trăit în realitățile celui de-al treilea cer

2 Corinteni . 12:1-5.”E nevoie să mă laud, măcar că nu este de folos. Voi veni totuşi la vedeniile şi descoperirile Domnului.

²Cunosc un om în* Hristos care, acum paisprezece ani, a fost** răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu ştiu, dacă a fost fără trup, nu ştiu – Dumnezeu ştie).

³Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu – Dumnezeu ştie)

⁴a fost răpit în rai* şi a auzit cuvinte care nu se pot spune şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească.

⁵Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar*, întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele.

În scrisoarea sa adresată tesalonicenilor, Pavel le reamintește despre acest subiect pe care l-a menționat în vizita sa anterioară:
„Nu vă amintiți că v-am spus aceste lucruri atunci când încă eram cu voi? Acum știți deja ce împiedică manifestarea numelui său în acest moment. „
Potrivit lui Pavel, taina fărădelegii a început să acționeze, iar cel care împiedică dezvăluirea sa trebuie să fie înlăturat din calea sa.
Aceasta se va întâmpla înainte de apariția Celui Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va distruge cu suflarea buzelor Sale și va anunța sosirea sa (2 Tes. 2:5-9”

5. Nu vă aduceţi aminte cum vă spuneam lucrurile acestea când eram încă la voi?

⁶Şi acum ştiţi bine ce-l opreşte ca să nu se descopere decât la vremea lui.

⁷Căci taina* fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei.* 1 Ioan 2:18 1 Ioan 4:3

⁸Şi atunci se va arăta acel nelegiuit, pe* care Domnul Isus îl va nimici cu** suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea† venirii Sale.* Dan 7:10 Dan 7:11 ** Iov 4:9 Isa 11:4 Osea 6:5 Apoc 2:16 Apoc 19:15 Apoc 19:20 Apoc 19:21 † 2 Tes 1:8 2 Tes 1:9 Evr 10:27

⁹Arătarea lui se va face prin* puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne** şi puteri mincinoase* Ioan 8:41 Efes 2:2 Apoc 18:23 ** Deut 13:1 Mat 24:24 Apoc 13:13 Apoc 19:20” 

Ce este „taina fărădelegii“?

O taină este un adevăr ținut ascuns în Dumnezeu până la vremea la care devine public.
O taină poate fi înțeleasă și ca un secret bine păzit de către oameni, până la momentul în care este descoperit sau dezvăluit.
Există o „taină a fărădelegii“, ca o piesă în mai multe acte care străbate toată istoria omenirii.
Această taină a fărădelegii este asociată cu lucrările demonice din umbră care caută să împiedice planul mesianic pentru pământ.
Ea clocotește în adâncuri și manevrează din umbră, căutând să împiedice realizarea planului mesianic pe pământ.
În aceste capitole, Apocalipsa dezvăluie acțiunile diabolice ale puterilor care se opun regatului lui Dumnezeu.
Apocalipsa ridică cortina să putem privi pe scena lucrărilor demonice cu care au cochetat, conștienți sau inconștienți, toți împărații pământului.
Vom găsi aceste informații în capitolele următoare, care ne vor ajuta să înțelegem mai bine modul în care forțele demonice acționează în lume.
Vom afla lucruri extraordinare în capitolele care urmează!

Până acum am privit în Apocalipsa istoria prin prisma oamenilor de pe pământ a căror existență este determinată decisiv de evenimente din cerul al treilea.
Cu toate acestea, Apocalipsa ne oferă o imagine limitată a ceea ce se întâmplă în cer și nu poate explica cu exactitate dimensiunile multiple ale universului.
Ni s-a îngăduit să privim în ceea ce oamenii de știință de astăzi numesc intuitiv „hiperspațiu“, chiar dacă n-am putut înțelege deplin realitatea cu dimensiunile multiple de acolo.
Totuși, schimbarea punctului de vedere în capitolul 12 ne va oferi o perspectivă diferită asupra evenimentelor și va arăta modul în care Antichrist lucră în opoziție cu Dumnezeu.
În capitolul 12 schimbăm punctul de vedere al acțiunii și recapitulăm evenimentele de la finalul istoriei din prisma ridicării, lucrării și prăbușirii lui Antichrist..
Acest capitol ne va oferi o recapitulare importantă a evenimentelor care ne vor ajuta să înțelegem mai bine lupta finală dintre bine și rău.

Apocalipsa 12 – 14 așează în context marele conflict din ultima parte a săptămânii a șaptezecea din profeția lui Daniel, numit Necazul cel Mare sau Necazul lui Iacov.
În această ultimă parte a săptămânii a șaptezecea din profeția lui Daniel, lupta dintre bine și rău va atinge apogeul ei.
Va fi cumplit pentru poporul care s-a identificat cu planul mesianic al lui Dumnezeu în istorie, căci „taina fărădelegii“ va lucra cu toară puterea în fiii neascultării.
Aceasta va fi o perioadă de încercare extremă pentru credincioși.

Suntem la mijlocul cărții Apocalipsa și Dumnezeu vrea să ne familiarizăm cu evoluția răului în lume ca să justifice încă o dată mânia și pedeapsa pe care o va dezlănțui asupra lui prin revărsarea celor șapte potire ale mâniei Mielului.
Dumnezeu își folosește judecata dreaptă pentru a restabili ordinea în lume și pentru a-i pedepsi pe cei răi.
Efectele trâmbiței a șaptea vor veni doar începând cu capitolul 15.
De-a lungul cărții, experiența simbolică a răului din lumea reală este descrisă.
Până atunci, Dumnezeu vrea să ne deschidă ochii să înțelegem teribila încleștare care există în lume între forțele răului și Dumnezeu.
Astfel, putem vedea cât de necesară este această luptă pentru a restabili echilibrul în univers.
Vom cunoaște „taina fărădelegii“.
Vom vedea cum răul își va arăta fața din ce în ce mai mult, până când Dumnezeu va interveni în sfârșit.
Narațiunea va fi mai ușor de urmărit dacă identificăm cele „șapte“ personaje ale ei..
Aceste personaje reprezintă forțele care sunt implicate în această luptă finală.

1. Femeia învăluită în soare – Apoc. 12:1-2 ”

¹În cer s-a arătat un semn mare – o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioare şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.

²Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii şi avea un mare chin* ca să nască.* Isa 66:7 Gal 4:19 ” 

2. Balaurul – Apoc. 12:3-4”

³În cer s-a mai arătat un alt semn: iată, s-a văzut un* mare balaur roşu, cu** şapte capete, zece coarne şi† şapte cununi împărăteşti pe capete.* Apoc 17:3 ** Apoc 17:9 Apoc 17:10 † Apoc 13:1

⁴Cu coada* trăgea după el a treia parte din** stelele cerului şi† le arunca pe pământ.Balaurul a stat înaintea†† femeii care stătea să nască, pentru ca*† să-i mănânce copilul, când îl va naşte.* Apoc 9:10 Apoc 9:19 ** Apoc 17:18 † Dan 8:10 †† Apoc 12:2 *† Exod 1:16

3. Copilul de parte bărbătească – Apoc. 12:5-6”

⁵Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El* are să cârmuiască toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost răpit la Dumnezeu şi la scaunul Lui de domnie.* Ps 2:9 Apoc 2:27 Apoc 19:15

⁶Şi femeia* a fugit în pustie, într-un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o** mie două sute şaizeci de zile.* Apoc 12:4 ** Apoc 11:3

4. Arhanghelul și războiul stelelor – Apoc 12:7-12 ”

⁷Şi în cer s-a făcut un război. Mihail* şi îngerii lui s-au luptat cu** balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei, * Dan 10:13 Dan 10:21 Dan 12:1 ** Apoc 12:3 Apoc 20:2

⁸dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer.

⁹Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi*, numit diavolul şi Satana, acela care** înşală întreaga lume, a fost† aruncat pe pământ şi împreună cu el au fost†† aruncaţi şi îngerii lui.* Luca 10:18 Ioan 12:31 ** Gen 3:1 Gen 3:4 Apoc 20:2 † Apoc 20:3 †† Apoc 9:1

¹⁰Şi am auzit în cer un glas tare, care zicea: „Acum* au venit mântuirea, puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru şi stăpânirea Hristosului Lui, pentru că pârâşul fraţilor noştri, care zi şi noapte îi** pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.* Apoc 11:15 Apoc 19:1 ** Iov 1:9 Iov 2:5 Zah 3:1

¹¹Ei* l-au biruit prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturisirii lor şi nu** şi-au iubit viaţa chiar până la moarte.* Rom 8:33 Rom 8:34 Rom 8:37 Rom 16:20 ** Luca 14:26

¹²De aceea bucuraţi-vă*, ceruri şi voi care locuiţi în ceruri! Vai** de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcㆠştie că are puţină vreme.”* Ps 96:11 Isa 49:13 Apoc 18:20 ** Apoc 8:13 Apoc 11:10 † Apoc 10:6

5.Rămășița evreiască – Apoc. 12:17”

¹⁷ Şi balaurul, mâniat pe femeie, s-a* dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, cu cei care** păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia† lui Isus Hristos.* Gen 3:15 Apoc 11:7 Apoc 13:7 ** Apoc 14:12 † 1 Cor 2:1 1 Ioan 5:10 Apoc 1:2 Apoc 1:9 Apoc 6:9 Apoc 20:4

6. Fiara ieșită din mare – Apoc. 13:1-10”

¹Apoi am stat pe nisipul mării. Şi am văzut ridicându-se din mare o* fiară cu** zece coarne şi şapte capete; pe coarne avea zece cununi împărăteşti şi pe capete avea nume de hulă.* Dan 7:2 Dan 7:7 ** Apoc 12:3 Apoc 7:3 Apoc 7:9 Apoc 7:12

²Fiara* pe care am văzut-o semăna cu un leopard, avea labe** ca de urs şi gură ca o gurㆠde leu. Balaurul i-a†† dat puterea lui, scaunul*† lui de domnie†* şi o stăpânire mare.* Dan 7:6 ** Dan 7:5 † Dan 7:4 †† Apoc 12:9 *† Apoc 16:10 †* Apoc 12:14

³Unul din capetele ei părea rănit* de moarte, dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot** pământul se mira după fiară.* Apoc 13:12 Apoc 13:14 ** Apoc 17:8

⁴Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicând: „Cine* se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?”* Apoc 18:18

⁵I s-a dat o gură* care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci** şi două de luni.* Dan 7:8 Dan 7:11 Dan 7:25 Dan 11:36 ** Apoc 11:2 Apoc 12:6

⁶Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul* şi pe cei ce locuiesc în cer.* Ioan 1:14 Col 2:9

⁷I s-a dat să facă* război cu sfinţii şi** să-i biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam.* Dan 7:21 Apoc 11:7 Apoc 12:17 ** Apoc 11:18 Apoc 17:15

⁸Şi toţi locuitorii pământului i* se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris de la** întemeierea lumii în cartea vieţii Mielului, care a fost înjunghiat.* Exod 32:32 Dan 12:1 Fil 4:2 Apoc 3:5 Apoc 20:12 Apoc 20:15 Apoc 21:27 ** Apoc 17:8

⁹Cine* are urechi, să audă!* Apoc 2:7

¹⁰Cine* duce pe alţii în robie va merge şi el în robie. Cine** ucide cu sabia trebuie să fie ucis cu sabie. Aici† este răbdarea şi credinţa sfinţilor.* Isa 33:1 ** Gen 9:6 Mat 26:52 † Apoc 14:12

7.Fiara ridicată din pământ – Apoc. 13:11-18 ”

În acest pasaj biblic, este descrisă fiara ieșită din mare, care simbolizează puterea și tirania Anticristului.
Fiara ieșită din mare – Apoc.
Fragmentul face parte din capitolul 13 din cartea Apocalipsa.
13:1-10
Cel de al șaselea personaj din drama numită „taina fărădelegii“ este teribil în putere, în împotrivire față de Dumnezeu și în tiranie.
Această și-a găsit susținere în cele mai importante puteri politice și ideologice ale lumii și va conduce într-un mod tiranic.
El se ivește „din mare“ adică din zarva popoarelor și va instaura domnia absolută a lui Antichrist într-o formă finală a Imperiului roman readus la viață.
Această epitomizare a puterii supreme ca zeu a fost un gest îndrăzneț din partea romanilor.
Să nu uităm că ultima „trăznaie“ a Romei a fost să-și proclame Cezarul ca ființă „divină“.
În fapt, ei l-au ridicat pe Cezar la rangul de „Divus Iulius“ și urmașul său a primit supranumele de Divi filius.
În anul 42 d.Ch., romanii l-au deificat pe Cezar cu titlul „Divus Iulius“, Octavian, urmașul său a devenit în mod automat Divi filius („Fiul celui divin“).
O astfel de îndrăzneală aflată în slujba propriei puteri este și caracteristica lui Antichrist.
Aceeași obrăznicie exaltantă îl va caracteriza și pe Antichrist:

„Apoi am stat pe nisipul mării.
Unde autorul stătea pe nisipul mării a văzut fiara ridicându-se astfel din mare.
Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară cu zece coarne şi şapte capete; pe coarne avea zece cununi împărăteşti şi pe capete avea nume de hulă“ (Apoc.
Această scenă este descrisă în Apocalipsa 13:1.
13:1).
Fiara cu zece coarne și șapte capete și nume de hulă îl înfățișează pe Antichrist.

Cel care însuflețește această fiară este „balaurul“ din capitolul precedent, adică Diavolul însuși.
Această fiară este însuflețită de balaurul din capitolul precedent al cărții Apocalipsa, Diavolul în persoană.
Nu este la prima ispravă de genul acesta.
Diavolul a fost păpușarul în spatele altor puteri politice în trecut.
El a fost păpușarul care a tras sforile și în spatele altor puteri politico-administrative.
Sub influența demonică au fost cele șapte imperii care s-au succedat de la Egipt la Roma, apoi din nou Imperiul Roman sub forma Antihristului.
Cele șapte imperii care s-au succedat sub influența demonică au fost: Egipt, Asiria, Babilon, Medo-persia, Grecia, Roma și Roma redivivus sau faza romană a Antichristului..
Toate acestea pregătesc drumul pentru sfârșitul lumii, unde se luptă forțele răului împotriva celor ale binelui.

Înainte de a prezenta fiara ieșită din mare este folositor să ne aducem aminte cum a fost numit balaurul care a însuflețit împotrivirile față de planul lui Dumnezeu în alte cărți ale Bibliei:

În Vechiul Testament
„Asirianul“ – Isaia 10:5-6; Isaia 30:27-33
„Împăratul Babilonului“ – Isaia 14:4
„Lucifer“ – Isa 14:12
„Cornul cel mic“ – Dan 7:8; Dan 8:9-12
„Împărat fără rușine și viclean“ – Dan 8:23
„Domnul care va veni“- Dan 9:26
„Împăratul care va face ce va dori“ – Dan 11:36

În Noul Testament
„Fiul pierzării“ – Ioan 17:12
„Omul fărădelegii“ – 2 Tesal.2:3-8
„Fiul pierzării“ – 2 Tesal.
2 Tesaloniceni 2:3-8
„Potrivnicul“ – 2 Tesal. 2:3-8 
„Antichrist“ – 1 Joh 2:18
„Fiara“ – Apoc. 13:1-2

Aceeași „fiară“ ca în profețiile lui Daniel
Fiara din vedenia lui Ioan este aceiași cu cea de a patra fiară din vedeniile profetului Daniel.
Ordinea imperiilor este însă inversă, pentru că Daniel le vedea în perspectiva viitorului, iar Ioan le privește retroactiv, spre trecut.
Daniel le-a văzut în ordinea: leu, urs, pardos, fiara înspăimântătoare, iar Ioan le amintește invers: leopard (pardos), urs și leu.

„Fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard, avea labe ca de urs şi gură ca o gură de leu.
Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare“ (Apoc.

Fiara din Apocalipsa este o combinație a fiarelor din cartea Daniel, cea de a patra nemaifiind descrisă pentru că Ioan o va descrie în acest capitol.

Ca și în cartea profetului Daniel, sistemul omenesc dominant pe pământ la un anumit moment este numit „fiară“, pentru a sublinia faptul că este ceva sălbatic, sub nivelul omului și al animalelor obișnuite, total sălbăticit și neascultător de Dumnezeu.
Și tot ca în cartea lui Daniel, fiara politico-administrativă este alcătuită dintr-un complex de patru imperii mondiale, așezate într-o ordine decrescătoare.

În cartea profetului Daniel, în capitolul 2 ni se spune că Dumnezeu i-a dat lui Nebucadnețar programul politic al veacurilor prin imaginea unui chip de om care avea capul de aur, pieptul și brațele de argint, pântecele și coapsele de aramă, iar picioarele de fier cu partea de la fluierele picioarelor în jos parte de fier și parte de lut (Dan.

Imperiile mondiale s-au succedat unul după altul, babilonienii, medo-persanii, grecii și romanii, de fiecare dată următorul fiind mai puțin puternic și slăvit decât precedentul.

Imperiile mondiale s-au succedat, babilonieni, medo-perși, greci și romani, fiecare mai puțin puternic și mai glorios decât predecesorul său.

Dumnezeu îi descoperă apoi lui Daniel aceeași succesiune de imperii mondiale sub chipul a patru „fiare“ distincte:

„În vedenia mea de noapte, am văzut cum cele patru vânturi ale cerurilor au izbucnit pe Marea cea Mare.
Şi patru fiare mari au ieşit din mare, deosebite una de alta.

Patru fiare mari, fiecare diferită de celelalte, au ieşit din mare.“ (Dan. 7:2-7).”² Daniel a început şi a zis: „În vedenia mea de noapte, am văzut cum cele patru vânturi ale cerurilor au izbucnit pe Marea cea Mare. ³ Şi patru fiare mari au ieşit din mare, deosebite una de alta. ⁴ Cea dintâi semăna cu un leu şi avea aripi de vultur. M-am uitat la ea până în clipa când i s-au smuls aripile şi, sculându-se de pe pământ, a stat drept în picioare ca un om şi i s-a dat o inimă de om. ⁵ Şi iată că o a doua fiară era ca un urs şi stătea într-o rână; avea trei coaste în gură, între dinţi, şi i s-a zis: ‘Scoală-te, şi mănâncă multă carne!’ ⁶ După aceea m-am uitat mai departe şi iată o alta ca un pardos, care avea pe spate patru aripi ca o pasăre; fiara aceasta avea şi patru capete şi i s-a dat stăpânire. ⁷ După aceea m-am uitat în vedeniile mele de noapte şi iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimântătoare şi de puternică; avea nişte dinţi mari de fier, mânca, sfărâma şi călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte şi avea zece coarne.’

În mod similar, personajul misterios cu puteri extraordinare domină a patra fiară.

Același personaj misterios cu puteri nemaipomenite
Ca și în cartea lui Daniel, fiara a patra este dominată de apariție unui personaj extrem de puternic și de obraznic față de Dumnezeu.

În cartea lui Daniel, a patra fiară este personificată ca un personaj extrem de puternic și insolent față de Dumnezeu.

Iată ce este scris în cartea profetului Daniel:

„M-am uitat cu băgare de seamă la coarne şi iată că un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor şi, dinaintea acestui corn, au fost smulse trei din cele dintâi coarne.

În timp ce priveam, acest corn mic a început să crească și trei dintre celelalte coarne au fost smulse pentru a-i face loc. Acest corn păruse mai mic decât celelalte și acum a început să lingușească și să se laude cu aroganță.

Şi cornul acesta avea nişte ochi ca ochii de om şi o gură care vorbea cu trufie“ (Dan.7:8)..

Daniel. 7:8”⁸ Mă uitam cu atenţie la coarne şi iată că a apărut între ele un alt corn, mai mic, iar trei dintre primele coarne au fost dezrădăcinate dinaintea lui. Acest corn avea nişte ochi ca ochii de om şi o gură care vorbea cu trufie.

„Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a mărit nespus de mult spre miazăzi, spre răsărit şi spre ţara cea minunată.
„Un corn mic“ a crescut dintr-unul dintre ele, iar acesta a crescut nespus de mult în toate direcțiile, ajungând până la oștile cerurilor, doborând o parte din ele și din stele și le-a călcat în picioare. (Daniel 8:9-10)
S-a înălţat până la oştirea cerurilor, a doborât la pământ o parte din oştirea aceasta şi din stele şi le-a călcat în picioare.
Cornul a ajuns la căpetenia oștirii, a smuls jertfa necurmată și i-a demolat locul său sfânt. (Daniel 8:11)
S-a înălţat până la căpetenia oştirii, i-a smuls jertfa necurmată şi i-a surpat locul locaşului său celui sfânt.
Această pedeapsă a fost pricinuită de păcatul comis împotriva jertfei necurate. (Daniel 8:12)
Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ şi a izbutit în ce a început“ (Dan.
Aceasta este o profeție despre Antichrist, care va fi un împărat fără rușine și viclean la sfârșitul stăpânirii lor, când păcătoșii vor fi umplut măsura nelegiuirilor. (Daniel 8:23-25)
9:9-12).
Dar Antichrist va fi zdrobit fără ajutorul vreunei mâini omenești. (Daniel 8:25)

„La sfârşitul stăpânirii lor, când păcătoşii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără ruşine şi viclean.
„Unul din capetele ei părea rănit de moarte“, dar rana fusese vindecată, iar tot pământul se va mira după fiară. (Apocalipsa 13:3)
El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuşi; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici şi chiar pe poporul sfinţilor.
Oamenii vor începe să se închine balaurului, deoarece a dat putere fiarei, și vor adora fiara, în timp ce se întreabă: „Cine se poate lupta cu ea?“ (Apocalipsa 13:4)
Din pricina propăşirii lui şi izbândirii vicleniilor lui, inima i se va îngâmfa, va pierde pe mulţi oameni care trăiau liniştiţi şi se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fără ajutorul vreunei mâini omeneşti“ (Daniel).
Este important de menționat faptul că acesta este doar o profeție personală bazată pe simetria istorică și nu are nimic de-a face cu inspirația divină.
8:23-25).
Totuși, este posibil ca sediul Națiunilor Unite să se mute la Roma și ca conceptul de „cetățenie europeană“ să apară în viitor.

Iată ce este scris în Apocalipsa:

„Unul din capetele ei părea rănit de moarte, dar rana de moarte fusese vindecată.
Cred că Antichristul va fi o figură demonică care va trăi veșnic, nu va muri și nici nu va suferi vreo înviere demonică.
Şi tot pământul se mira după fiară.
Cuvântul „rănit de moarte“ poate fi o aluzie la revenirea Imperiului Roman care va fi considerat mort pentru multe secole, dar se va ridica din nou.
Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei.
Antichristul va fi cel care va stăpâni peste lume, și numirea lui înseamnă „înlocuitorul lui Christos“ și „împotriva lui Christos“. (1 Ioan 2:18)
Şi au început să se închine fiarei, zicând: „Cine se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?“ (Apoc.
Acesta este un avertisment către oameni să nu se închine la fiară și să nu ajungă în robia acesteia. (Apocalipsa 14:9-10)
13:3-4).
În schimb, ar trebui să rămânem credincioși învățăturilor lui Dumnezeu și să urmăm Calea lui.

Nu cred că acest personaj va muri și va avea parte de o înviere demonică pentru simplul fapt că Satana nu poate da viață nimănui.

Cred că „rănit de moarte“ este o aluzie la revenirea Imperiului Roman după o aparentă moarte care a durat multe secole.

Este posibil unele evenimente si asemanari să se aseze in functie de pozitionari politice – strategice-culturale-religioase bazate pe interesele fiecarei tari si sa aduca la o schimbare radicala a ceea ce stim si cunoastem azi!!!.

Este posibil sa fie asezari si schimb de putere la nivel planetar…  și să reapară conceptul de „cetățenie romană“, probabil sub numele de „cetățenie europeană“.

Fiecare locuitor al bătrânului continent va putea avea cetățenia țări în care s-a născut dar va putea dobândi o „supercetățenie europeană“ bazată pe aderarea la valorile Noii Europe! Cineva va putea să fie francez, german sau român, dar asta nu-i va da drepturi plenare.

Pentru privilegiile totale va trebui să ai o a doua cetățenia, „cetățenia europeană“!

Imperiul se va reface în vatra vechii Europe unite și va avea sediul de conducere la Roma.

Personajul care va stăpâni atunci peste toată lumea se va numi Antichrist, care înseamnă în același timp și „împotriva lui Christos“ și „înlocuitorul lui Christos“.

Numirea a fost lansată tot de apostolul Ioan în cea dintâi epistolă a sa:.

„Copilaşilor, este ceasul cel de pe urmă.
Apostolul Ioan ne avertizează că trăim în vremurile de pe urmă, iar Antihristul va apărea în curând.
Şi, după cum aţi auzit că are să vină Antihrist, să ştiţi că acum s-au ridicat mulţi antihrişti – prin aceasta cunoaştem că este ceasul de pe urmă“ (1 Ioan 2:18).
Antihriștii sunt prezenți deja și astfel putem fi siguri că este ceasul cel de pe urmă.

„Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Isus este Hristosul? Acela este Antihristul, care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul“ (1 Ioan 2:22).
Cei care tăgăduiesc că Isus este Hristosul sunt mincinoși și, în același timp, Antihristul.
„ … şi orice duh care nu mărturiseşte pe Isus nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, de a cărui venire aţi auzit.
Un duh care nu mărturisește pe Isus nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist care este deja în lume.
El chiar este în lume acum“(1 Ioan 4:3).
Acest lucru este îngrijorător pentru credincioși, însă avem promisiunea că Dumnezeu ne va proteja.

„Căci în lume s-au răspândit mulţi amăgitori, care nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup.
Cei care nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup sunt amăgitori și antihriști.
Iată amăgitorul, iată antihristul!“ (2 Ioan 1:7).
În consecință, este important să ne cunoaștem Scripturile și să fim atenți la semnele timpului.

Antichristul va apărea mai întâi ca un veritabil „superman“.
El va încerca să facă o schimbare radicală în lume, însă aceasta va fi doar o iluzie.
Va poza drept un mare umanitarian, un prieten al tuturor și mai ales un protector al poporului Israel, pe care-i va convinge că este purtătorul de vești bune, cel ce inaugurează „epoca de aur“ descrisă de profeți și pe care-i va convinge să-l accepte drept un adevărat mesia.
În realitate, el va urmări să distrugă tot ce este sfânt și să ducă oamenii spre distrugerea veșnică.

Lansăm aici un alt concept hermeneutic, acela de „rezonanță profetică“.
Termenul descrie modul în care profetiile biblice se completează și se completează reciproc.
După cum atunci când ciupești o coardă de o anumită frecvență vibrează automat și altele pe care nu le-ai atins, când ne apropiem de o anumită profeție dintr-un verset al Apocalipsei, intră în rezonanță alte pasaje din celelalte cărți profetice.
În acest fel, putem obține o înțelegere mai profundă a ceea ce Dumnezeu încearcă să ne transmită prin Cuvântul Său.
Este un fel de c„oncordanță profetică“.
Astfel, putem folosi această metodă pentru a dezvălui semnificațiile profetice ale evenimentelor din zilele noastre.
În cazul nostru vom observa rezonanța profetică dintre cartea Apocalipsa și cartea profetului Daniel.
Conexiunea dintre cele două cărți ne permite să obținem o perspectivă mai largă și să înțelegem mai bine evenimentele viitoare.

Fiara din Apocalipsa 13 este aceeași întrupare despre care a vestit Dumnezeu prin profetul Daniel.
Această fiară va fi un leader mondial care va încerca să controleze și să manipuleze lumea.
Iată doar câteva asemănări:.
Sunt de asemenea mai multe detalii care leagă cele două profeții și care oferă o perspectivă mai detaliată asupra evenimentelor viitoare.

Aceeași obrăznicie împotriva lui Dumnezeu
Ca în toate cazurile aparițiilor lui anterioare, Satanah se va ridica împotriva lui Dumnezeu în persoana acestui final Antichrist.
În esență, Antichrist va încerca să îi înșele pe oameni și să se autoproclame Mântuitorul.
De data aceasta o va face public și va câștiga adeziunea locuitotilor pământului în cea de a doua jumătate a Necazului cel Mare:

„I s-a dat o gură care rostea vorbe mari şi hule.
El va încerca să-i convingă pe oameni că Dumnezeu este depășit și că este necesară o nouă ordine mondială.
Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni“ (Apoc.
Un alt aspect important de reținut este faptul că Satan îi va permite să acționeze doar pentru o anumită perioadă de timp și că Acesta va prelua controlul asupra situației.
13:5).
În cele din urmă, Antichrist va fi silit să se confrunte cu Dumnezeu și să fie judecat pentru faptele sale.

Pentru liniștea noastră este bine să reamintim că aici apare iar expresia „i s-a dat“.
Așadar, chiar dacă lucrurile par să scape de sub controlul nostru, este important să avem încredere că Dumnezeu este întotdeauna prezent în viața noastră.
Asta înseamnă că Satan nu poate face decât exact cât îi permite Cel Atotputernic, ca și în cazul patriarhului Iov.
Cu alte cuvinte, trebuie să ne bazăm pe credința noastră ca pe o stâncă și să fim preocupați de a face ceea ce este corect, indiferent de circumstanțe.
Intensitatea lucrărilor lui și durata lor este prestabilită de Dumnezeu însuși, care este întotdeauna pe tron, deasupra tuturor tronurilor care există.
Dumnezeu ne promite că ne va răsplăti credința și că, în cele din urmă, vom fi împreună cu El pentru eternitate.
Profetul Daniel precizează durata lucrării la exact „trei ani și jumătate“, adică durata celei de a doua jumătăți a Necazului cel Mare.
Astfel, indiferent de provocările cu care ne confruntăm pe parcursul vieții, trebuie să avem încredere că putem trece peste ele cu ajutorul lui Dumnezeu.
Când citim că „Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare“ trebuie să înțelegem că până și tronul Satanei, Domnul veacului acestuia, îi este subordonat lui Dumnezeu.
În timp ce Antichrist va căuta să ne distrugă credința, trebuie să fim hotărâți să ne împotrivim și să rămânem statornici în credința noastră.

Conflictul Antichristului cu cerul va fi pe față.
În cele din urmă, va fi o bătălie între bine și rău, între Dumnezeu și Satana, dar trebuie să avem încredere că binele va învinge.
Vor fi două tabere clare și distincte.
Va fi o alegere clară între a fi de partea lui Dumnezeu sau a fi de partea Antichristului.

„Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer“ (Apoc.
El va îi va încuraja pe oameni să își batjocorească pe Dumnezeu și să-L urmeze pe el în locul acestuia.
13:6).
Prin urmare, este important să rămânem statornici în credința noastră și să nu cădem pradă ispitelor lui Satan.

Fără nici o îndoială că Satana va prezenta o variantă mincinoasă a evenimentelor, justificând Răpirea Bisericii și atrăgând asupra celor plecați de pe pământ antipatia și dușmănia „locuitorilor pământului“.
Trebuie să fim pregătiți să luptăm contra răului și să rămânem devotați lui Dumnezeu indiferent de circumstanțe.

Antichrist îi va vrăji pe oameni cu abilitățile lui de a rezolva toate problemele, toate situațiile de criză, câștigându-și astfel încrederea lor totală și libertatea de a face tot ce dorește:

„El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea“ (Dan.
În timp ce Antichrist va încerca să schimbe legea lui Dumnezeu, trebuie să fim hotărâți să rămânem loiali poruncilor Sale.
7:25).
Trebuie să ne gândim mereu la cuvintele lui Isus Christos și să trăim după principiile Sale în orice situație.

Îl va deranja probabil că „era noastră“ se numără de la nașterea Domnului Isus și va introduce un calendar universal nou, cu date legate de propria sa identitate.
Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că Dumnezeu va fi întotdeauna mai puternic decât Satana și că acesta va fi învins cu siguranță.
Scopul lui declarat va fi să-L scoată pe Isus Christos și influența Lui din istoria și conștiința oamenilor:

„Din pricina propăşirii lui şi izbândirii vicleniilor lui, inima i se va îngâmfa, va pierde pe mulţi oameni care trăiau liniştiţi şi se va ridica împotriva Domnului domnilor“ (Dan.
În cele din urmă, trebuie să ne amintim că Dumnezeu ne va răsplăti pentru credința noastră și că vom fi alături de El pentru eternitate.
8:25).
Astfel, indiferent de provocările cu care ne confruntăm, trebuie să avem încredere că Dumnezeu va fi mereu cu noi și că vom putea trece peste orice cu ajutorul Său.

„Împăratul va face ce va voi; se va înălţa, se va slăvi mai presus de toţi dumnezeii şi va spune lucruri nemaiauzite împotriva Dumnezeului dumnezeilor şi va propăşi până va trece mânia, căci ce este hotărât se va împlini.
Antichrist va încerca să ne înșele, dar trebuie să rămânem devotați lui Dumnezeu și să ne bazăm mereu pe credința noastră.
Nu va ţine seamă nici de dumnezeii părinţilor săi, nici de dorinţa femeilor; cu un cuvânt, nu va ţine seamă de niciun dumnezeu, ci se va slăvi pe sine mai presus de toţi“

Daniel 11:36” ³⁶ Împăratul va face ce va voi; se va înălţa, se va slăvi mai presus de toţi dumnezeii şi va spune lucruri nemaiauzite împotriva Dumnezeului dumnezeilor şi va propăşi până va trece mânia, căci ce este hotărât se va împlini.”
Trebuie să rămânem statornici în credința noastră și să luptăm împotriva răului, pentru că știm că binele va învinge în cele din urmă.

„Şi balaurul, mâniat pe femeie, s-a dus să facă război cu rămăşiţa seminţei ei, cu cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Isus Hristos“ (Apooc. 12:17).

Aceeași neputincioasă încercare de a-L imita pe Dumnezeu
Balaurul se va întrupa în Antichrist ca să imite întruparea Fiului lui Dumnezeu.
Balaurul se va întrupa în Antichrist ca să imite întruparea Fiului lui Dumnezeu.
El îi va imita până și „învierea“ ca să-i ducă în eroare pe locuitorii pământului:

„Unul din capetele ei părea rănit de moarte, dar rana de moarte fusese vindecată.
Dar Antichrist îi va imita pe adevărații creștini și va încerca să le ofere propria sa înviere, așa cum a fost descris în versetul anterior.
Şi tot pământul se mira după fiară.
El va reuși în această înșelăciune și mulți oameni vor cădea în păcatul închinării la balaur, crezând că acesta le-a adus viața veșnică.
Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei“ (Apoc.
Așa cum ne este relatat în Apocalipsa 13:3.
13:3).
Deși Adversarul îl va aduce pe Antichrist la putere temporară, acesta va fi învins de Hristos la sfârșitul vremurilor.

Se va împlini astfel profeția făcută de Domnul Isus:

„Eu am venit în Numele Tatălui Meu, şi nu Mă primiţi; dacă va veni un altul, în numele lui însuşi, pe acela îl veţi primi“ (Ioan 5:43).
Iar așa cum a promis și Domnul Isus, multe suflete se vor lăsa păcălite de acest om rău, înșelător și mincinos.

Deși va fi extrem de puternic, asta nu înseamnă că Antichrist va fi invincibil! Iată ce vom citi peste doar câteva capitole tot în cartea Apocalipsa:

„ … Şi am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc şi pe marea de sticlă, cu alăutele lui Dumnezeu în mână, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei şi ai numărului numelui ei.
Acești biruitori vor fi cei credincioși care nu s-au închinat balaurului și care nu s-au lăsat păcăliți de minunile și semnele nelegiuite.
Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului.
Ei Îi cântă Domnului Dumnezeu cu rugăciunea lui Moise și a Mielului.
Şi ziceau: „Mari şi minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al neamurilor!“ (Apoc.
Această profeție se va împlini la sfârșitul vremurilor și atunci toți cei credincioși vor fi mântuiți.
15:2-3).
Așa cum este scris și în Apocalipsa 15:2-3.

Aceeași falsitate a celui ce este mincinos și tatăl minciunii
Satan n-ar putea niciodată să-i păcălească pe fiii luminii, dar cei ce au preferat întunerecul vor fi o pradă ușoară pentru vicleșugurile lui:

„I s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască.
Antichrist va fi la putere pentru o vreme, însă va fi biruit de sfinții lui Dumnezeu.
Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam.
În cele din urmă, el nu va domni asupra credincioșilor și asupra semenilor săi.
Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris de la întemeierea lumii în cartea vieţii Mielului, care a fost înjunghiat“ (Apoc.
Aceia care nu I-au primit pe Hristos ca mântuitor vor fi cei care se vor închina balaurului.
13:7-8).
Această stare de rătăcire se va întâmpla datorită alegerilor lor și a refuzului de a primi adevărul adus de Evanghelia Domnului Isus.

Asta pentru că „locuitorii pământului“ n-au vrut să primească adevărul adus de Evanghelia Domnului Isus.
Așa cum ne este relatat în Apocalipsa 13:7-8.
Aduceți-vă aminte de avertismentul apostolului Pavel:

„Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei.
Taina fărădelegii este deja în mișcare, însă Dumnezeu va interveni și Îl va înlătura pe cel dintâi care se opune.
Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.
Antichrist va fi nimicit prin puterea lui Dumnezeu la sfârșitul vremurilor.
Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.
Cei care nu primesc dragostea adevărului vor fi ademeniți de minciunile și semnele nelegiuite ale acestui Nelegiuit.
Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună: pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi“ (2 Tesal.
Așa cum Apostolul Pavel avertizează în 2 Tesaloniceni 2:7-12.
Ei vor fi osândiți pentru că nu au crezut în adevăr, ci au urmat nelegiuirea.

Dumnezeu reușește în tot ceea ce-și propune și când El însuși trimite oamenilor o lucrarea de rătăcire, lumea va fi înșelată.
Dumnezeu este suveran și poate să permită ca Satan să încerce să-i înșele pe oameni.
Este permisiunea pe care i-o dă El lui Satan.
Acest lucru poate fi înțeles în lumina faptului că răul nu poate exista fără îngăduința lui Dumnezeu.
Ioan nu se poate opri să-și avertizeze cititorii de această tragică posibilitate.
Acesta este un moment tragic și Ioan se adresează direct cititorilor pentru a-i avertiza.
Simțim imediat simpatia apostolului pentru cititorii și ascultătorii lui, care mai aveau șansa să creadă Evanghelia și să nu ajungă în teribila vreme a Necazului lui Iacov.
El le dă speranța că încă mai este timp să creadă Evanghelia și să nu fie pradă Necazului lui Iacov.
Formularea avertismentului lui este identică cu cea din avertismentele trimise de Domnul Isus creștinilor în cuprinsul celor șapte scrisori din Apocalipsa 2 și 3:

„Cine are urechi să audă!
Cine duce pe alţii în robie va merge şi el în robie.
Așa cum este scris și în Apocalipsa 13:9-10, asupra celor care au răspândit răul va fi răzbunat cu același rău.
Cine ucide cu sabia trebuie să fie ucis cu sabie.
În timpul Necazului, vor exista martiri și cei care vor muri prin sabie.
Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor“ (Apoc.
Aceștia sunt încurajați să fie răbdători și să rămână credincioși lui Hristos.
13:9-10)..
Aceste avertismente sunt foarte importante pentru toți creștinii care trebuie să fie atenți vremurilor pe care le trăim și să rămână credincioși în ciuda tuturor încercărilor și ispitelor.

7. Fiara ridicată din pământ – Apoc. 13:11-18

Cel de al șaptelea personaj din drama „tainei fărădelegii“ este tot o fiară, tot însuflețită de Satan, dar diferită de cea dintâi:

„Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel şi vorbea ca un balaur.
Ea a fost diferită de fiara dintâi prin faptul că avea două coarne ca ale unui miel și vorbea ca un balaur.
Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei şi făcea ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată“ (Apoc.
13:11-12).
Fiara aceasta va avea o putere similară cu cea a fiarei dintâi și, împreună, vor conduce oamenii la închinarea față de balaur.

Această a doua fiară are un nume: „profetul mincinos“

„Apoi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei şi din gura proorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu nişte broaşte“ (Apoc.
16:13 vezi și Apoc.
19:20; 20:10).
Aceste trei duhuri necurate, semănând cu broaște, sunt trimise de balaur, fiara și profetul mincinos.

Dacă prima fiară se ridică din mare, adică din mijlocul neîntreruptei agitări a popoarelor lumii, această a doua fiară se ridică ,,din pământ“, adică din ceva stabil din punct de vedere social.
De altfel, aceasta înseamnă că vor mai fi schimbări și instabilitate, dar ele nu vor fi la fel de puternice ca cele anterioare astfel că stabilitatea socială este menținută în mare parte.

Fiara aceasta va întregi „trinitatea păgână“ cu origini demonice: balaurul, Fiara și profetul mincinos.
Trinitatea păgână va fi întregită de această a doua fiară cu origini demonice.
Ea va apare după ridicare fiarei dintâi, ca să respecte ordinea în care au lucrat cele trei persoane ale Trinității dumnezeiești.
Acest eveniment are loc după ridicarea fiarei dintâi pentru a respecta ordinea Trinității dumnezeiești.
Tatăl l-a trimis pe Fiul, iar apoi s-a pogorât asupra oamenilor Duhul Sfânt.
În aceeași ordine, balaurul va da naștere fiarei, iar această a doua fiară va apărea după aceea.
Balaurul va da naștere fiarei, iar după ea va apare această a doua fiară sau profetul mincinos.
Asemenea vrăjitorilor Egiptului, această a doua fiară sau profetul mincinos va concura cu lucrarea miraculoasă a celor doi martori, pentru a amăgi locuitorii pământului.

Într-o voită imitare a lucrării Duhului Sfânt, „profetul mincinos“ va lua ceea ce este al fiarei dintâi și le va descoperi oamenilor ca să-i aducă la o totală închinare și ascultare.
Astfel, profetul acesta mincinos produce o icoană a fiarei, un fel  robot însuflețit sau o hologramă superioară celor obținute astăzi și plasează un sistem totalitar de control absolut asupra omenirii.
Printr-o concurență asemănătoare cu cea în care vrăjitorii Egiptului i s-au opus lui Moise și au făcut o vreme aceleași minuni ca ale lui, această fiară a doua va deveni un „mare preot, și profet“ care va concura cu lucrarea miraculoasă a celor doi martori:

„Săvârşea semne mari, până acolo că făcea chiar să se pogoare foc din cer pe pământ, în faţa oamenilor.
Acesta a făcut minuni față de oameni și le-a arătat semne, astfel încât focul s-a coborât din cer pe pământ.
Şi amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în faţa fiarei“ (Apoc.
13:13-14).
Acest lucru îi face pe oameni să creadă și să închine acea icoană.

În esență, profetul acesta mincinos face două mari lucrări: produce o icoană a fiarei, un fel de robot însuflețit, o hologramă superioară celor obținute astăzi și pune la punct un sistem totalitar de control absolut asupra omenirii:

„Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei, care avea rana de sabie şi trăia.
El a lăsat oamenilor să facă o icoană de aur cu rana de moarte vindecată și el a dat putere acelei icoane să vorbească și să facă cei care nu se vor închina vor fi uciși.
I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească şi să facă să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei.
Acesta a pus un semn pe mâna dreaptă sau pe fruntea persoanelor și acestea nu ar putea cumpăra sau vinde.
Şi a făcut ca toţi – mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei“ (Apoc.
13:14-17).
Aceste lucruri a fost privite cu neîncredere pe vremea respectivă, însă astăzi ele pot fi considerate o realitate posibilă și probabilă.

Pe vremuri, cei ce citeau aceste lucruri le priveau cu neîncredere.
Verseurile 12 și 13 detaliază Taina fărădelegii descrisă în Apocalipsa
Astăzi, când lumea este obișnuită deja cu computerele, cărțile de credit, camerele de supraveghere și telefonia mobilă inteligentă, versetele acestea reprezintă o realitate nu numai posibilă, dar și probabilă.
Prin urmare, examenul pentru înțelepciunea sfinților nu este prea dificil, deoarece imediat ni se prezintă și rezolvarea acestuia

Taina fărădelegii descrisă în capitolele 12 și 13 din Apocalipsa se încheie cu un test pentru înțelepciunea sfinților.
De aceea, cel care are înțelepciune să socotească numărul fiarei va putea să înțeleagă adevărata natură demonică a acestei ființe.
Examenul nu este însă prea greu pentru că imediat ni se dă și rezolvarea:

„Aici e înţelepciunea.
Cine poate înțelege numărul fiarei, poate înțelege adevăratul caracter demonic al acestei ființe.
Cine are pricepere să socotească numărul fiarei.
Cifra 666 a fost atribuită fiarei și este simbolul adevăratului caracter demonic al acestei ființe.
Căci este un număr de om.
Numeroase spekulări au legat numărul 666 de antihrist și de caracterul demonic al acestuia.
Şi numărul ei este: şase sute şaizeci şi şase“ (Apoc.
13:18)..
Astfel, cartea Apocalipsa poate fi văzută ca o carte profetică, care ilustrează natura demonică a lumii și ne avertizează împotriva forțelor malefice care pun în pericol sufletele noastre.

Numărul 3 este cunoscut pentru a reprezenta trinitatea dumnezeirii, ceea ce înseamnă divinitatea lui Dumnezeu în trei forme sau manifestări. Pe de altă parte, numărul 6 simbolizează imperfecțiunea ființei umane și e asociat cu natura pământească și limitată a oamenilor.

Trei cifre de 6 așezate una lângă alta formează numărul 666, care este asociat cu conceptul de „un om care se dă drept Dumnezeu”. Această interpretare este controversată și poate fi abordată din diverse perspective, dar una dintre explicații este legată de sensul religios al numerelor și de semnificațiile lor în diferite culturi și tradiții.

Problema este atât simplă, cât și complicată, în funcție de gradul de cunoaștere și pătrundere în tainele limbii ebraice, care este o limbă sacrală cu o istorie și un simbolism complex. Fiecare literă din alfabetul ebraic are o valoare numerică și o semnificație în cadrul textelor religioase și a cabalei, așa că interpretarea numerelor și a simbolurilor poate fi dificilă și subiectivă. Cu toate acestea, este interesant să explorăm sensurile și semnificațiile numerelor și să încercăm să descoperim misterele lumii în care trăim.

Este îndeobște cunoscut că unele din limbile vechi, ca de exemplu ebraica și latina, folosesc aceleași semne atât pentru litere cât și pentru cifre.
Acest sistem se numește numerologie alfabetică și este utili{ pentru explicarea semnificației numerelor în relație cu literele alfabetului}
Latina folosește doar anumite litere ca numere, în timp ce în ebraică TOATE literele au valoare numerică! În felul acesta, fiecare cuvânt are, pe lângă semnificația literară și o valoare numerică dată de suma tuturor semnelor care îl compun.
Așadar, în Gematria, numerele au o semnificație simbolică și divină în relația lor cu cuvintele și sunetele biblice.
Pentru evrei, știința care se ocupă cu interpretarea spirituală a valorilor numerice a cuvintelor se numește din vechime „Gematrie” .
Această știință se concentrează pe interpretarea valorilor numerice ale cuvintelor și frazelor, astfel încât să poată fi dezvăluite semnificațile secrete ale textelor religioase.
Ea este o subspecie a „numerologiei“ (studierea numerelor).
Termenul de numerologie a fost introdus mult mai târziu, în timp ce gematria a fost o preocupare veche încă din cele mai vechi timpuri biblice.
Această „numerologie“ a devenit termen de dicționar abea prin anul 1910, în timp ce gematria a fost o preocupare foarte veche a oamenilor.
Gematria este o metoda de interpretare a textelor biblice care combină semnificația literelor cu semnificația numerelor, cu scopul de a explora sensurile mai profunde ale textelor sacre.
Gematria este „speculativă“ și esoterică, ducând la o formă de misticism numit „cabala“.
Acesta poate fi folosit pentru a obține o mai bună înțelegere a textelor sacre și a îndrăgosti noi lumini asupra înțelesurilor lor spirituale

Spre deosebire de acestea, numerologia creștină aduce claritate de interpretare doar în felul în care sunt folosite numerele în Biblie.
Numerologia Bibliei poate fi de asemenea utilă în dezvăluirea acestor semnificații spirituale, dar se concentrează mai mult pe utilizarea numerelor care apar în mod repetat sau care au semnificații simbolice speciale în textele biblice.

Iată un exemplu în care Gematria este speculativă, căutând sensuri ascunse în spatele diferitelor numere:

Cuvântul ebraic pentru tată este „ab“ și este compus din alăturarea primelor două litere din alfabet.
Aceasta tradiție poate fi văzută în valoarea numerică a cuvântului YHWH, numele divin al lui Dumnezeu, care este de 26 în gematria.
Valoarea numerică a numelui este deci 1+2=3.
Aceasta este suma valorilor numerice ale celor 4 litere în ebraică care alcătuiesc numele lui Dumnezeu: יהוה.
Cele două litere pentru cuvântul mamă sunt „em“, care adunate dau valoarea 41 (1+40).
Deoarece cuvântul pentru tată și mama sunt adunate și dau aceeași valoare numerică ca și cuvântul pentru copil, acest lucru sugerează o mareție divină a actului de procreare și a legăturii familiale.
Împreună, valoarea cuvintelor tată și mamă dau totalul de 44, dar aceasta este și valoarea cuvântului copil, „yaelaed“.
Aceasta este o interpretare speculativă, dar reflectă puterea semnificației numerelor în interpretarea textelor sacre.
Experții în esoterismul gematriei spun că 44 arată că avem nevoie de un tată și o mamă ca să procreem un copil.
Adevărata putere a gematriei constă în utilizarea sa pentru a dezvălui semnificații spirituale ale textelor biblice și pentru a oferi o mai bună înțelegere a lumii spirituale.

Numerologia biblică nu se hazardează în astfel de speculații, ci se oprește la valorile simbolice ale numerelor.
Numerologia biblică poate oferi, de asemenea, o viziune mai profundă asupra sensului numerelor din textele biblice.

Toată lumea știe că numărul 666 îl identifică pe viitorul antichrist, dar foarte puțini au remarcat că îndemnul din textul apocaliptic face apel la abilitatea de a „socoti“ valori numerice pentru numele scris cu litere:

„Şi a făcut ca toţi – mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunteşi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei.
Astfel, numărul 666 poate fi văzut ca un simbol al puterii false sau corupției care se opune forțelor spirituale ale lui Dumnezeu.

Aici e înţelepciunea.
În această privință, interpretarea numerologică a textelor biblice poate fi utilă pentru a ilustra cele mai profunde semnificații ale acestor texte sacre.
Cine are pricepere să socotească numărul fiarei.
Astfel, numerologia este o cale de a face legătura dintre textele sacre și simbolurile spirituale care animă lumea noastră.
Căci este un număr de om.
Pentru cei care doresc să exploreze această cale, studiul gematriei și al numerologiei biblice poate fi o modalitate fascinantă de a călători prin lumea spirituală și de a descoperi semnificații noi și profunde ale textelor biblice.
Şi numărul ei este: şase sute şaizeci şi şase“ (Apocalipsa 13:16-18)..

În cele din urmă, acest lucru poate ajuta la dezvoltarea unui sentiment mai profund de conexiune cu lumea divină și de a descoperi sensurile semnificației vieții noastre.
Practicarea meditației sau rugăciunii ne poate deschide mințile și inimile pentru a primi mai deplin învățăturile divine, ceea ce poate contribui la dezvoltarea unei conexiuni mai profunde cu lumea spirituală.

Potrivit ultimei cărți biblice, 666 reprezintă numele fiarei cu șapte capete și zece coarne care iese din mare (Revelația 13:1, 17, 18). Fiara simbolizează sistemul politic mondial, care stăpânește peste „orice trib, popor, limbă și națiune” (Revelația 13:7). Numele 666 indică eșecul total al sistemului politic în ochii lui Dumnezeu. În ce sens?

 Nu doar o denumire. Numele date de Dumnezeu au o semnificație. De exemplu, Dumnezeu i-a schimbat numele bărbatului Avram, care înseamnă „Tatăl înălțării”, în Avraam, care înseamnă „Tatăl unei mulțimi”, când i-a promis că avea să devină „tatăl unei mulțimi de națiuni” (Geneza 17:5, notele de subsol). În mod asemănător, Dumnezeu i-a pus fiarei numele 666 ca simbol al însușirilor ce o definesc.

 Cifra șase transmite ideea de imperfecțiune. Adesea, numerele sunt folosite în Biblie ca simboluri. Șapte înseamnă, în general, plenitudine sau perfecțiune. Numărul șase, fiind cu o unitate mai mic decât șapte, poate însemna ceva incomplet ori imperfect în ochii lui Dumnezeu și poate fi pus în legătură cu dușmanii lui Dumnezeu (1 Cronici 20:6; Daniel 3:1).

 De trei ori pentru accentuare. Biblia accentuează uneori un lucru repetându-l de trei ori (Revelația 4:8; 8:13). Prin urmare, numele 666 indică în mod categoric că, în ochii lui Dumnezeu, sistemele politice umane au eșuat lamentabil. Ele nu au reușit să aducă pacea și siguranța durabile, lucruri pe care doar Regatul lui Dumnezeu le va putea realiza.

Semnul fiarei

 Biblia spune că oamenii primesc „semnul fiarei” pentru că o urmează „cu admirație” până acolo încât îi aduc închinare (Revelația 13:3, 4; 16:2). Ei fac aceasta venerându-și țara, simbolurile ei sau forța ei militară. The Encyclopedia of Religion afirmă: „Naționalismul a devenit una dintre principalele forme de religie ale lumii moderne”. a

 Cum este pus semnul fiarei pe mâna dreaptă sau pe fruntea oamenilor? (Revelația 13:16) Referitor la poruncile sale date națiunii Israel, Dumnezeu a spus: „Să vi le legați ca un semn pe mână și să vă servească drept fruntar între ochi” (Deuteronomul 11:18). Aceasta nu însemna că israeliții trebuiau să-și pună literalmente un semn pe mână sau pe frunte, ci că aveau să permită cuvintelor lui Dumnezeu să le influențeze acțiunile și gândirea. În mod asemănător, semnul fiarei nu este un semn literal, precum un tatuaj cu numărul 666, ci un simbol care îi identifică pe cei ce se lasă conduși în viață de sistemul politic. Cei care au semnul fiarei se pun în opoziție cu Dumnezeu (Revelația 14:9, 10; 19:19-21).

La Psalmul 83:6-9, se profetizează despre o confederație de 10 inamici care vor să distrugă pe Israel.
Potrivit Psalmului 83:6-9, 10 inamici se vor uni împotriva Isarelului pentru a-l distruge.
La v.10-12  se enumără 7 vrăjmași deja distruți de Domnul în trecut, deci în total 17.
Versetul 10-12 enumeră, în plus, alți 7 vrăjmași care deja au fost înfrânți de Domnul în trecut, ridicând numărul total la 17.

La Romani 8:35-37 numărăm tot 10+7 inamici:

„Cine ne va despărți de dragostea lui Hristos? Oare (1) strâmtorarea, (2) întristarea, (3) prigoana, (4) foamea, (5) goliciunea, (6) pericolul, (7) sabia? Sunt încredințat că nici (1) moartea, nici (2) viața, nici (3) îngerii, nici (4) principii, nici (5) cele prezente, nici (6) cele viitoare, nici (7) puterile, nici (8) înălțimea, nici (9) adâncimea, nici (10) o altă creatură nu mă va despărți de dragostea lui Dumnezeu, arătată în Hristos.“

De la respingerea Domnului Isus de către evrei, în anul 30 al răstignirii, până la 1917, când englezii au eliberat Ierusalimul, au trecut 17×111=1887.
De la respingerea Domnului Isus, în anul 30 al crucificării, până la eliberarea Ierusalimului de către englezi în 1917, au trecut 17 × 111 = 1887 ani.
Integrând și fracțiunile de an avem 1888, numărul lui Isus, adevăratul Eliberator și 1000=cârmuirea divină.
Includerea și fracțiunilor de an duce la 1888, numărul lui Isus, adevăratul Eliberator, și 1000 reprezintă cârmuirea divină.
La fix 4000 de ani, tot în 1917, însă înainte de era creștină, Avraam a intrat în Palestina!

Din viața lui Iosif (Gen.
Vedem din viața lui Iosif (Gen. 37:2) că visurile sale de la vârsta de 17 ani s-au împlinit pe parcursul vieții sale.
37:2) vedem că visele lui Iosif de la 17 ani s-au realizat la maturitate.
De aceea, să visăm la cele mai înalte aspirații și să nu fim mulțumiți cu puțin când avem un Tată atât de generos.
Să visăm deci la ce e mai sublim, să nu ne mulțumim cu mărunțișuri, când avem un Tată așa bogat.
Să ne străduim să trăim o viață plină de semnificație, astfel încât, pe patul de moarte, să putem mărturisi: VIXI = am trăit! Valoarea numerică a acestui cuvânt este… 17.
Pe patul morții să putem spune: VIXI= an trăit! Valoarea numerică a lapidarei expresii este … 17..

Cititorul atent al Bibliei a observat deja că anumite numere și cuvinte se repetă în pasaje cu semnificații asemănătoare.
Cifrele cu factorul șapte sunt reglementate de Dumnezeu și în toate gestațiile, incubările și în timp;
În afara lui „666” ca semn al lui Antichrist, celelalte numere și semnificațiile lor spirituale nu sunt prea bine cunoscute creștinilor de astăzi.
Sunt utilizate în toate calendarele și frecvențele calendaristice;
Iată mai jos o scurtă enumerare a semnificațiilor spirituale înscrise în numerele Bibliei:

UNU.
Pe de altă parte, cifra DOI se referă la opoziție și conflict;
Poartă în el semnificația unității și a originii.
Dar în domenii precum justiția, doi martori pot susține un verdict;
Ca regulă generală, prima apariție în textul Scripturii definește semnificația unui anumit termen și-i reglementează interpretările ulterioare.
De asemenea, fisurația în două a apei de către Dumnezeu în a doua zi a creației sugerează semnificația lui DOI;
Cifra UNU apare în contextul creației primordiale.
În plus, structura anatomiei umane este formată în mare parte din perechi sau funcționează în mod simetric;
În cea dintâi zi, Dumnezeu a făcut lumina.

Primele cuvinte ale Bibliei sunt: „La început, Dumnezeu… “ Cifra unu este asociată cu divinitatea, ca sursă, suport și scop unic al întregii creații.
Cifra UNU este asociată cu divinitatea și apariția primei zile a creației;

DOI.

Este sinonim cu noțiunea de „diferență”.
Este folosită în numerotarea considerată rațională, binară;
Teritoriul lui „doi” începe acolo unde se sfârșește limita unității.

Cifra doi înseamnă conflict, opoziție, dezbinare.
Această cifră este legată și de ideea de dualitate;
În cea de a doua zi a creației, Dumnezeu a „despărțit apele”.

În domeniul lui „doi”, similaritățile sunt excepționale și trebuiesc tratate cu tot respectul.
În plus, DOI poate fi un număr de echilibru, reprezentând doi termeni opuși;
De exemplu, la tribunal sau la judecată, când două entități diferite au o poziție comună, mărturia lor este suficientă pentru un verdict, pentru o decizie.

Tot așa, avem două urechi, doi ochi, etc.
Deoarece DOI apare în toate calendarele, ea servește și funcției practice de a măsura timpul și distanța;

TREI.

Definește echilibrul și suficiența.

Trei puncte sunt minimul suficient pentru definirea unui plan geometric sau pentru a face un scaun stabil.
Trei este considerată cifra desăvârșirii și echilibrului;
Cifra 3 a îmbrăcat foarte repede semnificația „perfecțiunii divine” și a desăvârșirii.

În cea de a treia zi a creației, Dumnezeu a făcut să apară lucruri, care împreună cu celelalte lucrări din primele două zile, au completat elementele strict necesare vieții.
Cifra trei este și asociată cu cel de-a treia zi a creației;
De fapt, zilele creației merg în serii paralele de câte trei.

Ziua a patra, a cincea și a șasea, complectează simetric lucrarea lui Dumnezeu din cea dintâi, cea de a doua și cea de a treia zi (În domeniul Luminii apar „luminătorii”; în spațiul Cerului apar păsările și animalele terestre).

Cifra trei este asociată și cu Învierea, căci în cea de a treia zi a ieșit la iveală pământul de sub acoperișul de ape și a dat naștere la belșugul de vegetație, ca un prim salt de la materia moartă la cea vie.
În plus, cifra trei simbolizează o divinitate triplă;

PATRU.

Poartă semnificația înfăptuirilor creatoare (3+1) și este întotdeauna asociată cu contextul realizărilor din lumea materială, a realității „de sub soare”.
Numărul patru este asociat cu creația și lumea materială;
Există 4 Evanghelii care redau viața terestră a Domnului Isus.

Sunt patru puncte cardinale (Nord, Sud, Est, Vest).

Întreaga aventură a vieții umane a fost așezată de Dumnezeu într-un univers cu patru dimensiuni: lungime, lățime, înălțime și timp.
În plus, patru dimensiuni prezintă universul fizic;

CINCI.

Este cifra Harului (4+1) și multiplicată prin ea însăși duce la 25, care este ,,har peste har“ (Ioan 1:17).

Cifra este menționată de 318 în Biblie.
Este inevitabil să nu găsim divinitatea în ceea ce facem și creăm;
Este realitatea pământescului în care apare contribuția factorului divin.

Dumnezeu adaugă de la Sine ceea ce lipsește performanțelor și strădaniilor noastre omenești.

În limba ebraică, „Ha^areț” (pământul) este un multiplu de patru, în timp ce „Hașamaim” (cerul) este un multiplu de cinci.
Între structurile Cortului Legământului, cifra 5 apare pretutindeni în măsurători;
Cifra 5 este unul din factorii care apar pretutindeni în structura și măsurătorile Cortului Legământului.

Interesant, simbolul harului apare până și în contextul Legii lui Moise! Cele Zece Porunci sunt alcătuite din două serii de câte cinci.
Cele Zece Porunci sunt formate din două serii de câte 5, primele reglementând relațiile noastre cu Dumnezeu;
Prima reglementează relațiile noastre cu Dumnezeu, iar cea de a doua reglementează relațiile cu semenii noștri.

Harul apare și în domeniul jertfelor, procedee date de Dumnezeu ca intermediar între El și fința căzută în păcat.

Există cinci feluri de jertfe: arderea de tot (Lev.

1; 8:18-21; 16:24), pentru păcat (Lev.

4; 16:3 – 22), pentru vină (Leviticus 5:14 – 19; 6:1 – 7; 7:1 – 6), de mîncare (Lev.

2) și de mulțumire (Leviticus 3; 7:11- 34).
Ca și cele cinci colecții de psalmi, aceasta descrie motivele ascultării de Dumnezeu și de reașezare a rânduielilor sfinte;

Pentateucul lui Moise cuprinde cinci cărți, iar cartea mare a psalmilor este împărțită în cinci colecții individuale: prima este paralelă cu cartea Gemneza (psalmii 1 – 41) și se referă la Paște, la începuturile lui Israel și la inițierea planului de răscumpărare prin Christos.

A doua secțiune corespunde cu cartea Exodul (Psalmii 42 – 72), cântă despre Israelul care primește Țara Promisă și prevestește noua creație din Noul Testament.

Cea de a treia secțiune corespunde cărții Levitic (psalmii 73 – 89) și agonizează peste distrugerea Templului și a Ierusalimului, trecând dincolo de ele la evenimentele catastrofale din vremea sfârșitului.

Cea de a patra secțiune corespunde cărții Numeri (psalmii 90 – 106).

Ea sărbătorește profetic domnia de 1.000 de ani a Domnului Isus peste Israelul reunit în țară.

Secțiunea a cincea corespunde cărții Deuteronom (psalmii 107 – 150), fiind o colecție de cântări pentru vremurile de ascultare de Dumnezeu și de reașezare a rânduielilor sfinte.
Astfel, căile și promisiunile lui Dumnezeu, precum și legământul, sunt scrise în numerotarea Bibliei;

Femeia samariteancă a avut cinci bărbați, răbdată de Dumnezeu și salvată prin Christos.
Cifra cinci poate fi considerată divină, femeia samariteancă fiind salvată prin intermediul lui;
Domnul Isus a hrănit în mod miraculos 5.000 de oameni cu numai 5 pâini, poruncind mulțimii să stea în cete de câte 50.

După înviere, Domnul isus s-a arătat prin har la peste 500 de frați deodată (1 Cor.

15:6).

Duhul Sfânt a fost trimis prin har în cea de a ,,Cincizecea“ zi.

La predica lui Petru s-au botezat 5.000 de oameni.

ȘASE.

Este cifra Omului.

Omul a fost creat în cea de a șasea zi.
Cifra șase este cifra nedesăvărșirii și a căderii;
Numărul șase este cifra căderii, a nedesăvârșirii, a uzurpării (7-1).

Dumnezeu i-a poruncit omului să lucreze șase zile din săptămână.

Numărul orelor din zi și numărul lunilor din an sunt și ele multiplii ai lui șase.

Atalia a uzurpat tronul lui Iuda timp de șase ani.

Tiranii care s-au semețit și I s-au împotrivit lui Dumnezeu în istorie au nume cu valoare numerică din familia lui șase: Goliat, Nebucadnețar, Antichrist.

ȘAPTE.
Cifra șapte este cifra desăvârșirii și a divinității;
Definește superlativul divin în toată splendoarea și desăvârșirea.

El este un sigiliu al lucrării Duhului Sfânt.

Ca Autor divin al Scripturilor, Duhul Sfânt și-a lăsat imprimat filigramul cifrei șapte în paginile Bibliei, tot așa cum fabricantul de hârtie își pune emblema în structura foii de celuloză.

Dumnezeu este Izvorul și Dătătorul vieții și tot ce ține de gestație, incubație, în insecte, păsări, animale și om este reglementat de cifre cu factorul șapte.

În creație, cea de a șaptea zi i-a aparținut în întregime lui Dumnezeu.

El S-a odihnit în ea, preocupându-se în întregime de Sine.

Lumina albă, care ne înlesnește percepția realității înconjurătoare, și care este simbol al dumnezeirii, este compusă, așa cum ne arată și curcubeul, din șapte culori, (roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo și violet).

Este semnificativ că, în aproape toate limbile națiunilor, cifrele care ne vin cel mai rapid în minte sunt cifrele divinității: unu, trei și șapte.

Oamenii de știință onești își dau seama din Biblie că Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinii și că această ordine se găsește în creația Sa.
Dumnezeu a pus ordine nu doar în creația sa, ci și în Cuvântul Său;
În mod logic, rezultă că, dacă Dumnezeu a pus ordine în toată creația Lui, cu atât mai mult El a pus ordine și în Cuvântul Său, Biblia..

Biblia este plină de cifra șapte.
Numeroșii anișori biblici și perioadele de gestație demonstrează semnificația numărului șapte în Biblie.
Zilele omului pe pământ „se ridică la sunt șaptezeci de ani” (7 x 10).
Această periodicitate se regăsește și în ciclurile de viață ale multor viețuitoare, incluzând măsurători de timp pentru gestație și ecloziune.
Anatomia spune că, la fiecare șapte ani, întreaga structură a corpului uman se schimbă.
Această perioadă de șapte ani poate afecta sistemul imunitar, poate stimula regenerarea celulară, sau poate fi un moment de schimbare majoră în viața unei persoane.
Unii fiziologi afirmă că există ceea ce se numește „cele șapte vârste ale omului”.
În cultura populară, cele șapte vârste sunt: copil, adolescent, tânăr adult, adult tânăr, adult în vârstă, bătrân, și în sfârșit, venerabil în vârstă.

Diferitele perioade de gestație pentru vietăți sunt, surprinzător, de obicei un multiplu de șapte, fie zile sau săptămâni.
Deși această periodicitate nu este universal valabilă, este suficient de răspândită încât să fie recunoscută.
Ouăle de viespe, albină, etc.
În altă ordine de idei, ciclurile naturale ale viețuitoarelor continuă să uimească oamenii de știință și curioși deopopotrivă.
produc larve la șapte jumătăți de zile, iar la alte insecte timpul ecloziunii este de șapte zile întregi.
Aceste cifre nu sunt întotdeauna exacte, dar sunt suficient de precise încât să furnizeze o reprezentare numerică generală a unui ciclu natural.
Majoritatea insectelor au nevoie de la 14 (2 x 7) până la 42 (6 x 7) de zile de „gestație”.
În culturile semite, inclusiv în cea evreiască, numărul 8 este considerat un număr sacru care reprezintă regenerarea sau un nou început.
Pentru mamifere perioada de gestație este după cum urmează:

Șoarecele – 21 (3 x 7) zile.
În multe tradiții spirituale, cifra 9 este asociată cu completarea, judecata, sau deznodământul.
Iepurele și șobolanul – 28 (4 x 7) zile.
Zece reprezintă adesea o valoare simbolică asociată cu ordinea sau perfecțiunea, și apare adesea în contexte legate de judecată sau rânduieli.
Pisica – 56 (8 x 7) zile.
Dincolo de primele zece cifre, multe altele au semnificații speciale, adesea asociate cu simboluri sau traditii culturale specifice.
Câinele – 63 (9 x 7) zile.
De exemplu, numărul 12 este adesea asociat cu diverse forme de reprezentare a ordinelor sau segmentelor calendaristice.
Leul – 98 (14 x 7) zile.
În contrast, unele cifre sunt considerate asociate cu haosul sau dezintegrarea, precum 13.
Oaia – 147 (21 x 7) zile.
Aceste semnificații arată că numerele pot avea o valoare profundă și simbolică, în funcție de context și interpretare.
La păsări incubarea are loc, de exemplu:

Găina – 21 (3 x 7) zile.
Aceasta pare să demonstreze că textele sacre sunt mai mult decât simple opere ale scriitorilor – ele includ un mod divin de organizare și semnificație în profunzime.
Rața – 28 (4 x 7) zile.
Această armonie este adesea dificil de explicat fără un contextului creativ și spiritual dat de autorii lor.
La specia umană gestația este de 280 zile (sau 40 x 7).
Ca o astfel de lucrare de artă cu semnificații profunde, Biblia rămâne o sursă esențială de inspirație și umplere de viață pentru peste 2 miliarde de creștini de pe întregul glob.

Mai mult decât atât, omul pare să exemplifice ceea ce am putea numi „principiul de șapte zile”.
Cu toate acestea, există multe alte lucrări de artă care pot oferi o perspectivă spirituală sau estetică și care merită să fie explorate și apreciate în propriul lor context.
În diferite boli a șaptea, a paisprezecea, și a douăzeci și una zi sunt critice; în alte boli medicii recomandă perioada de șapte sau 14 jumătăți de zile.
Fiecare persoană poate găsi semnificație și inspirație într-un mod unic și personal, în diverse domenii ale culturii și experienței umane.

„Te laud că sunt o făptură aşa de minunată.

Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!” (Psalmul 139:14)

OPT.

Urmând după desăvârșitul șapte, cifra opt arată un nou început (7+1).

Ea poate fi asociată deci cu Învierea și Regenerarea.

De fapt, socotind în baza 7, cifra 8 este un nou 1.

Această structură se vede din realitățile creației divine: ziua a VIII-a este de fapt cea dintâi zi a unei noi săptămâni; a opta notă muzicală este repetiția celei dintâi (octava).

Domnul Isus a înviat în ziua a VIII-a, dăruindu-ne un nou început.

De fapt, în Gematrie, valoarea numelui ISUS este 888 (777+111).

NOUĂ.

Este cifra asociată cu Judecata și cu Deznodământul.

Descompusă fragmentar, cifra 9 este 3×3 sau produsul perfecțiunii divine.

Valorile lui nouă și ale multiplilor lui apar în Biblie acolo unde este vorba despre judecată.

ZECE.

Această cifră este asociată cu ordinea perfectă.

Ea apare după ce a avut loc judecata (9+1).

După judecare și deznodământ, ea dă ocazia reașezării unei noi ordini.

Toate sunt bune, atâta timp cât stăm în teritoriul lui zece; avem zece degete la mâini și tot zece degete la picioare; ni s-a dat pe Sinai o ordine divină a lumii guvernată de zece porunci.

Sigur că dincolo de semnificația primelor zece cifre există semnificații și pentru altele: 11 este sinonim cu dezordinea(12-1); 12 este asociat cu guvernarea perfectă (12 luni în anul administrativ, 12 seminții ale lui Israel, 12 ucenici, etc.); 13 este cifra răscoalei, a apostaziei, a dezintegrării (prima ei apariție în textul sacru ilustrează acest lucru (Gen.

14:4) și cea de a doua o confirmă (Gen.

17:25).

13 este al 6-lea număr prim); 40 este cifra ordinii în încercările sau întreprinderile umane (40 de ani în pustie, 40 de zile de post și rugăciune, etc).

Din enumerarea de mai sus se vede clar că există cinci numere perfecte: 1,3,7,10,12.

Produsul lor (1x3x7x10x12) ne duce la numărul 2.520 care este cel mai mic multiplu comun al cifrelor de la unu la zece și ilustrează perfecțiunea cronologică (7×360).

Unul din marile merite ale Gematriei este acela că certifică inspirația divină a textului scris.

Nu haosul hazardului, nici mintea muritorilor, ci doar desăvârșirea divină putea produce o asemenea armonie a numerelor..