Referințe biblice

  1. Proverbe 11:13
  2. Luca 12:2
  3. Matei 10:26-28
  4. Luca 8:17
  5. Proverbe 21:23
  6. Proverbe 20:19
  7. Proverbe 25:9
  8. Eclesiastul 12:14
  9. Iacov 5:16
  10. Mica 7:5
  11. Amos 3:7
  12. Efeseni 4:25
  13. Matei 12:36-37
  14. Efeseni 4:29
  15. Romani 2:16
  16. Proverbe 12:23
  17. Matei 6:3-4
  18. Proverbe 28:13
  19. Luca 12:2-3
  20. Filipeni 4:6-8
  21. Filipeni 4:6
  22. Evrei 4:12
  23. Matei 10:26-27
  24. 2 Împărați 6:12
  25. Proverbe 18:6
  26. Proverbe 10:9
  27. Psalmul 44:21
  28. Marcu 4:22-23
  29. 1 Timotei 5:25
  30. Matei 6:4
  31. Matei 6:6
  32. Proverbe 10:14
  33. Efeseni 5:6-14
  34. Faptele Apostolilor 5:1-42
  35. Proverbe 17:9
  36. Daniel 2:22
  37. Proverbe 2:11
  38. Evrei 12:14
  39. Proverbe 10:19
  40. Iacov 1:19-23
  41. Proverbe 25:2
  42. Iov 26:6
  43. Psalmul 5:4
  44. Ezechiel 28:3
  45. Psalmul 36:2
  46. Isaia 1:1-31
  47. Proverbe 26:24
  48. Deuteronomul 29:29
  49. Coloseni 3:9
  50. Apocalipsa 20:12
  51. 1 Timotei 5:24-25
  52. Matei 6:1-34
  53. 1 Ioan 1:1-10
  54. Romani 8:7
  55. Eclesiastul 10:20
  56. Psalmul 66:18
  57. Proverbe 16:28
  58. Numeri 32:23
  59. 1 Petru 2:1-25
  60. Matei 7:6
  61. Proverbe 18:6-7
  62. Marcu 4:23
  63. Marcu 1:44-45
  64. Matei 3:8
  65. Apocalipsa 2:9
  66. Romani 2:14-16
  67. Psalmul 55:21
  68. Iacov 2:24
  69. 1 Timotei 5:22
  70. Matei 21:23-27
  71. Isaia 6:12
  72. Psalmul 90:8
  73. Psalmul 62:1-12
  74. Ieremia 23:1-40
  75. Proverbe 11:12
  76. Psalmul 90:1-17
  77. Psalmul 35:20
  78. Psalmul 28:3
  79. Evrei 4:1-16
  80. Efeseni 5:11-12
  81. 1 Corinteni 2:10
  82. Faptele Apostolilor 8:1-40
  83. Ioan 3:20-21
  84. Luca 19:8
  85. Marcu 11:1-33
  86. Matei 6:17-18
  87. Eclesiastul 3:7
  88. Proverbe 26:20
  89. Proverbe 13:3
  90. Proverbe 12:13
  91. Psalmul 139:1-24
  92. Psalmul 101:1-8
  93. Psalmul 32:1-11
  94. Psalmul 19:1-14
  95. 1 Samuel 20:2
  96. Iuda 1:1-25
  97. Efeseni 4:15
  98. Faptele Apostolilor 10:1-48
  99. Proverbe 17:1-28
  100. Ioan 3:16-17

Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat

Proverbe 11:13 — Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

Luca 12:2 — Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

Matei 10:26 — Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit care nu va fi cunoscut.

Matei 10:27 — Ce vă spun Eu la întunerec, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.

Matei 10:28 — Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Celce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.

Luca 8:17 — Fiindcă nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tăinuit, care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină.

Proverbe 21:23 — Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Proverbe 20:19 — Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -

Proverbe 25:9 — Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

Ecclesiast 12:14 — Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău

Iacob 5:16 — Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.

Mica 7:5 — Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzeşte-ţi uşa gurii de cea care îţi stă în braţe!

Amos 3:7 — Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi prooroci.

Efeseni 4:25 — De aceea, lăsaţi-vă de minciună: ,,Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul``, pentrucă sîntem mădulare unii altora.

Matei 12:36 — Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care -l vor fi rostit.

Matei 12:37 — Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osîndit.``

Efeseni 4:29 — Niciun cuvînt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce -l aud.

Romani 2:16 — Şi faptul acesta se va vedea în ziua cînd, după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor.

Proverbe 12:23 — Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

Matei 6:3 — Ci tu, cînd faci milostenie, să nu ştie stînga ta ce face dreapta,

Matei 6:4 — pentruca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Proverbe 28:13 — Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

Luca 12:3 — De aceea, orice aţi spus la întunerec, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

Filipeni 4:6 — Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţămiri.

Filipeni 4:7 — Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gîndurile în Hristos Isus.

Filipeni 4:8 — Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.

Evrei 4:12 — Căci Cuvîntul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decît orice sabie cu două tăişuri: pătrunde pînă acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gîndurile inimii.

2 Imparati 6:12 — Unul din slujitorii săi a răspuns: ,,Nimeni, împărate, domnul meu; dar proorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe cari le rosteşti în odaia ta de culcare.``

Proverbe 18:6 — Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

Proverbe 10:9 — Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

Marcu 4:22 — Căci nu este nimic ascuns, care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit, care nu va ieşi la lumină.

Marcu 4:23 — Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.``

1 Timotei 5:25 — Tot aşa şi faptele bune sînt cunoscute: şi cele ce nu sînt cunoscute, nu pot să rămînă ascunse.

Matei 6:6 — Ci tu, cînd te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Proverbe 10:14 — Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

Efeseni 5:6 — Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşerte; căci din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.

Efeseni 5:7 — Să nu vă întovărăşiţi dar deloc cu ei.

Efeseni 5:8 — Odinioară eraţi întunerec; dar acum sînteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii.

Efeseni 5:9 — Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.

Efeseni 5:10 — Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului,

Efeseni 5:11 — şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiţi-le.

Efeseni 5:12 — Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns.

Efeseni 5:13 — Dar toate aceste lucruri, cînd sînt osîndite de lumină, sînt date la iveală; pentrucă ceiace scoate totul la iveală, este lumina.

Efeseni 5:14 — De aceea zice: ,,Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina.``

Faptele Apostolilor 5:1 — Dar un om, numit Anania, a vîndut o moşioară, cu nevastă-sa Safira,

Faptele Apostolilor 5:2 — şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, şi a pus -o la picioarele apostolilor.

Faptele Apostolilor 5:3 — Petru i -a zis: ,,Anania, pentruce ţi -a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfînt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei?

Faptele Apostolilor 5:4 — Dacă n'o vindeai, nu rămînea ea a ta? Şi, după ce ai vîndut -o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s'a putut naşte un astfel de gînd în inima ta? N'ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.``

Faptele Apostolilor 5:5 — Anania, cînd a auzit cuvintele acestea, a căzut jos, şi şi -a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi ceice ascultau aceste lucruri.

Faptele Apostolilor 5:6 — Flăcăii s'au sculat, l'au învelit, l-au scos afară, şi l-au îngropat.

Faptele Apostolilor 5:7 — Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevastă-sa, fără să ştie ce se întîmplase.

Faptele Apostolilor 5:8 — Petru i -a zis: ,,Spune-mi, cu atît aţi vîndut moşioara?`` ,,Da``, a răspuns ea, ,,cu atîta.``

Faptele Apostolilor 5:9 — Atunci Petru i -a zis: ,,Cum de v'aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celorce au îngropat pe bărbatul tău, sînt la uşă, şi te vor lua şi pe tine.``

Faptele Apostolilor 5:10 — Ea a căzut îndată la picioarele lui, şi şi -a dat sufletul. Cînd au intrat flăcăii, au găsit -o moartă; au scos -o afară, şi au îngropat -o lîngă bărbatul ei.

Faptele Apostolilor 5:11 — O mare frică a cuprins toată adunarea şi pe toţi cei ce au auzit aceste lucruri.

Faptele Apostolilor 5:12 — Prin mînile apostolilor se făceau multe semne şi minuni în norod. Toţi stăteau împreună în pridvorul lui Solomon,

Faptele Apostolilor 5:13 — şi niciunul din ceilalţi nu cuteza să se lipească de ei; dar norodul îi lăuda în gura mare.

Faptele Apostolilor 5:14 — Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbaţi şi femei, se mărea tot mai mult;

Faptele Apostolilor 5:15 — pînă acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe uliţe, şi îi puneau pe paturi şi pe aşternuturi, pentru ca, atunci cînd va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei.

Faptele Apostolilor 5:16 — Mulţimea, deasemenea, alerga la Ierusalim, din cetăţile vecine, şi aducea pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate: şi toţi se vindecau.

Faptele Apostolilor 5:17 — Însă marele preot şi toţi cei ce erau împreună cu el, adică partida Saducheilor, s'au sculat plini de pizmă,

Faptele Apostolilor 5:18 — au pus mînile pe apostoli, şi i-au aruncat în temniţa de obşte.

Faptele Apostolilor 5:19 — Dar un înger al Domnului a deschis uşile temniţei, noaptea, i -a scos afară, şi le -a zis:

Faptele Apostolilor 5:20 — ,,Duceţi-vă, staţi în Templu, şi vestiţi norodului toate cuvintele vieţii acesteia.``

Faptele Apostolilor 5:21 — Cînd au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis de dimineaţă în Templu, şi au început să înveţe pe norod. Marele preot şi cei ce erau cu el, au venit pe neaşteptate, au adunat Soborul şi pe toată bătrînimea fiilor lui Israel, şi au trimes la temniţă să aducă pe apostoli.

Faptele Apostolilor 5:22 — Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în temniţă. S'au întors şi au spus astfel:

Faptele Apostolilor 5:23 — ,,Temniţa am găsit -o încuiată cu toată grija, şi pe păzitori stînd în picioare la uşi; dar, cînd am deschis, n'am găsit pe nimeni înlăuntru.``

Faptele Apostolilor 5:24 — Cînd au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului şi preoţii cei mai de seamă au rămas înmărmuriţi, şi nu ştiau ce să creadă despre apostoli şi despre urmările acestei întîmplări.

Faptele Apostolilor 5:25 — Cineva a venit şi le -a spus: ,,Iată că oamenii, pe cari i-aţi băgat în temniţă, stau în Templu, şi învaţă pe norod.``

Faptele Apostolilor 5:26 — Atunci căpitanul Templului a plecat cu aprozii, şi i-au adus; dar nu cu sila, căci se temeau să nu fie ucişi cu pietre de norod.

Faptele Apostolilor 5:27 — După ce i-au adus, i-au pus înaintea Soborului. Şi marele preot i -a întrebat astfel:

Faptele Apostolilor 5:28 — ,,Nu v'am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră, şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sîngele acelui om.``

Faptele Apostolilor 5:29 — Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis: ,,Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decît de oameni!

Faptele Apostolilor 5:30 — Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Isus, pe care voi L-aţi omorît, atîrnîndu -L pe lemn.

Faptele Apostolilor 5:31 — Pe acest Isus, Dumnezeu L -a înălţat cu puterea Lui, şi L -a făcut Domn şi Mîntuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor.

Faptele Apostolilor 5:32 — Noi sîntem martori ai acestor lucruri, ca şi Duhul Sfînt, pe care L -a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.``

Faptele Apostolilor 5:33 — Cînd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă şi s-au sfătuit să -i omoare.

Faptele Apostolilor 5:34 — Dar un Fariseu numit Gamaliel, un învăţător al Legii, preţuit de tot norodul, s'a sculat în picioare în Sobor şi a poruncit să scoată puţin afară pe apostoli.

Faptele Apostolilor 5:35 — Apoi le -a zis: ,,Bărbaţi Israeliţi, luaţi seama bine ce aveţi de gînd să faceţi oamenilor acestora.

Faptele Apostolilor 5:36 — Căci nu de mult s'a ivit Teuda, care zicea că el este ceva, şi la care s'au alipit aproape patru sute de bărbaţi. El a fost omorît, şi toţi cei ce îl urmaseră, au fost risipiţi şi nimiciţi.

Faptele Apostolilor 5:37 — După el s'a ivit Iuda Galileanul, pe vremea înscrierii, şi a tras mult norod de partea lui: a perit şi el, şi toţi cei ce -l urmaseră, au fost risipiţi.

Faptele Apostolilor 5:38 — Şi acum, eu vă spun: ,Nu mai necăjiţi pe oamenii aceştia, şi lăsaţi -i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este dela oameni, se va nimici;

Faptele Apostolilor 5:39 — dar dacă este dela Dumnezeu, n'o veţi putea nimici. Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu.``

Faptele Apostolilor 5:40 — Ei au ascultat de el. Şi, după ce au chemat pe apostoli, au pus să -i bată cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus, şi le-au dat drumul.

Faptele Apostolilor 5:41 — Ei au plecat dinaintea Soborului, şi s-au bucurat că au fost învredniciţi să fie batjocoriţi, pentru Numele Lui.

Faptele Apostolilor 5:42 — Şi în fiecare zi, în Templu şi acasă, nu încetau să înveţe pe oameni, şi să vestească Evanghelia lui Isus Hristos.

Proverbe 17:9 — Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Daniel 2:22 — El descopere ce este adînc şi ascuns; El ştie ce este în întunerec şi la El locuieşte lumina....

Proverbe 2:11 — chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

Evrei 12:14 — Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.

Proverbe 10:19 — Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

Iacob 1:19 — Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;

Iacob 1:20 — căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.

Iacob 1:21 — De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blîndeţă Cuvîntul sădit în voi, care vă poate mîntui sufletele.

Iacob 1:22 — Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri.

Iacob 1:23 — Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu -l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într'o oglindă;

Proverbe 25:2 — Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

Iov 26:6 — înaintea Lui locuinţa morţilor este goală, adîncul n'are acoperiş.

Ezechiel 28:3 — Iată că eşti mai înţelept decît Daniel, nicio taină nu este ascunsă de tine;

Isaia 1:1 — Proorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, despre Iuda şi Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, împăraţii lui Iuda.

Isaia 1:2 — Ascultaţi, ceruri, şi ia aminte, pămîntule, căci Domnul vorbeşte: ,,Am hrănit şi am crescut nişte copii, dar ei s'au răsculat împotriva Mea.

Isaia 1:3 — Boul îşi cunoaşte stăpînul, şi măgarul cunoaşte ieslea stăpînului său: dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine.``

Isaia 1:4 — Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămînţă de nelegiuiţi, copii stricaţi! Au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfîntul lui Israel. I-au întors spatele...

Isaia 1:5 — Ce pedepse noi să vă mai dea, cînd voi vă răzvrătiţi din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav, şi toată inima sufere de moarte!

Isaia 1:6 — Din tălpi pînă'n creştet, nimic nu -i sănătos: ci numai răni, vînătăi şi carne vie, ne stoarse, ne legate, şi ne alinate cu untdelemn:

Isaia 1:7 — ţara vă este pustiită, cetăţile vă sînt arse de foc, străinii vă mănîncă ogoarele supt ochii voştri, pustiesc şi nimicesc, ca nişte sălbatici.

Isaia 1:8 — Şi fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca o covercă într'un cîmp de castraveţi, ca o cetate împresurată.

Isaia 1:9 — De nu ne-ar fi lăsat Domnul oştirilor o mică rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora.

Isaia 1:10 — Ascultaţi cuvîntul Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!

Isaia 1:11 — ,,Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sînt sătul de arderile de tot ale berbecilor, şi de grăsimea viţeilor; nu-Mi place sîngele taurilor, oilor şi ţapilor.

Isaia 1:12 — Cînd veniţi să vă înfăţişaţi înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcaţi curţile?

Isaia 1:13 — Nu mai aduceţi daruri de mîncare nefolositoare, căci Mi -e scîrbă de tămîie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!

Isaia 1:14 — Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.

Isaia 1:15 — Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v'aţi ruga, n'ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!``

Isaia 1:16 — ,,Spălaţi-vă deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe cari le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul!

Isaia 1:17 — Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!`` -

Isaia 1:18 — ,,Veniţi totuş să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lîna.

Isaia 1:19 — De veţi voi şi veţi asculta, veţi mînca cele mai bune roade ale ţării;

Isaia 1:20 — dar de nu veţi voi şi nu veţi asculta, de sabie veţi fi înghiţiţi, căci gura Domnului a vorbit.``

Isaia 1:21 — Vai, cetatea aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi!

Isaia 1:22 — Argintul tău s'a prefăcut în zgură, şi vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă.

Isaia 1:23 — Mai marii tăi sînt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n'ajunge pînă la ei.

Isaia 1:24 — De aceea, iată ce zice Domnul, Dumnezeul oştirilor, Puternicul lui Israel: ,,Ah! Voi cere socoteala protivnicilor Mei, şi Mă voi răzbuna pe vrăjmaşii Mei.

Isaia 1:25 — Îmi voi întinde mîna împotriva ta, îţi voi topi sgura, cum o topeşte leşia, toate părticelele de plumb le voi depărta din tine.

Isaia 1:26 — Voi face iarăş pe judecătorii tăi ca odinioară, şi pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită cetatea neprihănită, cetatea credincioasă.``

Isaia 1:27 — Sionul va fi mîntuit prin judecată, şi ceice se vor întoarce la Dumnezeu în el, vor fi mîntuiţi prin dreptate.

Isaia 1:28 — Dar pieirea va atinge pe toţi cei răzvrătiţi şi păcătoşi, şi ceice părăsesc pe Domnul vor pieri.

Isaia 1:29 — Vă va fi ruşine de terebinţii în cari găseaţi plăcere, şi veţi roşi din pricina grădinilor în cari vă desfătaţi;

Isaia 1:30 — căci veţi fi ca un terebint cu frunzele ofilite, ca o grădină care n'are apă.

Isaia 1:31 — Omul tare va fi ca un cîlţ, şi lucrarea lui ca o scînteie; amîndoi vor arde împreună, şi nimeni nu -i va stinge.

Proverbe 26:24 — Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

Deuteronom 29:29 — Lucrurile ascunse sînt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sînt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia.

Coloseni 3:9 — Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucît v'aţi desbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui,

Apocalipsa 20:12 — Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stînd în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.

1 Timotei 5:24 — Păcatele unor oameni sînt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.

Matei 6:1 — Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată dela Tatăl vostru care este în ceruri.

Matei 6:2 — Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trîmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Matei 6:5 — Cînd vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stînd în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentruca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Matei 6:7 — Cînd vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.

Matei 6:8 — Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să -I cereţi voi.

Matei 6:9 — Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;

Matei 6:10 — vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.

Matei 6:11 — Pînea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîne.) dă-ne -o nouă astăzi;

Matei 6:12 — şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);

Matei 6:13 — şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

Matei 6:14 — Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.

Matei 6:15 — Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.

Matei 6:16 — Cînd postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorîtă, ca făţarnicii, cari îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Matei 6:17 — Ci tu, cînd posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa,

Matei 6:18 — ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Matei 6:19 — Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii;

Matei 6:20 — ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

Matei 6:21 — Pentrucă unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.

Matei 6:22 — Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;

Matei 6:23 — dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întunerec. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întunerec, cît de mare trebuie să fie întunerecul acesta!

Matei 6:24 — Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţinea la unul, şi va nesocoti pe celalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Matei 6:25 — Deaceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea?

Matei 6:26 — Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strîng nimic în grînare; şi totuş Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sînteţi voi cu mult mai de preţ decît ele?

Matei 6:27 — Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?

Matei 6:28 — Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;

Matei 6:29 — totuş vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei.

Matei 6:30 — Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?

Matei 6:31 — Nu vă îngrijoraţi dar, zicînd: ,,Ce vom mînca?`` Sau: ,,Ce vom bea?`` Sau: ,,Cu ce ne vom îmbrăca?``

Matei 6:32 — Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.

Matei 6:33 — Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Matei 6:34 — Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mîne; căci ziua de mîne se va îngrijora de ea însăş. Ajunge zilei necazul ei.

1 Ioan 1:1 — Ce era dela început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mînile noastre, cu privire la Cuvîntul vieţii, -

1 Ioan 1:2 — pentrucă viaţa a fost arătată, şi noi am văzut -o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa vecinică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne -a fost arătată; -

1 Ioan 1:3 — deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos.

1 Ioan 1:4 — Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină.

1 Ioan 1:5 — Vestea, pe care am auzit -o dela El şi pe care v'o propovăduim, este că Dumnezeu e lumină, şi în El nu este întunerec.

1 Ioan 1:6 — Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întunerec, minţim, şi nu trăim adevărul.

1 Ioan 1:7 — Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuş este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sîngele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat.

1 Ioan 1:8 — Dacă zicem că n'avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi.

1 Ioan 1:9 — Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.

1 Ioan 1:10 — Dacă zicem că n'am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvîntul Lui nu este în noi.

Romani 8:7 — Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămînteşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună.

Ecclesiast 10:20 — Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

Proverbe 16:28 — Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

Numeri 32:23 — Dar dacă nu faceţi aşa, păcătuiţi împotriva Domnului, şi să ştiţi că păcatul vostru vă va ajunge.

1 Petru 2:1 — Lepădaţi dar orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire;

1 Petru 2:2 — şi, ca nişte prunci născuţi de curînd, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentruca prin el să creşteţi spre mîntuire,

1 Petru 2:3 — dacă aţi gustat în adevăr că bun este Domnul.

1 Petru 2:4 — Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu.

1 Petru 2:5 — Şi voi, ca nişte pietre vii, sînteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfîntă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.

1 Petru 2:6 — Căci este scris în Scriptură: Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine."

1 Petru 2:7 — Cinstea aceasta este dar pentru voi cari aţi crezut! Dar pentru cei necredincioşi, piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului";

1 Petru 2:8 — şi o piatră de poticnire, şi o stîncă de cădere". Ei se lovesc de ea, pentrucă n-au crezut Cuvîntul, şi la aceasta sînt rînduiţi.

1 Petru 2:9 — Voi însă sînteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfînt, un popor , pe care Dumnezeu Şi l-a cîştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întunerec la lumina Sa minunată;

1 Petru 2:10 — pe voi, cari odinioară nu eraţi un popor, dar acum sînteţi poporul lui Dumnezeu; pe voi, cari nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare.

1 Petru 2:11 — Prea iubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pămînteşti cari se războiesc cu sufletul.

1 Petru 2:12 — Să aveţi o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentruca în ceiace vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune, pe cari le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.

1 Petru 2:13 — Fiţi supuşi oricărei stăpîniri omeneşti, pentru Domnul: atît împăratului, ca înalt stăpînitor,

1 Petru 2:14 — cît şi dregătorilor, ca unii cari sînt trimeşi de el să pedepsească pe făcătorii de rele şi să laude pe ceice fac bine.

1 Petru 2:15 — Căci voia lui Dumnezeu este, ca, făcînd ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti.

1 Petru 2:16 — Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu.

1 Petru 2:17 — Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului!

1 Petru 2:18 — Slugilor, fiţi supuse stăpînilor voştri cu toată frica, nu numai celorce sînt buni şi blînzi, ci şi celor greu de mulţămit.

1 Petru 2:19 — Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, sufere întristare, şi sufere pe nedrept.

1 Petru 2:20 — În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, cînd aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, cînd aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.

1 Petru 2:21 — Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi, şi v-a lăsat o pildă , ca să călcaţi pe urmele Lui.

1 Petru 2:22 — El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug".

1 Petru 2:23 — Cînd era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, cînd era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.

1 Petru 2:24 — El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentruca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.

1 Petru 2:25 — Căci eraţi ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la Păstorul şi Episcopul ( Sau: priveghetorul.) sufletelor voastre.

Matei 7:6 — Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.

Proverbe 18:7 — Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

Marcu 1:44 — şi i -a zis: ,,Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.``

Marcu 1:45 — Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.

Matei 3:8 — Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.

Apocalipsa 2:9 — ,,Ştiu necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat), şi batjocurile, din partea celor ce zic că sînt Iudei şi nu sînt, ci sînt o sinagogă a Satanei.

Romani 2:14 — Cînd Neamurile, măcar că n'au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, cari n'au o lege, îşi sînt singuri lege;

Romani 2:15 — şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gîndurile lor, cari sau se învinovăţesc sau se desvinovăţesc între ele.

Iacob 2:24 — Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.

1 Timotei 5:22 — Să nu-ţi pui mînile peste nimeni cu grabă: şi să nu te faci părtaş păcatelor altora: pe tine însuţi păzeşte-te curat.

Matei 21:23 — Isus S'a dus în Templu; şi, pe cînd învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrînii norodului, şi I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

Matei 21:24 — Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă voi pune şi Eu o întrebare; şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

Matei 21:25 — Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau dela oameni?`` Dar ei vorbeau între ei şi ziceau: ,,Dacă vom răspunde: ,Din cer,` ne va spune: ,Atunci de ce nu l-aţi crezut?`

Matei 21:26 — Şi dacă vom răspunde: ,Dela oameni,` ne temem de norod, pentrucă toţi socotesc pe Ioan drept prooroc.``

Matei 21:27 — Atunci au răspuns lui Isus: ,,Nu ştim!`` Şi El, la rîndul Lui, le -a zis: ,,Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.

Isaia 6:12 — pînă va îndepărta Domnul pe oameni, şi ţara va ajunge o mare pustie.

Ieremia 23:1 — ,,Vai de păstorii cari nimicesc şi risipesc turma păşunei mele, zice Domnul.``

Ieremia 23:2 — ,,De aceea, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor cari pasc pe poporul meu: ,Pentrucă Mi-aţi risipit oile, le-aţi izgonit, şi nu v'aţi îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutăţii faptelor voastre, zice Domnul.``

Ieremia 23:3 — ,,Şi Eu însumi voi strînge rămăşiţa oilor Mele din toate ţările, în cari le-am izgonit; le voi aduce înapoi în păşunea lor, şi vor creşte şi se vor înmulţi.

Ieremia 23:4 — Voi pune peste ele păstori cari le vor paşte; nu le va mai fi teamă, nici groază, şi nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.``

Ieremia 23:5 — ,,Iată vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăţi, va lucra cu înţelepciune, şi va face dreptate şi judecată în ţară.

Ieremia 23:6 — În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, şi Israel va avea linişte în locuinţa lui; şi iată Numele pe care i -L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!``

Ieremia 23:7 — ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice: ,Viu este Domnul, care a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel!`

Ieremia 23:8 — Ci se va zice: ,Viu este Domnul, care a scos şi a adus înapoi sămînţa casei lui Israel din ţara dela miază noapte şi din toate ţările în cari îi risipisem! ,Şi vor locui în ţara lor.`

Ieremia 23:9 — Asupra proorocilor. ,,Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sînt ca un om beat, ca un om ameţit de vin, din pricina Domnului şi din pricina sfintelor Lui cuvinte.

Ieremia 23:10 — Căci ţara este plină de preacurvii, şi ţara se jăleşte din pricina jurămintelor; cîmpiile pustiei sînt uscate.`` Toată alergătura lor ţinteşte numai la rău, şi toată vitejia lor este pentru nelegiuire!

Ieremia 23:11 — Proorocii şi preoţii sînt stricaţi; ,,le-am găsit răutatea chiar şi în Casa Mea, zice Domnul.``

Ieremia 23:12 — ,,De aceea, calea lor va fi lunecoasă şi întunecoasă, vor fi împinşi şi vor cădea; căci voi aduce nenorocirea peste ei în anul cînd îi voi pedepsi, zice Domnul.``

Ieremia 23:13 — ,,În proorocii Samariei am văzut următoarea nebunie: au proorocit pe Baal, şi au rătăcit pe poporul Meu Israel!

Ieremia 23:14 — Dar în proorocii Ierusalimului am văzut lucruri grozave. Sînt preacurvari, trăiesc în minciună; întăresc mînile celor răi, aşa că nici unul nu se mai întoarce dela răutatea lui; toţi sînt înaintea Mea ca Sodoma, şi locuitorii Ierusalimului ca Gomora.``

Ieremia 23:15 — ,,De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor despre prooroci: iată, îi voi hrăni cu pelin, şi le voi da să bea ape otrăvite; căci prin proorocii Ierusalimului s'a răspîndit nelegiuirea în toată ţara.``

Ieremia 23:16 — ,,Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ,N'ascultaţi cuvintele proorocilor cari vă proorocesc! Ei vă leagănă în închipuiri zădarnice; spun vedenii ieşite din inima lor, nu ce vine din gura Domnului.

Ieremia 23:17 — Ei spun celor ce Mă nesocotesc: ,Domnul a zis: ,Veţi avea pace;` şi zic tuturor celor ce trăiesc după aplecările inimii lor: ,Nu vi se va întîmpla niciun rău.`

Ieremia 23:18 — Cine a fost de faţă la sfatul Domnului ca să vadă şi să asculte cuvîntul Lui? Cine a plecat urechea la cuvîntul Lui şi cine l -a auzit?

Ieremia 23:19 — Iată că furtuna Domnului, urgia izbucneşte, se năpusteşte vijelia şi cade peste capul celor răi!

Ieremia 23:20 — Mînia Domnului nu se va potoli, pînă nu va împlini şi va înfăptui planurile inimii Lui. Veţi înţelege în totul lucrul acesta în cursul vremilor.

Ieremia 23:21 — Eu n'am trimes pe proorocii aceştia, şi totuş ei au alergat; nu le-am vorbit, şi totuş au proorocit.

Ieremia 23:22 — Dacă ar fi fost faţă la sfatul Meu, ar fi trebuit să spună cuvintele Mele poporului Meu, şi să -i întoarcă dela calea lor rea, dela răutatea faptelor lor!``

Ieremia 23:23 — ,,Sînt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, şi nu sînt Eu şi un Dumnezeu de departe?

Ieremia 23:24 — Poate cineva să stea într'un loc ascuns fără să -l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile şi pămîntul? zice Domnul.

Ieremia 23:25 — ,,Am auzit ce spun proorocii, cari proorocesc minciuni în Numele Meu, zicînd: ,Am avut un vis! Am visat un vis!`

Ieremia 23:26 — Pînă cînd vor prooroci aceştia să proorocescă minciuni, să proorocească înşelătoriile inimii lor?

Ieremia 23:27 — Cred ei oare că pot face pe poporul Meu să uite Numele Meu prin visurile pe cari le istoriseşte fiecare din ei aproapelui său, cum Mi-au uitat părinţii lor Numele din pricina lui Baal?

Ieremia 23:28 — Proorocul, care a avut un vis, să istorisească visul acesta, şi cine a auzit Cuvîntul Meu, să spună întocmai Cuvîntul Meu! ,Pentruce să amesteci paiele cu grîul? zice Domnul.``

Ieremia 23:29 — ,,Nu este Cuvîntul Meu ca un foc, zice Domnul, şi ca un ciocan care sfărîmă stînca?``

Ieremia 23:30 — ,,De aceea, iată, zice Domnul, am necaz pe proorocii cari îşi ascund unul altuia cuvintele Mele.``

Ieremia 23:31 — ,,Iată, zice Domnul, am necaz pe proorocii cari iau cuvîntul lor şi -l dau drept cuvînt al Meu.``

Ieremia 23:32 — ,,Iată, zice Domnul, am necaz pe cei ce proorocesc visuri neadevărate, cari le istorisesc şi rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile şi cu îndrăzneala lor; nu i-am trimes Eu, nu Eu le-am dat poruncă, şi nu sînt de niciun folos poporului acestuia, zice Domnul.``

Ieremia 23:33 — ,,Dacă poporul acesta, sau un prooroc, sau un preot te va întreba: ,Care este ameninţarea Domnului?` să le spui care este această ameninţare: ,Vă voi lepăda, zice Domnul.``

Ieremia 23:34 — ,,Şi pe proorocul, pe preotul, sau pe acela din popor care va zice: ,O ameninţare a Domnului,` îl voi pedepsi, pe el şi casa lui!

Ieremia 23:35 — Aşa să spuneţi însă, fiecare aproapelui său, fiecare fratelui său: ,Ce a răspuns Domnul?` Sau: ,Ce a zis Domnul?`

Ieremia 23:36 — Dar să nu mai ziceţi: ,O ameninţare a Domnului,` căci cuvîntul fiecăruia va fi o ameninţare pentru el, dacă veţi suci astfel cuvintele Dumnezeului Celui viu, cuvintele Domnului oştirilor, Dumnezeului nostru!

Ieremia 23:37 — Aşa să zici proorocului: ,Ce ţi -a răspuns Domnul?` Sau: ,Ce a zis Domnul?`

Ieremia 23:38 — Dar dacă veţi mai zice: ,O ameninţare a Domnului,` atunci aşa vorbeşte Domnul: ,Pentrucă spuneţi cuvintele acestea: ,O ameninţare a Domnului,` măcar că am trimes să vă spună: Să nu mai ziceţi: O ameninţare a Domnului,

Ieremia 23:39 — din pricina aceasta, iată, vă voi uita, şi vă voi lepăda, pe voi şi cetatea, pe care v'o dădusem vouă şi părinţilor voştri, vă voi arunca dinaintea Mea;

Ieremia 23:40 — şi voi pune peste voi o vecinică ocară, şi o vecinică necinste, care nu se va uita.``

Proverbe 11:12 — Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

Evrei 4:1 — Să luăm dar bine seama, ca, atîta vreme cît rămîne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea tîrziu.

Evrei 4:2 — Căci şi nouă ni s'a adus o veste bună ca şi lor; dar lor cuvîntul care le -a fost propovăduit, nu le -a ajutat la nimic, pentrucă n'a găsit credinţă la ceice l-au auzit.

Evrei 4:3 — Pe cînd noi, fiindcă am crezut, intrăm în ,,odihna``, despre care a vorbit El, cînd a zis: ,,Am jurat în mînia Mea, că nu vor întra în odihna Mea!`` Măcarcă lucrările Lui fuseseră isprăvite încă dela întemeierea lumii.

Evrei 4:4 — Căci într'un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: ,,Dumnezeu S'a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.``

Evrei 4:5 — Şi aici este zis iarăş: ,,Nu vor intra în odihna Mea!``

Evrei 4:6 — Deci, fiindcă rămîne ca să intre unii în odihna aceasta, şi pentrucă aceia cărora li s'a vestit întîi vestea buna n'au intrat în ea, din pricina neascultării lor,

Evrei 4:7 — El hotărăşte din nou o zi: ,,Astăzi,`` -zicînd, în David, după atîta vreme, cum s'a spus mai sus: ,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!``

Evrei 4:8 — Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n'ar mai vorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi.

Evrei 4:9 — Rămîne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.

Evrei 4:10 — Fiindcă cine intră în odihna Lui, se odihneşte şi el de lucrările lui, cum S'a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale.

Evrei 4:11 — Să ne grăbim dar să intrăm în odihna aceasta, pentruca nimeni să nu cadă în aceeaş pildă de neascultare.

Evrei 4:13 — Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face.

Evrei 4:14 — Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile-pe Isus, Fiul lui Dumnezeu-să rămînem tari în mărturisirea noastră.

Evrei 4:15 — Căci n'avem un Mare Preot, care să n'aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.

Evrei 4:16 — Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentruca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.

1 Corinteni 2:10 — Nouă însă Dumnezeu ni le -a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adînci ale lui Dumnezeu.

Faptele Apostolilor 8:1 — Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s'a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s'au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.

Faptele Apostolilor 8:2 — Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan, şi l-au jălit cu mare tînguire.

Faptele Apostolilor 8:3 — Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei, şi -i arunca în temniţă.

Faptele Apostolilor 8:4 — Ceice se împrăştiaseră, mergeau din loc în loc, şi propovăduiau Cuvîntul.

Faptele Apostolilor 8:5 — Filip s'a coborît în cetatea Samariei, şi le -a propovăduit pe Hristos.

Faptele Apostolilor 8:6 — Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit şi au văzut semnele, pe cari le făcea.

Faptele Apostolilor 8:7 — Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate, şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.

Faptele Apostolilor 8:8 — Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.

Faptele Apostolilor 8:9 — În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.

Faptele Apostolilor 8:10 — Toţi, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, şi ziceau: ,,Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte ,mare`.

Faptele Apostolilor 8:11 — Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.

Faptele Apostolilor 8:12 — Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei.

Faptele Apostolilor 8:13 — Chiar Simon a crezut; şi dupăce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip, şi privea cu uimire minunile şi semnele mari cari se făceau.

Faptele Apostolilor 8:14 — Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru şi pe Ioan.

Faptele Apostolilor 8:15 — Aceştia au venit la Samariteni, şi s'au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfînt.

Faptele Apostolilor 8:16 — Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.

Faptele Apostolilor 8:17 — Atunci Petru şi Ioan au pus mînile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfînt.

Faptele Apostolilor 8:18 — Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le -a dat bani,

Faptele Apostolilor 8:19 — şi a zis: ,,Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentruca peste oricine-mi voi pune mînile, să primească Duhul Sfînt.``

Faptele Apostolilor 8:20 — Dar Petru i -a zis: ,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s'ar putea căpăta cu bani!

Faptele Apostolilor 8:21 — Tu n'ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.

Faptele Apostolilor 8:22 — Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;

Faptele Apostolilor 8:23 — căci văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.``

Faptele Apostolilor 8:24 — Simon a răspuns: ,,Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întîmple nimic din ce aţi zis.``

Faptele Apostolilor 8:25 — După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s'au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor.

Faptele Apostolilor 8:26 — Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, şi i -a zis: ,,Scoală-te, şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, şi care este pustiu.``

Faptele Apostolilor 8:27 — Filip s'a sculat şi a plecat. Şi iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,

Faptele Apostolilor 8:28 — se întorcea de acolo, şi şedea în carul lui, şi citea pe proorocul Isaia.

Faptele Apostolilor 8:29 — Duhul a zis lui Filip: ,,Du-te, şi ajunge carul acesta!``

Faptele Apostolilor 8:30 — Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis: ,,Înţelegi tu ce citeşti?``

Faptele Apostolilor 8:31 — Famenul a răspuns: ,,Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el.

Faptele Apostolilor 8:32 — Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta: ,,El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce -l tunde, aşa nu Şi -a deschis gura;

Faptele Apostolilor 8:33 — în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I -a fost luată de pe pămînt.``

Faptele Apostolilor 8:34 — Famenul a zis lui Filip: ,,Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?``

Faptele Apostolilor 8:35 — Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, şi i -a propovăduit pe Isus.

Faptele Apostolilor 8:36 — Pe cînd îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: ,,Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?``

Faptele Apostolilor 8:37 — Filip a zis: ,,Dacă crezi din toată inima, se poate.`` Famenul a răspuns: ,,Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.``

Faptele Apostolilor 8:38 — A poruncit să stea carul, s'au pogorît amîndoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.

Faptele Apostolilor 8:39 — Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,

Faptele Apostolilor 8:40 — Filip se afla la Azot, de unde s'a dus pînă la Cezarea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.

Ioan 3:20 — Căci oricine face răul, urăşte lumina, şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.

Ioan 3:21 — Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, pentruca să i se arate faptele, fiindcă sînt făcute în Dumnezeu.``

Luca 19:8 — Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis: ,,Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.``

Marcu 11:1 — Cînd s'au apropiat de Ierusalim, şi au fost lîngă Betfaghe şi Betania, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,

Marcu 11:2 — şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat încă nici un om; deslegaţi -l şi aduceţi-Mi -l.

Marcu 11:3 — Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce faceţi lucrul acesta?` să răspundeţi: ,Domnul are trebuinţă de el. Şi îndată îl va trimete înapoi aici.``

Marcu 11:4 — Ucenicii s'au dus, au găsit măgăruşul legat afară lîngă o uşă, la cotitura drumului, şi l-au deslegat.

Marcu 11:5 — Unii din cei ce stăteau acolo, le-au zis: ,,Ce faceţi? De ce deslegaţi măgăruşul acesta?``

Marcu 11:6 — Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Şi i-au lăsat să plece.

Marcu 11:7 — Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el, şi Isus a încălecat pe el.

Marcu 11:8 — Mulţi oameni îşi aşterneau hainele pe drum, iar alţii presărau ramuri, pe cari le tăiaseră depe cîmp.

Marcu 11:9 — Cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau după Isus, strigau: ,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului!

Marcu 11:10 — Binecuvîntată este Împărăţia care vine, Împărăţia părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!``

Marcu 11:11 — Isus a intrat în Ierusalim, şi S'a dus în Templu. Dupăce S'a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece.

Marcu 11:12 — A doua zi, după ce au ieşit din Betania, Isus a flămînzit.

Marcu 11:13 — A zărit de departe un smochin, care avea frunze, şi a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S'a apropiat de smochin, dar n'a găsit decît frunze, căci nu era încă vremea smochinelor.

Marcu 11:14 — Atunci a luat cuvîntul, şi a zis smochinului: ,,În veac să nu mai mănînce nimeni rod din tine!`` Şi ucenicii au auzit aceste vorbe.

Marcu 11:15 — Au ajuns în Ierusalim; şi Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, şi scaunele celor ce vindeau porumbei.

Marcu 11:16 — Şi nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu.

Marcu 11:17 — Şi -i învăţa şi zicea: ,,Oare nu este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

Marcu 11:18 — Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învăţătura Lui.

Marcu 11:19 — Oridecîte ori se însera, Isus ieşea afară din cetate.

Marcu 11:20 — Dimineaţa, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini.

Marcu 11:21 — Petru şi -a adus aminte de cele petrecute, şi a zis lui Isus: ,,Învăţătorule, uite că smochinul, pe care l-ai blestemat, s'a uscat.``

Marcu 11:22 — Isus a luat cuvîntul, şi le -a zis: ,,Aveţi credinţă în Dumnezeu!

Marcu 11:23 — Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ,Ridică-te şi aruncă-te în mare`, şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.

Marcu 11:24 — De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, cînd vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi -l veţi avea.

Marcu 11:25 — Şi, cînd staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentruca şi Tatăl vostru care este în ceruri, să vă ierte greşelile voastre.

Marcu 11:26 — Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greşelile voastre.

Marcu 11:27 — S'au dus din nou în Ierusalim. Şi, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii,

Marcu 11:28 — şi I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Şi cine Ţi -a dat puterea aceasta ca să le faci?``

Marcu 11:29 — Isus le -a răspuns: ,,Am să vă pun şi Eu o întrebare; răspundeţi-Mi la ea, şi apoi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

Înapoi la toate temele biblice