Referințe biblice
- Proverbe 10:9
- Proverbe 11:3
- Proverbe 28:6
- Proverbe 20:7
- Proverbe 19:1
- Proverbe 12:22
- 1 Petru 3:16
- 1 Ioan 4:7-10
- Proverbe 21:3
- Filipeni 4:8
- 2 Corinteni 8:21
- Coloseni 3:23
- Luca 16:10
- Psalmul 25:21
- Psalmul 7:8
- Iov 2:3
- Tit 2:7
- Proverbe 4:25-27
- Luca 6:31
- Psalmul 26:1
- Iov 2:9
- Evrei 13:18
- 1 Împărați 9:4
- 1 Petru 2:12
- Psalmul 41:11-12
- Isaia 26:7
- Proverbe 1:3
- Psalmul 41:12
- Faptele Apostolilor 24:16
- Iov 27:5
- Romani 9:1
- Tit 1:7
- Mica 6:8
- 2 Corinteni 4:2
- Efeseni 6:6
- Psalmul 15:1-5
- Iov 31:6
- Zaharia 7:9
- Psalmul 18:20
- 1 Timotei 1:5
- Psalmul 78:72
- Proverbe 28:18
- Proverbe 22:11
- Apocalipsa 1:1
- Iacov 4:17
- Psalmul 26:11
- Tit 2:7-8
- Tit 1:8
- Psalmul 26:1-3
- Geneza 20:6
- 1 Timotei 5:8
- Iov 27:4-6
- Leviticul 19:11
- Leviticul 19:18
- Filipeni 2:13
- Efeseni 6:4
- Geneza 20:5
- Proverbe 11:5
- Ioan 1:47
- Proverbe 16:11
- Proverbe 3:3
- Psalmul 24:3-5
- Tit 2:1-14
- Ioan 1:1-51
- Ezechiel 18:7-9
- Proverbe 2:9
- 1 Cronici 29:17
- Exodul 18:21
- Geneza 39:8-12
- Exodul 20:16
- Daniel 1:8-20
- Geneza 20:5-6
- Proverbe 28:20
- 1 Împărați 9:4-5
- Numeri 16:15
- Iacov 1:22-25
- Proverbe 2:6-8
- Psalmul 41:11-13
- Proverbe 2:20-21
- 1 Samuel 29:6
- Faptele Apostolilor 14:12-15
- Isaia 33:15
- Ezechiel 18:5
- Iov 13:15
- Iov 31:1-40
- Neemia 5:14-19
- Proverbe 15:21
- Proverbe 12:17
- Proverbe 3:4
- Iov 29:14
- Psalmul 101:1-2
- Isaia 56:1
- Psalmul 25:19-21
- Geneza 18:19
- Leviticul 19:35-36
- Proverbe 11:1
- Ioan 3:16-17
- Ioan 14:6
- Psalmul 101:2
- Coloseni 3:22
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Proverbe 10:9 — Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -
Proverbe 11:3 — Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
Proverbe 28:6 — Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -
Proverbe 20:7 — Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
Proverbe 19:1 — Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
Proverbe 12:22 — Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -
1 Petru 3:16 — avînd un cuget curat; pentruca cei ce bîrfesc purtarea voastră bună în Hristos, să rămînă de ruşine tocmai în lucrurile în cari vă vorbesc de rău.
1 Ioan 4:7 — Prea iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea este dela Dumnezeu. Şi oricine iubeşte, este născut din Dumnezeu, şi cunoaşte pe Dumnezeu.
1 Ioan 4:8 — Cine nu iubeşte, n'a cunoscut pe Dumnezeu; pentrucă Dumnezeu este dragoste.
1 Ioan 4:9 — Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s'a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimes în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El.
1 Ioan 4:10 — Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne -a iubit pe noi, şi a trimes pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre.
Proverbe 21:3 — A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -
Filipeni 4:8 — Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
2 Corinteni 8:21 — Căci căutăm să lucrăm cinstit nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor.
Coloseni 3:23 — Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
Luca 16:10 — Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.
Iov 2:3 — Domnul a zis Satanei: ,,Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pămînt. Este un om fără prihană şi curat la suflet. El se teme de Dumnezeu, şi se abate de la rău. El se ţine tare în neprihănirea lui, şi tu Mă îndemni să -l perd fără pricină.``
Tit 2:7 — şi dă-te pe tine însuţi pildă de fapte bune, în toate privinţele. Iar în învăţătură, dă dovadă de curăţie, de vrednicie,
Proverbe 4:25 — Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
Proverbe 4:26 — Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărîte:
Proverbe 4:27 — nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.
Luca 6:31 — Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.
Iov 2:9 — Nevastă-sa i -a zis: ,,Tu rămîi neclintit în neprihănirea ta! Bleastămă pe Dumnezeu, şi mori!``
Evrei 13:18 — Rugaţi-vă pentru noi; căci sîntem încredinţaţi că avem un cuget bun, dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile.
1 Imparati 9:4 — Şi tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,
1 Petru 2:12 — Să aveţi o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentruca în ceiace vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune, pe cari le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării.
Isaia 26:7 — Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care eşti fără prihană, netezeşti cărarea dreptului.
Proverbe 1:3 — pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
Faptele Apostolilor 24:16 — De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
Iov 27:5 — Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.
Romani 9:1 — Spun adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfînt, îmi este martor,
Tit 1:7 — Căci episcopul (Sau: priveghetor.), ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpăţînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuş, nici lacom de cîştig mîrşav;
Mica 6:8 — ,,Ţi s'a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul dela tine, decît să faci deptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumezeul tău?``
2 Corinteni 4:2 — Ca unii, cari am lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşug şi nu stricăm Cuvîntul lui Dumnezeu. Ci, prin arătarea adevărului, ne facem vrednici să fim primiţi de orice cuget omenesc, înaintea lui Dumnezeu.
Efeseni 6:6 — Slujiţi-le nu numai cînd sînteţi sub ochii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, cari fac din inimă voia lui Dumnezeu.
Iov 31:6 — să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!
Zaharia 7:9 — ,,Aşa a vorbit Domnul oştirilor: ...Faceţi cu adevărat dreptate, şi purtaţi-vă cu bunătate şi îndurare unul faţă de altul.
1 Timotei 1:5 — Ţinta poruncii este dragostea, care vine dintr'o inimă curată, dintr'un cuget bun, şi dintr'o credinţă neprefăcută.
Proverbe 28:18 — Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -
Proverbe 22:11 — Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -
Apocalipsa 1:1 — Descoperirea lui Isus Hristos, pe care l -a dat -o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile cari au să se întîmple în curînd. Şi le -a făcut -o cunoscut, trimeţînd prin îngerul Său la robul Său Ioan, -
Iacob 4:17 — Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvîrşeşte un păcat!
Tit 2:8 — de vorbire sănătoasă şi fără cusur, ca protivnicul să rămînă de ruşine, şi să nu poată să spună nimic rău de noi.
Tit 1:8 — ci să fie primitor de oaspeţi, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfînt, înfrînat;
Geneza 20:6 — Dumnezeu i -a zis în vis: ,,Ştiu şi Eu că ai lucrat cu inimă curată: deaceea te-am şi ferit să păcătuieşti împotriva Mea. Iată de ce n'am îngăduit să te atingi de ea.
1 Timotei 5:8 — Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s'a lepădat de credinţă, şi este mai rău decît un necredincios.
Iov 27:4 — buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat.
Iov 27:6 — Ţin să-mi scot dreptatea, şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.
Levitic 19:11 — Să nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.
Levitic 19:18 — Să nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul.
Filipeni 2:13 — Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.
Efeseni 6:4 — Şi voi, părinţilor, nu întărîtaţi la mînie pe copiii voştri, ci creşteţi -i, în mustrarea şi învăţătura Domnului.
Geneza 20:5 — Nu mi -a spus el că este soră-sa? Şi n'a zis ea însăş că el este frate-său? Eu am lucrat cu inimă curată şi cu mîni nevinovate.``
Proverbe 11:5 — Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.
Ioan 1:47 — Isus a văzut pe Natanael venind la El, şi a zis despre el: ,,Iată cu adevărat un Israelit, în care nu este vicleşug.``
Proverbe 16:11 — Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -
Proverbe 3:3 — Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
Tit 2:1 — Tu însă, vorbeşte lucruri cari se potrivesc cu învăţătura sănătoasă.
Tit 2:2 — Spune că cei bătrîni trebuie să fie treji, vrednici de cinste, cumpătaţi, sănătoşi în credinţă, în dragoste, în răbdare.
Tit 2:3 — Spune că femeile în vîrstă trebuie să aibă o purtare cuvincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; să înveţe pe alţii ce este bine,
Tit 2:4 — ca să înveţe pe femeile mai tinere să-şi iubească bărbaţi şi copiii;
Tit 2:5 — să fie cumpătate, cu viaţa curată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse bărbaţilor lor, pentruca să nu se vorbească de rău Cuvîntul lui Dumnezeu.
Tit 2:6 — Sfătuieşte de asemenea pe tineri să fie cumpătaţi,
Tit 2:9 — Sfătuieşte pe robi să fie supuşi stăpînilor lor, să le fie pe plac în toate lucrurile, să nu le întoarcă vorba,
Tit 2:10 — să nu fure nimic, ci totdeauna să dea dovadă de o desăvîrşită credincioşie, ca să facă în totul cinste învăţăturii lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru.
Tit 2:11 — Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mîntuire pentru toţi oamenii, a fost arătat,
Tit 2:12 — şi ne învaţă s'o rupem cu păgînătatea şi cu poftele lumeşti, şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,
Tit 2:13 — aşteptînd fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mîntuitor Isus Hristos.
Tit 2:14 — El S'a dat pe Sine însuş pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de rîvnă pentru fapte bune.
Ioan 1:1 — La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu.
Ioan 1:2 — El era la început cu Dumnezeu.
Ioan 1:3 — Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n'a fost făcut fără El.
Ioan 1:4 — În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.
Ioan 1:5 — Lumina luminează în întunerec, şi întunerecul n'a biruit -o.
Ioan 1:6 — A venit un om trimes de Dumnezeu: numele lui era Ioan.
Ioan 1:7 — El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentruca toţi să creadă prin el.
Ioan 1:8 — Nu era el Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină.
Ioan 1:9 — Lumina aceasta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume.
Ioan 1:10 — El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L -a cunoscut.
Ioan 1:11 — A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit.
Ioan 1:12 — Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celorce cred în Numele Lui, le -a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;
Ioan 1:13 — născuţi nu din sînge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
Ioan 1:14 — Şi Cuvîntul S'a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. -
Ioan 1:15 — Ioan a mărturisit despre El, cînd a strigat: ,,El este Acela despre care ziceam eu: ,Celce vine după mine, este înaintea mea, pentrucă era înainte de mine`. -
Ioan 1:16 — Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har după har;
Ioan 1:17 — căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.
Ioan 1:18 — Nimeni n'a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sînul Tatălui, Acela L -a făcut cunoscut.``
Ioan 1:19 — Iată mărturisirea făcută de Ioan, cînd Iudeii au trimes din Ierusalim pe nişte preoţi şi Leviţi să -l întrebe: ,,Tu cine eşti?``
Ioan 1:20 — El a mărturisit şi n'a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul.
Ioan 1:21 — Şi ei l-au întrebat: ,,Dar cine eşti? Eşti Ilie?`` Şi el a zis: ,,Nu sînt!`` ,,Eşti proorocul?`` Şi el a răspuns: ,,Nu!``
Ioan 1:22 — Atunci i-au zis: ,,Dar cine eşti? Ca să dăm un răspuns celorce ne-au trimes. Ce zici tu despre tine însuţi?``
Ioan 1:23 — ,,Eu``, a zis el, ,,sînt glasul celuice strigă în pustie: ,Neteziţi calea Domnului`, cum a zis proorocul Isaia.``
Ioan 1:24 — Trimeşii erau din partea Fariseilor.
Ioan 1:25 — Ei i-au mai pus următoarea întrebare: ,,Atunci de ce botezi, dacă nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici proorocul?``
Ioan 1:26 — Drept răspuns, Ioan le -a zis: ,,Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru stă Unul, pe care voi nu -L cunoaşteţi.
Ioan 1:27 — El este Acela care vine după mine, -şi care este înaintea mea; eu nu sînt vrednic să -I desleg cureaua încălţămintelor Lui.``
Ioan 1:28 — Aceste lucruri s'au petrecut în Betabara (Sau: Betania.), dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Ioan 1:29 — A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el, şi a zis: ,,Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!
Ioan 1:30 — El este Acela despre care ziceam: ,,După mine vine un om, care este înaintea mea, căci era înainte de mine.
Ioan 1:31 — Eu nu -L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.``
Ioan 1:32 — Ioan a făcut următoarea mărturisire: ,,Am văzut Duhul pogorîndu-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El.
Ioan 1:33 — Eu nu -L cunoşteam; dar Celce m'a trimes să botez cu apă, mi -a zis: ,Acela peste care vei vedea Duhul pogorîndu-Se şi oprindu-Se, este Celce botează cu Duhul Sfînt.`
Ioan 1:34 — Şi eu am văzut lucrul acesta, şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.``
Ioan 1:35 — A doua zi, Ioan stătea iarăş cu doi din ucenicii lui.
Ioan 1:36 — Şi, pe cînd privea pe Isus umblînd, a zis: ,,Iată Mielul lui Dumnezeu!``
Ioan 1:37 — Cei doi ucenici l-au auzit rostind aceste vorbe, şi au mers după Isus.
Ioan 1:38 — Isus S'a întors; şi, cînd i -a văzut că merg după El, le -a zis: ,,Ce căutaţi?`` Ei I-au răspuns: ,,Rabi (care, tîlmăcit, însemnează: ,,Învăţătorule), unde locuieşti?``
Ioan 1:39 — ,,Veniţi de vedeţi``, le -a zis El. S'au dus şi au văzut unde locuia; şi în ziua aceea au rămas la El. Era cam pela ceasul al zecelea.
Ioan 1:40 — Unul din cei doi, cari auziseră cuvintele lui Ioan şi merseseră după Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru.
Ioan 1:41 — El, cel dintîi, a găsit pe fratele său Simon, şi i -a zis: ,,Noi am găsit pe Mesia`` (care, tîlmăcit însemnează Hristos).
Ioan 1:42 — Şi l -a adus la Isus. Isus l -a privit, şi i -a zis: ,,Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa``, (care, tîlmăcit, însemnează Petru).
Ioan 1:43 — A doua zi Isus a vrut să Se ducă în Galilea, şi a găsit pe Filip. Şi i -a zis: ,,Vino după Mine.``
Ioan 1:44 — Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
Ioan 1:45 — Filip a găsit pe Natanael, şi i -a zis: ,,Noi am găsit pe Acela, despre care a scris Moise în lege, şi proorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.
Ioan 1:46 — Natanael i -a zis: ,,Poate ieşi ceva bun din Nazaret?`` ,,Vino şi vezi!`` i -a răspuns Filip.
Ioan 1:48 — ,,De unde mă cunoşti?`` I -a zis Natanael. Drept răspuns Isus i -a zis: ,,Te-am văzut mai înainte ca să te chieme Filip, cînd erai supt smochin.``
Ioan 1:49 — Natanael I -a răspuns: ,,Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!``
Ioan 1:50 — Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Pentrucă ţi-am spus că te-am văzut supt smochin, crezi? Lucruri mai mari decît acestea vei vedea.``
Ioan 1:51 — Apoi i -a zis: ,,Adevărat, adevărat vă spun, că, deacum încolo, veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorîndu-se peste Fiul omului.``
Ezechiel 18:7 — care n'asupreşte pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpeşte nimic, care dă din pînea lui celui flămînd şi înveleşte cu o haină pe cel gol,
Ezechiel 18:8 — care nu împrumută cu dobîndă şi nu ia camătă, care îşi abate mîna dela nelegiuire şi judecă după adevăr între un om şi altul,
Ezechiel 18:9 — care urmează legile Mele şi păzeşte poruncile Mele, lucrînd cu credincioşie, -omul acela este drept, şi va trăi negreşit, zice Domnul, Dumnezeu.``
Proverbe 2:9 — Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.
1 Cronici 29:17 — Ştiu, Dumnezeule, că Tu cercetezi inima, şi că iubeşti curăţia de inimă; de aceea Ţi-am adus toate aceste daruri de bunăvoie în curăţia inimii mele, şi am văzut acum cu bucurie pe poporul Tău, care se află aici, aducîndu-Ţi de bunăvoie darurile lui.
Exod 18:21 — Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune -i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cinci zeci şi căpetenii peste zece.
Geneza 39:8 — El n'a voit, şi a zis nevestei stăpînului său: ,,Vezi că stăpînul meu nu-mi cere socoteala de nimic din casă, şi mi -a dat pe mînă tot ce are.
Geneza 39:9 — El nu este mai mare decît mine în casa aceasta, şi nu mi -a oprit nimic, afară de tine, pentrucă eşti nevasta lui. Cum aş putea să fac eu un rău atît de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?``
Geneza 39:10 — Măcar că ea vorbea în toate zilele lui Iosif, el n'a voit să se culce şi să se împreune cu ea.
Geneza 39:11 — Într'o zi, cînd intrase în casă, ca să-şi facă lucrul, şi cînd nu era acolo nici unul din oamenii casei,
Geneza 39:12 — ea l -a apucat de haină, zicînd: ,,Culcă-te cu mine!`` El i -a lăsat haina în mînă, şi a fugit afară din casă.
Exod 20:16 — Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău.
Daniel 1:8 — Daniel s'a hotărît să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul pe care -l bea împăratul, şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu -l silească să se spurce.
Daniel 1:9 — Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoinţă şi trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători.
Daniel 1:10 — Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: ,,Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărît ce trebuie să mîncaţi şi să beţi, ca nu cumva să vadă feţele voastre mai triste decît ale celorlalţi tineri de vîrsta voastră, şi să-mi puneţi astfel capul în primejdie înaintea împăratului``.
Daniel 1:11 — Atunci Daniel a zis îngrijitorului, căruia îi încredinţase căpetenia famenilor privegherea asupra lui Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria:
Daniel 1:12 — ,,Încearcă pe robii tăi zece zile, şi să ni se dea de mîncat zarzavaturi şi apă de băut;
Daniel 1:13 — să te uiţi apoi la faţa noastră şi la a celorlalţi tineri cari mănîncă din bucatele împăratului, şi să faci cu robii tăi după cele ce vei vedea!``
Daniel 1:14 — El i -a ascultat în privinţa aceasta, şi i -a încercat zece zile.
Daniel 1:15 — După cele zece zile, ei erau mai bine la faţă şi mai graşi decît toţi tinerii cari mîncau din bucatele împăratului.
Daniel 1:16 — Îngrijitorul lua bucatele şi vinul cari le erau rînduite, şi le dădea zazavaturi.
Daniel 1:17 — Dumnezeu a dat acestor patru tineri ştiinţă şi pricepere pentru tot felul de scrieri, şi înţelepciune; mai ales însă a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile şi în toate visele.
Daniel 1:18 — La vremea sorocită de împărat ca să -i aducă la el, căpetenia famenilor i -a adus înaintea lui Nebucadneţar.
Daniel 1:19 — Împăratul a stat de vorbă cu ei: dar între toţi tinerii aceia, nu s'a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria. De aceea ei au fost primiţi în slujba împăratului.
Daniel 1:20 — În toate lucrurile cari cereau înţelepciune şi pricepere, şi despre cari îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decît toţi vrăjitorii şi cititorii în stele, cari erau în toată împărăţia lui.
Proverbe 28:20 — Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -
1 Imparati 9:5 — voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis: ,Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.`
Numeri 16:15 — Moise s'a mîniat foarte tare, şi a zis Domnului: ,,Nu căuta la darul lor. Nu le-am luat nici măcar un măgar, şi n'am făcut rău niciunuia din ei.``
Iacob 1:22 — Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri.
Iacob 1:23 — Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu -l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într'o oglindă;
Iacob 1:24 — şi, dupăce s'a privit, pleacă şi uită îndată cum era.
Iacob 1:25 — Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
Proverbe 2:6 — Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
Proverbe 2:7 — El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
Proverbe 2:8 — Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
Proverbe 2:20 — De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
Proverbe 2:21 — Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;
1 Samuel 29:6 — Achiş a chemat pe David, şi i -a zis: ,,Viu este Domnul că eşti un om curat la suflet, şi-mi place să te văd mergînd şi venind cu mine în tabără, căci n'am găsit nimic rău în tine, dela venirea ta la mine pînă în ziua de azi; dar nu eşti pe placul domnitorilor.
Faptele Apostolilor 14:12 — Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel Mercur, pentrucă mînuia cuvîntul.
Faptele Apostolilor 14:13 — Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetăţii, a adus tauri şi cununi înaintea porţilor, şi voia să le aducă jertfă, împreună cu noroadele.
Faptele Apostolilor 14:14 — Apostolii Barnaba şi Pavel, cînd au auzit lucrul acesta, şi-au rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului, şi au strigat:
Faptele Apostolilor 14:15 — ,,Oamenilor, de ce faceţi lucrul acesta? Şi noi sîntem oameni de aceeaş fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceţi dela aceste lucruri deşerte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pămîntul şi marea, şi tot ce este în ele.
Isaia 33:15 — Celce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, celce nesocoteşte un cîştig scos prin stoarcere, celce îşi trage mînile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n'audă cuvinte setoase de sînge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul,
Ezechiel 18:5 — Omul care este drept, care face judecată şi dreptate,
Iov 13:15 — Da, mă va ucide: n'am nimic de nădăjduit; dar îmi voi apăra purtarea în faţa Lui.
Iov 31:1 — Făcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.
Iov 31:2 — Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?
Iov 31:3 — Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?
Iov 31:4 — N'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?
Iov 31:5 — Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:
Iov 31:7 — De mi s'a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s'a lipit vreo întinăciune de mînile mele,
Iov 31:8 — atunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!
Iov 31:9 — Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,
Iov 31:10 — atunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s'o necinstească alţii!
Iov 31:11 — Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,
Iov 31:12 — un foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.
Iov 31:13 — De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,
Iov 31:14 — ce aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?
Iov 31:15 — Cel ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?
Iov 31:16 — Dacă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,
Iov 31:17 — dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,
Iov 31:18 — eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;
Iov 31:19 — dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,
Iov 31:20 — fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;
Iov 31:21 — dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;
Iov 31:22 — atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!
Iov 31:23 — Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.
Iov 31:24 — Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`;
Iov 31:25 — dacă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;
Iov 31:26 — dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,
Iov 31:27 — şi dacă mi s'a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:
Iov 31:28 — şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m'aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!
Iov 31:29 — Dacă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,
Iov 31:30 — eu, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;
Iov 31:31 — dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ,Unde este cel ce nu s'a săturat din carnea lui?`
Iov 31:32 — Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;
Iov 31:33 — dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,
Iov 31:34 — pentrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul...
Iov 31:35 — Oh! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?
Iov 31:36 — Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună;
Iov 31:37 — să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.
Iov 31:38 — Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;
Iov 31:39 — dacă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:
Iov 31:40 — atunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!`` Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.
Neemia 5:14 — Din ziua cînd m'a pus împăratul dregător peste ei în ţara lui Iuda, dela al douăzecilea an pînă la al treizeci şi doilea an al împăratului Artaxerxe, timp de doisprezece ani, nici eu, nici fraţii mei n'am trăit din veniturile cuvenite dregătorului.
Neemia 5:15 — Înainte de mine, cei dintîi dregători împovărau poporul, şi luau dela el pîne şi vin, afară de cei patruzeci de sicli de argint; chiar şi slujitorii lor apăsau poporul. Eu n'am făcut aşa, din frică de Dumnezeu.
Neemia 5:16 — Ba, mai mult, am lucrat la dregerea zidului acestuia, n'am cumpărat niciun ogor, şi toţi slujitorii mei erau la lucru.
Neemia 5:17 — Aveam la masă o sută cincizeci de oameni, Iudei şi dregători, afară de ceice veneau la noi din neamurile deprimprejur.
Neemia 5:18 — Mi se pregătea în fiecare zi un bou, şase berbeci aleşi, şi păsări, şi la fiecare zece zile se pregătea din belşug tot vinul care era de trebuinţă. Cu toate acestea, n'am cerut veniturile cuvenite dregătorului, pentrucă lucrările apăsau greu asupra poporului acestuia.
Neemia 5:19 — Adu-Ţi aminte de mine, spre bine, Dumnezeule, pentru tot ce am făcut pentru poporul acesta!
Proverbe 15:21 — Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -
Proverbe 12:17 — Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -
Proverbe 3:4 — Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
Iov 29:14 — Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.
Isaia 56:1 — ,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mîntuirea Mea este aproape să vină, şi neprihănirea Mea este aproape să se arate.
Geneza 18:19 — Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcînd ce este drept şi bine, pentruca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i -a făgăduit``...
Levitic 19:35 — Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.
Levitic 19:36 — Să aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului.
Proverbe 11:1 — Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.
Ioan 3:16 — Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.
Ioan 3:17 — Dumnezeu, în adevăr, n'a trimes pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El.
Ioan 14:6 — Isus i -a zis: ,,Eu sînt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine.
Coloseni 3:22 — Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpînii voştri pămînteşti; nu numai cînd sînteţi supt ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii cari vă temeţi de Domnul.