Referințe biblice
- Iacov 2:14-26
- Efeseni 2:8-10
- Galateni 5:6
- Iacov 2:17
- Romani 3:28
- Evrei 11:6
- Iacov 2:24
- Galateni 2:16
- Iacov 2:18
- Evrei 11:1
- Matei 5:16
- Iacov 2:26
- 1 Ioan 3:18
- Filipeni 2:12-13
- Iacov 1:22-25
- 2 Corinteni 5:7
- Iacov 2:20
- Matei 7:21-23
- Efeseni 2:8-9
- Tit 3:8
- 1 Corinteni 13:2
- Romani 4:5
- Iacov 2:22
- Iacov 2:14
- Iacov 2:20-24
- 1 Tesaloniceni 1:3
- Efeseni 2:8
- Tit 3:5
- Ioan 6:29
- Matei 7:21
- Ioan 3:16
- Romani 4:3
- Romani 10:17
- Geneza 15:6
- Efeseni 2:10
- Iacov 1:22
- Evrei 11:1-40
- Romani 2:13
- Iacov 2:23
- Iacov 2:21
- Iacov 2:19
- Filipeni 2:12
- Iacov 2:1-26
- 2 Corinteni 5:10
- Matei 21:22
- Evrei 11:7
- Ioan 6:28-29
- Ioan 5:17
- Galateni 2:20
- Romani 10:9
- Romani 3:20
- Marcu 16:16
- Matei 25:31-46
- 2 Tesaloniceni 1:11
- Galateni 3:6
- Ioan 8:24
- Evrei 11:17
- Filipeni 4:13
- Ioan 14:15
- Ioan 3:36
- 1 Petru 1:15-16
- Iacov 2:10
- 1 Corinteni 16:13
- Romani 4:2-5
- Proverbe 3:5-6
- Iacov 2:25
- Iacov 1:1-27
- 1 Corinteni 15:58
- Galateni 3:22
- Luca 1:37
- 1 Ioan 3:22
- Galateni 2:21
- Romani 10:10
- Matei 17:20
- 1 Ioan 5:3
- Iacov 2:19-20
- Iacov 2:15
- Iacov 2:12
- 1 Timotei 5:8
- Romani 1:17
- Ioan 5:24
- Marcu 11:24
- 1 Ioan 3:17-18
- Evrei 11:31
- Geneza 22:12
- Iacov 3:13
- Galateni 3:7
- Ioan 14:12
- Ioan 6:27
- Iacov 3:1-18
- Iacov 2:21-23
- Romani 5:1
- Geneza 2:15
- Iacov 2:25-26
- 2 Corinteni 5:17
- Romani 5:1-2
- Faptele Apostolilor 2:38
- Proverbe 12:11
- 2 Petru 2:5-6
- Evrei 6:1
- Ioan 3:16-17
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Iacob 2:14 — Fraţii mei, ce -i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n'are fapte? Poate oare credinţa aceasta să -l mîntuiască?
Iacob 2:15 — Dacă un frate sau o soră sînt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,
Iacob 2:16 — şi unul dintre voi le zice: ,,Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!`` fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?
Iacob 2:17 — Tot aşa şi credinţa: dacă n'are fapte, este moartă în ea însaş.
Iacob 2:18 — Dar va zice cineva: ,,Tu ai credinţa, şi eu am faptele.`` ,,Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.``
Iacob 2:19 — Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred... şi se înfioară!
Iacob 2:20 — Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică?
Iacob 2:21 — Avraam, părintele nostru, n'a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
Iacob 2:22 — Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvîrşită.
Iacob 2:23 — Astfel s'a împlinit Scriptura care zice: ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s'a socotit ca neprihănire``; şi el a fost numit ,,prietenul lui Dumnezeu.``
Iacob 2:24 — Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.
Iacob 2:25 — Tot aşa, curva Rahav: n'a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, cînd a găzduit pe soli şi i -a scos afară pe altă cale?
Iacob 2:26 — După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.
Efeseni 2:8 — Căci prin har aţi fost mîntuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu.
Efeseni 2:9 — Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.
Efeseni 2:10 — Căci noi sîntem lucrarea Lui, şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune, pe cari le -a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.
Galateni 5:6 — Căci în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n'au vreun preţ, ci credinţa care lucrează prin dragoste.
Romani 3:28 — Pentrucă noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii.
Evrei 11:6 — Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce -L caută.
Galateni 2:16 — Totuş, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentrucă nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.
Evrei 11:1 — Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd.
Matei 5:16 — Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.
1 Ioan 3:18 — Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.
Filipeni 2:12 — Astfel dar, prea iubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi pînă la capăt mîntuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai cînd sînt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea.
Filipeni 2:13 — Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.
Iacob 1:22 — Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri.
Iacob 1:23 — Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu -l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într'o oglindă;
Iacob 1:24 — şi, dupăce s'a privit, pleacă şi uită îndată cum era.
Iacob 1:25 — Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
2 Corinteni 5:7 — pentrucă umblăm prin credinţă, nu prin vedere. -
Matei 7:21 — Nu orişicine-Mi zice: ,,Doamne, Doamne!`` va intra în Împărăţia cerurilor, ci celce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
Matei 7:22 — Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ,,Doamne, Doamne! N'am proorocit noi în Numele Tău? N'am scos noi draci în Numele Tău? Şi n'am făcut noi multe minuni în Numele Tău?``
Matei 7:23 — Atunci le voi spune curat: ,,Niciodată nu v'am cunoscut; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi cari lucraţi fărădelege.``
Tit 3:8 — Adevărat este cuvîntul acesta, şi vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentruca cei ce au crezut în Dumnezeu, să caute să fie cei dintîi în fapte bune. Iată ce este bine şi de folos pentru oameni!
1 Corinteni 13:2 — Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii, şi n'aş avea dragoste, nu sînt nimic.
Romani 4:5 — pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire.
1 Tesaloniceni 1:3 — căci ne aducem aminte fără încetare, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrarea credinţei voastre, de osteneala dragostei voastre şi de tăria nădejdii în Domnul nostru Isus Hristos!
Tit 3:5 — El ne -a mîntuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înoirea făcută de Duhul Sfînt,
Ioan 6:29 — Isus le -a răspuns: ,,Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela, pe care L -a trimes El.``
Ioan 3:16 — Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.
Romani 4:3 — Căci ce zice Scriptura? ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s'a socotit ca neprihănire.``
Romani 10:17 — Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvîntul lui Hristos.
Geneza 15:6 — Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i -a socotit lucrul acesta ca neprihănire.
Evrei 11:2 — Pentrucă prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie.
Evrei 11:3 — Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvîntul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n'a fost făcut din lucruri cari se văd.
Evrei 11:4 — Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decît Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.
Evrei 11:5 — Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pămînt, ca să nu vadă moartea. Şi n'a mai fost găsit, pentrucă Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu.
Evrei 11:7 — Prin credinţă Noe, cînd a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri cari încă nu se vedeau, şi, plin de o teamă sfîntă, a făcut un chivot ca să-şi scape casa; prin ea, el a osîndit lumea, şi a ajuns moştenitor al neprihănirii care se capătă prin credinţă.
Evrei 11:8 — Prin credinţă Avraam, cînd a fost chemat să plece într'un loc, pe care avea să -L ia ca moştenire, a ascultat, şi a plecat fără să ştie unde se duce.
Evrei 11:9 — Prin credinţă a venit şi s'a aşezat el în ţara făgăduinţei, ca într'o ţară care nu era a lui, şi a locuit în corturi, ca şi Isaac şi Iacov, cari erau împreună moştenitori cu el ai aceleiaş făgăduinţe.
Evrei 11:10 — Căci el aştepta cetatea care are temelii tari, al cărei meşter şi ziditor este Dumnezeu.
Evrei 11:11 — Prin credinţă şi Sara, cu toată vîrsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia Celui ce -i făgăduise.
Evrei 11:12 — De aceea, dintr'un singur om, şi încă un om aproape mort, s'a născut o sămînţă în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.
Evrei 11:13 — În credinţă au murit toţi aceştia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini şi călători pe pămînt.
Evrei 11:14 — Cei ce vorbesc în felul acesta, arată desluşit că sînt în căutarea unei patrii.
Evrei 11:15 — Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieşiseră, negreşit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea.
Evrei 11:16 — Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu -I este ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le -a pregătit o cetate.
Evrei 11:17 — Prin credinţă a adus Avraam jertfă pe Isaac, cînd a fost pus la încercare: el, care primise făgăduinţele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu!
Evrei 11:18 — El căruia i se spusese: ,,În Isaac vei avea o sămînţă care-ţi va purta numele!``
Evrei 11:19 — Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar şi din morţi: şi, drept vorbind, ca înviat din morţi l -a primit înapoi.
Evrei 11:20 — Prin credinţă a dat Isaac lui Iacov şi Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare.
Evrei 11:21 — Prin credinţă Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif, şi ,,s'a închinat, rezemat pe vîrful toiagului său.``
Evrei 11:22 — Prin credinţă a pomenit Iosif, cînd i s'a apropiat sfîrşitul, de ieşirea fiilor lui Israel din Egipt, şi a dat porunci cu privire la oasele sale.
Evrei 11:23 — Prin credinţă a fost ascuns Moise trei luni de părinţii lui, cînd s'a născut: pentrucă vedeau că era frumos copilul, şi nu s'au lăsat înspăimîntaţi de porunca împăratului.
Evrei 11:24 — Prin credinţă Moise, cînd s'a făcut mare, n'a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
Evrei 11:25 — ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.
Evrei 11:26 — El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului, pentrucă avea ochii pironiţi spre răsplătire.
Evrei 11:27 — Prin credinţă a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mînia împăratului; pentrucă a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.
Evrei 11:28 — Prin credinţă a prăznuit el Paştele şi a făcut stropirea sîngelui, pentruca Nimicitorul celor întîi născuţi să nu se atingă de ei.
Evrei 11:29 — Prin credinţă au trecut ei marea Roşie ca pe uscat, pe cînd Egiptenii, cari au încercat s'o treacă, au fost înghiţiţi.
Evrei 11:30 — Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite şapte zile.
Evrei 11:31 — Prin credinţă n'a perit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiţi, pentrucă găzduise iscoadele cu bunăvoinţă.
Evrei 11:32 — Şi ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aş vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftaie, de David, de Samuel şi de prooroci!
Evrei 11:33 — Prin credinţă au cucerit ei împărăţii, au făcut dreptate, au căpătat făgăduinţe, au astupat gurile leilor,
Evrei 11:34 — au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul săbiei, s'au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oştirile vrăjmaşe.
Evrei 11:35 — Femeile şi-au primit înapoi pe morţii lor înviaţi; unii, ca să dobîndească o înviere mai bună, n'au vrut să primească izbăvirea, care li se dădea, şi au fost chinuiţi.
Evrei 11:36 — Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare;
Evrei 11:37 — au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferestrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi, -
Evrei 11:38 — ei, de cari lumea nu era vrednică-au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pămîntului.
Evrei 11:39 — Toţi aceştia, măcarcă au fost lăudaţi pentru credinţa lor, totuş n'au primit ce le fusese făgăduit;
Evrei 11:40 — pentrucă Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n'ajungă ei la desăvîrşire fără noi.
Romani 2:13 — Pentrucă nu cei ce aud Legea, sînt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea aceasta, vor fi socotiţi neprihăniţi.
Iacob 2:1 — Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutînd la faţa omului.
Iacob 2:2 — Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost;
Iacob 2:3 — şi voi puneţi ochii pe celce poartă haina strălucitoare, şi -i ziceţi: ,,Tu şezi în locul acesta bun!`` Şi apoi ziceţi săracului: ,,Tu stai colo în picioare!`` Sau: ,,Şezi jos la picioarele mele!``
Iacob 2:4 — Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gînduri rele?
Iacob 2:5 — Ascultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n'a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc?
Iacob 2:6 — Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă tîrăsc înaintea judecătoriilor?
Iacob 2:7 — Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtaţi?
Iacob 2:8 — Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi.
Iacob 2:9 — Dar dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat, şi sînteţi osîndiţi de Lege ca nişte călcători de lege.
Iacob 2:10 — Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate.
Iacob 2:11 — Căci, Cel ce a zis: ,,Să nu preacurveşti``, a zis şi: ,,Să nu ucizi``. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii.
Iacob 2:12 — Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni cari au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei:
Iacob 2:13 — căci judecata este fără milă pentru celce n'a avut milă; dar mila biruieşte judecata.
2 Corinteni 5:10 — Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul, pe care -l va fi făcut cînd trăia în trup.
Matei 21:22 — Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.
Ioan 6:28 — Ei I-au zis: ,,Ce să facem ca să săvîrşim lucrările lui Dumnezeu?``
Ioan 5:17 — Dar Isus le -a răspuns: ,,Tatăl Meu lucrează pînă acum; şi Eu de asemenea lucrez.``
Galateni 2:20 — Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m'a iubit şi S'a dat pe Sine însuş pentru mine.
Romani 10:9 — Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L -a înviat din morţi, vei fi mîntuit.
Romani 3:20 — Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.
Marcu 16:16 — Cine va crede şi se va boteza, va fi mîntuit; dar cine nu va crede, va fi osîndit.
Matei 25:31 — ,,Cînd va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.
Matei 25:32 — Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre;
Matei 25:33 — şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stînga Lui.
Matei 25:34 — Atunci Împăratul va zice celor dela dreapta Lui: ,Veniţi binecuvîntaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v'a fost pregătită dela întemeierea lumii.
Matei 25:35 — Căci am fost flămînd, şi Mi-aţi dat de mîncat; Mi -a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M'aţi primit;
Matei 25:36 — am fost gol, şi M'aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.`
Matei 25:37 — Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ,Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd, şi Ţi-am dat să mănînci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut?
Matei 25:38 — Cînd Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat?
Matei 25:39 — Cînd Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?`
Matei 25:40 — Drept răspuns, Împăratul le va zice: ,Adevărat vă spun că, oridecîteori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.`
Matei 25:41 — Apoi va zice celor dela stînga Lui: ,Duceţi-vă dela Mine, blestemaţilor, în focul cel vecinic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!
Matei 25:42 — Căci am fost flămînd, şi nu Mi-aţi dat să mănînc; Mi -a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau;
Matei 25:43 — am fost străin, şi nu M'aţi primit; am fost gol, şi nu M'aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n'aţi venit pela Mine.`
Matei 25:44 — Atunci Îi vor răspunde şi ei: ,Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit?`
Matei 25:45 — Şi El, drept răspuns, le va zice: ,Adevărat vă spun că, oridecîteori n'aţi făcut aceste lucruri unuia dintr'aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.`
Matei 25:46 — Şi aceştia vor merge în pedeapsa vecinică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa vecinică.``
2 Tesaloniceni 1:11 — De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de chemarea Lui, şi să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate, şi orice lucrare izvorîtă din credinţă,
Galateni 3:6 — Tot aşa şi ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i -a fost socotită ca neprihănire.``
Ioan 8:24 — De aceea v'am spus că veţi muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeţi că Eu sînt, veţi muri în păcatele voastre.``
Filipeni 4:13 — Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.
Ioan 14:15 — Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.
Ioan 3:36 — Cine crede în Fiul, are viaţa vecinică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mînia lui Dumnezeu rămîne peste el.``
1 Petru 1:15 — Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfînt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră.
1 Petru 1:16 — Căci este scris: Fiţi sfinţi, căci Eu sînt sfînt".
1 Corinteni 16:13 — Vegheaţi, fiţi tari în credinţă, fiţi oameni, întăriţi-vă!
Romani 4:2 — Dacă Avraam a fost socotit neprihănit prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu.
Romani 4:4 — Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socoteşte nu ca un har, ci ca ceva datorat;
Proverbe 3:5 — Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
Proverbe 3:6 — Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
Iacob 1:1 — Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate!
Iacob 1:2 — Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie cînd treceţi prin felurite încercări,
Iacob 1:3 — ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.
Iacob 1:4 — Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvîrşit lucrarea, pentruca să fiţi desăvîrşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.
Iacob 1:5 — Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s'o ceară dela Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
Iacob 1:6 — Dar s'o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vînt încoace şi încolo.
Iacob 1:7 — Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva dela Domnul,
Iacob 1:8 — căci este un om nehotărît şi nestatornic în toate căile sale.
Iacob 1:9 — Fratele dintr'o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.
Iacob 1:10 — Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.
Iacob 1:11 — Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul în umbletele lui.
Iacob 1:12 — Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc.
Iacob 1:13 — Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: ,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni.
Iacob 1:14 — Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit.
Iacob 1:15 — Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.
Iacob 1:16 — Nu vă înşelaţi prea iubiţii mei fraţi:
Iacob 1:17 — orice ni se dă bun şi orice dar desăvîrşit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
Iacob 1:18 — El, de bună voia Lui, ne -a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui.
Iacob 1:19 — Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;
Iacob 1:20 — căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.
Iacob 1:21 — De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blîndeţă Cuvîntul sădit în voi, care vă poate mîntui sufletele.
Iacob 1:26 — Dacă crede cineva că este religios, şi nu-şi înfrînează limba, ci îşi înşeală inima, religiunea unui astfel de om este zădarnică.
Iacob 1:27 — Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume.
1 Corinteni 15:58 — De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică.
Galateni 3:22 — Dar Scriptura a închis totul supt păcat, pentruca făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos.
Luca 1:37 — Căci niciun cuvînt dela Dumnezeu nu este lipsit de putere.
1 Ioan 3:22 — Şi orice vom cere, vom căpăta dela El, fiindcă păzim poruncile Lui, şi facem ce este plăcut înaintea Lui.
Galateni 2:21 — Nu vreau să fac zădarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.
Romani 10:10 — Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mîntuire,
Matei 17:20 — ,,Din pricina puţinei voastre credinţe``, le -a zis Isus. ,,Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cît un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ,Mută-te de aici colo`, şi s'ar muta; nimic nu v'ar fi cu neputinţă.
1 Ioan 5:3 — Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Şi poruncile Lui nu sînt grele;
1 Timotei 5:8 — Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s'a lepădat de credinţă, şi este mai rău decît un necredincios.
Romani 1:17 — deoarece în ea este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: ,,Cel neprihănit va trăi prin credinţă.``
Ioan 5:24 — Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele, şi crede în Celce M'a trimes, are viaţa vecinică, şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.
Marcu 11:24 — De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, cînd vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi -l veţi avea.
1 Ioan 3:17 — Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum rămîne în el dragostea de Dumnezeu?
Geneza 22:12 — Îngerul a zis: ,,Să nu pui mîna pe băiat, şi să nu -i faci nimic; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucît n'ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.``
Iacob 3:13 — Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blîndeţa înţelepciunii!
Galateni 3:7 — Înţelegeţi şi voi dar, că fii ai lui Avraam sînt cei ce au credinţă.
Ioan 14:12 — Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe cari le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decît acestea; pentrucă Eu mă duc la Tatăl:
Ioan 6:27 — Lucraţi nu pentru mîncarea peritoare, ci pentru mîncarea, care rămîne pentru viaţa vecinică, şi pe care v'o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică, însuş Dumnezeu, pe el L -a însemnat cu pecetea Lui.``
Iacob 3:1 — Fraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai aspră.
Iacob 3:2 — Toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvîrşit, şi poate să-şi ţină în frîu tot trupul.
Iacob 3:3 — De pildă, dacă punem cailor frîul în gură, ca să ne asculte, le cîrmuim tot trupul.
Iacob 3:4 — Iată, şi corăbiile, cît de mari sînt, şi, măcar că sînt mînate de vînturi iuţi, totuş sînt cîrmuite de o cîrmă foarte mică, după gustul cîrmaciului.
Iacob 3:5 — Tot aşa şi limba, este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!
Iacob 3:6 — Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei.
Iacob 3:7 — Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de vieţuitoare de mare se îmblînzesc, şi au fost îmblînzite de neamul omenesc,
Iacob 3:8 — dar limba niciun om n'o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte.
Iacob 3:9 — Cu ea binecuvîntăm pe Domnul, şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni cari sînt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.
Iacob 3:10 — Din aceeaş gură iese şi binecuvîntarea şi blestemul! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei!
Iacob 3:11 — Oare din aceeaş vînă a izvorului ţîşneşte şi apă dulce şi apă amară?
Iacob 3:12 — Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline, sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.
Iacob 3:14 — Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.
Iacob 3:15 — Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pămîntească, firească (Greceşte: sufletească.), drăcească.
Iacob 3:16 — Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.
Iacob 3:17 — Înţelepciunea care vine de sus, este, întîi, curată, apoi pacinică, blîndă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică.
Iacob 3:18 — Şi roada neprihănirii este sămănată în pace pentru cei ce fac pace.
Romani 5:1 — Deci, fiindcă sîntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem (Sau: Să avem.) pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.
Geneza 2:15 — Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca s'o lucreze şi s'o păzească.
2 Corinteni 5:17 — Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură (Sau: zidire.) nouă. Cele vechi s'au dus: iată că toate lucrurile s'au făcut noi.
Romani 5:2 — Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har, în care sîntem; şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.
Faptele Apostolilor 2:38 — ,,Pocăiţi-vă``, le -a zis Petru, ,,şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfîntului Duh.
Proverbe 12:11 — Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -
2 Petru 2:5 — dacă n'a cruţat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii, împreună cu alţi şapte inşi, cînd a trimes potopul peste o lume de nelegiuiţi;
2 Petru 2:6 — dacă a osîndit El la peire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire,
Evrei 6:1 — De aceea, să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos, şi să mergem spre cele desăvîrşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte, şi a credinţei în Dumnezeu,
Ioan 3:17 — Dumnezeu, în adevăr, n'a trimes pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El.