Referințe biblice
- Exodul 18:23
- Exodul 1:1-22
- Exodul 20:1-26
- Exodul 20:13
- Exodul 14:14
- Exodul 2:1-25
- Exodul 15:13
- Exodul 6:1-30
- Exodul 28:34
- Exodul 12:13
- Exodul 1:2
- Exodul 20:14
- Exodul 12:1-2
- Exodul 3:1
- Exodul 28:1-43
- Exodul 22:2-3
- Exodul 16:1-36
- Exodul 14:1-31
- Exodul 12:1-51
- Iacov 1:27
- Judecători 11:26
- Exodul 22:18
- Exodul 21:24
- Exodul 20:3
- Exodul 11:1-10
- Exodul 3:1-8
- Exodul 1:3
- Exodul 21:22-25
- Exodul 21:22
- Exodul 15:1-27
- Exodul 8:1-32
- Exodul 7:1-25
- Exodul 4:1-31
- Exodul 2:5
- Exodul 2:1
- Exodul 1:8
- Exodul 1:5
- Geneza 47:11
- Faptele Apostolilor 7:23
- Marcu 12:26
- 1 Împărați 6:1
- Exodul 2:2
- Ioan 3:16-17
- Marcu 7:10
- Maleahi 3:2
- Exodul 20:15
- Exodul 20:12
- Exodul 12:8
- Exodul 12:5
- Exodul 3:1-22
- Efeseni 6:1-4
- Exodul 15:2
- Exodul 40:34-35
- Exodul 31:13-17
- Exodul 24:4
- Exodul 21:1-36
- Exodul 19:16-19
- Exodul 15:26
- Exodul 13:14
- Exodul 12:37
- Exodul 32:9
- Exodul 2:4
- Evrei 11:1-40
- 1 Corinteni 6:9
- Ioan 15:1-27
- Ieremia 1:4-5
- Isaia 40:29
- Psalmul 97:4-5
- Exodul 40:2
- Exodul 39:32
- Exodul 24:2
- Exodul 24:1-18
- Exodul 14:1-23
- Exodul 14:1-3
- Exodul 13:2
- Exodul 12:12
- Exodul 12:6
- Exodul 12:2
- Exodul 4:24-26
- Exodul 3:2
- Exodul 2:9
- Exodul 1:6
- 1 Petru 3:1-7
- 1 Timotei 1:10
- Exodul 33:1-23
- Exodul 20:1
- Exodul 17:1-16
- 2 Timotei 3:16-17
- 1 Corinteni 6:11
- Maleahi 3:6
- Isaia 44:25
- Isaia 19:3
- Isaia 8:19
- Iov 31:15
- 1 Cronici 10:13-14
- 2 Împărați 21:6
- 1 Samuel 15:3
- Numeri 21:19
- Leviticul 19:31
- Exodul 20:6
Versete în limba română — Cornilescu — fișierul furnizat
Exod 18:23 — Dacă vei face lucrul acesta, şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.``
Exod 1:1 — Iată numele fiilor lui Israel, intraţi în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui:
Exod 1:2 — Ruben, Simeon, Levi, Iuda,
Exod 1:3 — Isahar, Zabulon, Beniamin,
Exod 1:4 — Dan, Neftali, Gad şi Aşer.
Exod 1:5 — Sufletele ieşite din coapsele lui Iacov erau şaptezeci de toate. Iosif era atunci în Egipt.
Exod 1:6 — Iosif a murit, şi toţi fraţii lui, şi toată vîrsta aceea de oameni.
Exod 1:7 — Fiii lui Israel s'au înmulţit, s'au mărit, au crescut şi au ajuns foarte puternici. Şi s'a umplut ţara de ei.
Exod 1:8 — Peste Egipt s'a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif.
Exod 1:9 — El a zis poporului său: ,,Iată că poporul copiilor lui Israel este mai mare şi mai puternic decît noi.
Exod 1:10 — Veniţi să ne arătăm dibaci faţă de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întîmpla un război, să se unească şi el cu vrăjmaşii noştri, să ne bată şi să iasă apoi din ţară.``
Exod 1:11 — Şi au pus peste ei isprăvnicei, ca să -i asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetăţile Pitom şi Ramses, ca să slujească de hambare lui Faraon.
Exod 1:12 — Dar cu cît îl asupreau mai mult, cu atît se înmulţea şi creştea; şi s'au scîrbit de copiii lui Israel.
Exod 1:13 — Atunci Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspră robie.
Exod 1:14 — Le-au făcut viaţa amară prin lucrări grele de lut şi cărămizi, şi prin tot felul de lucrări depe cîmp: în toate muncile acestea pe cari -i sileau să le facă, erau fără nici un pic de milă.
Exod 1:15 — Împăratul Egiptului a poruncit moaşelor Evreilor, numite una Şifra, şi cealaltă Pua,
Exod 1:16 — şi le -a zis: ,,Cînd veţi împlini slujba de moaşe pe lîngă femeile Evreilor, şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este băiat, să -l omorîţi; iar dacă este fată, s'o lăsaţi să trăiască.``
Exod 1:17 — Dar moaşele s'au temut de Dumnezeu, şi n'au făcut ce le poruncise împăratul Egiptului: ci au lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască.
Exod 1:18 — Împăratul Egiptului a chemat pe moaşe, şi le -a zis: ,,Pentruce aţi făcut lucrul acesta, şi aţi lăsat pe copiii de parte bărbătească să trăiască?``
Exod 1:19 — Moaşele au răspuns lui Faraon: ,,Pentrucă femeile Evreilor nu sînt ca Egiptencele; ele sînt vînjoase şi nasc înainte de venirea moaşei.``
Exod 1:20 — Dumnezeu a făcut bine moaşelor; şi poporul s'a înmulţit şi a ajuns foarte mare la număr.
Exod 1:21 — Pentrucă moaşele se temuseră de Dumnezeu, Dumnezeu le -a făcut case.
Exod 1:22 — Atunci Faraon a dat următoarea poruncă la tot poporul lui: ,,Să aruncaţi în rîu pe orice băiat care se va naşte, şi să lăsaţi pe toate fetele să trăiască.``
Exod 20:1 — Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, şi a zis:
Exod 20:2 — ,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.
Exod 20:3 — Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
Exod 20:4 — Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele mai de jos de cît pămîntul.
Exod 20:5 — Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,
Exod 20:6 — şi Mă îndur pînă la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
Exod 20:7 — Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.
Exod 20:8 — Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s'o sfinţeşti.
Exod 20:9 — Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.
Exod 20:10 — Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.
Exod 20:11 — Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pămîntul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S'a odihnit: de aceea a binecuvîntat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit -o.
Exod 20:12 — Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentruca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău.
Exod 20:13 — Să nu ucizi.
Exod 20:14 — Să nu preacurveşti.
Exod 20:15 — Să nu furi.
Exod 20:16 — Să nu mărturiseşti strîmb împotriva aproapelui tău.
Exod 20:17 — Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.
Exod 20:18 — Tot poporul auzea tunetele şi sunetul trîmbiţei şi vedea flacările muntelui, care fumega. La priveliştea aceasta, poporul tremura, şi stătea în depărtare.
Exod 20:19 — Ei au zis lui Moise: ,,Vorbeşte-ne tu însuţi, şi te vom asculta: dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.``
Exod 20:20 — Moise a zis poporului: ,,Nu vă spăimîntaţi; căci Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare, şi ca să aveţi frica Lui înaintea ochilor voştri, pentru ca să nu păcătuiţi.``
Exod 20:21 — Poporul stătea în depărtare; iar Moise s'a apropiat de norul în care era Dumnezeu.
Exod 20:22 — Domnul a zis lui Moise: ,,Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: ,Aţi văzut că v'am vorbit din ceruri.
Exod 20:23 — Să nu faceţi dumnezei de argint şi dumnezei de aur, ca să -i puneţi alături de Mine; să nu vă faceţi alţi dumnezei.
Exod 20:24 — Să-Mi ridici un altar de pămînt, pe care să-ţi aduci arderile-de-tot şi jertfele de mulţămire, oile şi boii. În orice loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine, şi te voi binecuvînta.
Exod 20:25 — Dacă-Mi vei ridica un altar de piatră, să nu -l zideşti din pietre cioplite; căci cum îţi vei pune dalta în piatră, o vei pîngări.
Exod 20:26 — Să nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.``
Exod 14:14 — Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi, staţi liniştiţi.``
Exod 2:1 — Un om din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi.
Exod 2:2 — Femeia aceasta a rămas însărcinată, şi a născut un fiu. A văzut că este frumos, şi l -a ascuns trei luni.
Exod 2:3 — Ne mai putînd să -l ascundă, a luat un sicriaş de papură, pe care l -a uns cu lut şi cu smoală; a pus copilul în el, şi l -a aşezat între trestii, pe malul rîului.
Exod 2:4 — Sora copilului pîndea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întîmple.
Exod 2:5 — Fata lui Faraon s'a pogorît la rîu, să se scalde; şi fetele cari o însoţeau se plimbau pe marginea rîului. Ea a zărit sicriaşul în mijlocul trestiilor, şi a trimes pe roaba ei să -l ia.
Exod 2:6 — L -a deschis şi a văzut copilul: era un băieţaş care plîngea. I -a fost milă de el, şi a zis: ,,Este un copil de al Evreilor!``
Exod 2:7 — Atunci sora copilului a zis fetei lui Faraon: ,,Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile Evreilor, ca să-ţi alăpteze copilul?``
Exod 2:8 — ,,Du-te``, i -a răspuns fata lui Faraon. Şi fata s'a dus şi a chemat pe mama copilului.
Exod 2:9 — Fata lui Faraon i -a zis: ,,Ia copilul acesta, alăptează-mi -l, şi îţi voi plăti.`` Femeia a luat copilul, şi l -a alăptat.
Exod 2:10 — Copilul a crescut, şi ea l -a adus fetei lui Faraon; şi el i -a fost fiu. I -a pus numele Moise (Scos); ,,căci``, a zis ea, ,,l-am scos din ape.``
Exod 2:11 — În vremea aceea, Moise, crescînd mare, a ieşit pe la fraţii săi, şi a fost martor la muncile lor grele. A văzut pe un Egiptean, care bătea pe un Evreu, unul dintre fraţii lui.
Exod 2:12 — S'a uitat în toate părţile, şi, văzînd că nu este nimeni, a omorît pe Egiptean şi l -a ascuns în nisip.
Exod 2:13 — A ieşit şi în ziua următoare; şi iată că doi Evrei se certau. A zis celui ce n'avea dreptate: ,,Pentru ce loveşti pe semenul tău?``
Exod 2:14 — Şi omul acela a răspuns: ,,Cine te -a pus pe tine mai mare şi judecător peste noi? Nu cumva ai de gînd să mă omori şi pe mine, cum ai omorît pe Egipteanul acela?`` Moise s'a temut şi a zis: ,,Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.
Exod 2:15 — Faraon a aflat ce se petrecuse, şi căuta să omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon, şi a locuit în ţara Madian. A şezut lîngă o fîntînă.
Exod 2:16 — Preotul din Madian avea şapte fete. Ele au venit să scoată apă, şi au umplut jghiaburile ca să adape turma tatălui lor.
Exod 2:17 — Dar au venit păstorii, şi le-au luat la goană. Atunci Moise s'a sculat, le -a ajutat, şi le -a adăpat turma.
Exod 2:18 — Cînd s'au întors ele la tatăl lor Reuel, el a zis: ,,Pentru ce vă întoarceţi aşa de curînd azi?``
Exod 2:19 — Ele au răspuns: ,,Un Egiptean ne -a scăpat din mîna păstorilor, şi chiar ne -a scos apă, şi a adăpat turma.``
Exod 2:20 — Şi el a zis fetelor: ,,Unde este? Pentruce aţi lăsat acolo pe omul acela! Chemaţi -l să mănînce pîne!``
Exod 2:21 — Moise s'a hotărît să locuiască la omul acela, care i -a dat de nevastă pe fiică-sa Sefora.
Exod 2:22 — Ea a născut un fiu, căruia el i -a pus numele Gherşom (Sînt străin aici); ,,căci``, a zis el, ,,locuiesc ca străin într -o ţară străină.``
Exod 2:23 — După multă vreme, împăratul Egiptului a murit; şi copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei, şi scoteau strigăte desnădăjduite. Strigătele acestea, pe cari li le smulgea robia, s'au suit pînă la Dumnezeu.
Exod 2:24 — Dumnezeu a auzit gemetele lor, şi Şi -a adus aminte de legămîntul Său făcut cu Avraam, Isaac, şi Iacov.
Exod 2:25 — Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel, şi a luat cunoştinţă de ei.
Exod 15:13 — Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit, Şi ai izbăvit pe poporul acesta; Iar prin puterea Ta îl îndrepţi Spre locaşul sfinţeniei Tale.
Exod 6:1 — Domnul a zis lui Moise: ,,Vei vedea acum ce voi face lui Faraon: o mînă puternică îl va sili să -i lase să plece; da, o mînă puternică îl va sili să -i izgonească din ţara lui.``
Exod 6:2 — Dumnezeu a mai vorbit lui Moise, şi i -a zis: ,,Eu sînt Domnul.
Exod 6:3 — Eu M'am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de el subt Numele Meu ca ,Domnul.``
Exod 6:4 — De asemenea Mi-am încheiat legămîntul Meu cu ei, ca să le dau ţara Canaan, ţara călătoriilor lor sfinte, în care au locuit ca străini.
Exod 6:5 — Acum însă am auzit gemetele copiilor lui Israel, pe cari -i ţin Egiptenii în robie, şi Mi-am adus aminte de legămîntul Meu.
Exod 6:6 — De aceea spune copiilor lui Israel: ,Eu sînt Domnul: Eu vă voi izbăvi din muncile cu cari vă apasă Egiptenii, vă voi izbăvi din robia lor, şi vă voi scăpa cu braţ întins şi cu mari judecăţi.
Exod 6:7 — Vă voi lua ca popor al Meu; Eu voi fi Dumnezeul vostru, şi veţi cunoaşte că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, vă izbăvesc de muncile cu cari vă apasă Egiptenii.
Exod 6:8 — Eu vă voi aduce în ţara, pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov; Eu vă voi da -o în stăpînire; Eu, Domnul.``
Exod 6:9 — Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel. Dar desnădejdea şi robia aspră în care se aflau, i-au împedicat să asculte pe Moise.
Exod 6:10 — Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
Exod 6:11 — ,,Du-te de vorbeşte lui Faraon, împăratul Egiptului, să lase pe copiii lui Israel să iasă afară din ţara lui.``
Exod 6:12 — Moise a răspuns în faţa Domnului: ,,Iată că nici copiii lui Israel nu m'au ascultat: cum are să m'asculte Faraon pe mine, care n'am o vorbire uşoară?``
Exod 6:13 — Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi le -a dat porunci cu privire la copiii lui Israel şi cu privire la Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată din ţara Egiptului pe copiii lui Israel.
Exod 6:14 — Iată căpeteniile familiilor lor. Fiii lui Ruben, întîiul născut al lui Israel: Enoh, Palu, Heţron şi Carmi. Acestea sînt familiile lui Ruben.
Exod 6:15 — Fiii lui Simeon: Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin şi Ţohar; şi Saul, fiu născut dintr'o femeie Cananită. Acestea sînt familiile lui Simeon.
Exod 6:16 — Iată numele fiilor lui Levi, după spiţa neamului lor: Gherşon, Chehat şi Merari. Anii vieţii lui Levi au fost o sută treizeci şi şapte de ani.
Exod 6:17 — Fiii lui Gherşon: Libni şi Şimei, şi familiile lor. -
Exod 6:18 — Fiii lui Chehat: Amram, Iţehar, Hebron şi Uziel. Anii vieţii lui Chehat au fost o sutătreizeci şi trei de ani. -
Exod 6:19 — Fiii lui Merari: Mahli şi Muşi. -Acestea sînt familiile lui Levi, după spiţa neamului lor.
Exod 6:20 — Amram a luat de nevastă pe mătuşă-sa Iochebed; şi ea i -a născut pe Aaron şi pe Moise. Anii vieţii lui Amram au fost o sutătreizeci şi şapte de ani. -
Exod 6:21 — Fiii lui Iţehar: Core, Nefeg şi Zicri. -
Exod 6:22 — Fiii lui Uziel: Mişael, Elţafan şi Sitri.
Exod 6:23 — Aaron a luat de nevastă pe Elişeba, fata lui Aminadab, sora lui Nahşon; şi ea i -a născut pe Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar.
Exod 6:24 — Fiii lui Core: Asir, Elcana şi Abiasaf. Acestea sînt familiile Coriţilor.
Exod 6:25 — Eleazar, fiul lui Aaron, a luat de nevastă pe una din fetele lui Putiel; şi ea i -a născut pe Fineas. Aceştia sînt căpeteniile familiilor Leviţilor cu familiile lor.
Exod 6:26 — Aceştia sînt Aaron acela şi Moise acela, cărora le -a zis Domnul: ,,Scoateţi din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştirile lor.``
Exod 6:27 — Ei sînt aceia cari au vorbit lui Faraon, împăratul Egiptului, ca să scoată din Egipt pe copiii lui Israel. Aceştia sînt Moise acela şi Aaron acela.
Exod 6:28 — Cînd a vorbit Domnul lui Moise în ţara Egiptului,
Exod 6:29 — Domnul a zis lui Moise: ,,Eu sînt Domnul. Spune lui Faraon, împăratul Egiptului, tot ce-ţi spun.``
Exod 6:30 — Şi Moise a răspuns înaintea Domnului: ,,Iată că eu nu vorbesc uşor: cum are să m'asculte Faraon?``
Exod 28:34 — un clopoţel de aur şi o rodie, un clopoţel de aur şi o rodie, pe toată marginea mantiei de jur împrejur.
Exod 12:13 — Sîngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sîngele, şi voi trece pe lîngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci cînd voi lovi ţara Egiptului.
Exod 12:1 — Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:
Exod 12:2 — ,,Luna aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului.
Exod 3:1 — Moise păştea turma socrului său Ietro, preotul Madianului. Odată a mînat turma pînă dincolo de pustie, şi a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.
Exod 28:1 — Apropie de tine pe fratele tău Aaron şi pe fiii săi, şi ia -i dintre copiii lui Israel şi pune -i deoparte în slujba Mea ca preoţi: pe Aaron şi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar şi Itamar.
Exod 28:2 — Fratelui tău Aaron, să -i faci haine sfinte, ca să -i slujească de cinste şi podoabă.
Exod 28:3 — Vorbeşte cu toţi cei destoinici, cărora le-am dat un duh de pricepere, să facă veşmintele lui Aaron, ca să fie sfinţit, şi să-Mi împlinească slujbă de preot.
Exod 28:4 — Iată veşmintele pe cari le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunică lucrată la gherghef, o mitră şi un brîu. Să facă fratelui tău Aaron şi fiilor săi, veşminte sfinte, ca să-Mi împlinească slujba de preot.
Exod 28:5 — Să întrebuinţeze aur, materii văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu şi subţire.
Exod 28:6 — Efodul să -l facă de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărmiziu, şi de in subţire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie.
Exod 28:7 — Să aibă doi umerari uniţi cu el; la cele două capete ale lui, să fie legat de ei.
Exod 28:8 — Brîul să fie de aceeaş lucrătură ca efodul şi prins pe el; să fie de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărmiziu, şi de in subţire răsucit.
Exod 28:9 — Să iei apoi două pietre de onix, şi să sapi pe ele numele fiilor lui Israel:
Exod 28:10 — şase din numele lor pe o piatră, şi alte şase pe a doua piatră, după şirul naşterilor.
Exod 28:11 — Pe cele două pietre să sapi numele fiilor lui Israel, cum se face săpătura pe pietre şi pe peceţi; să le legi într'o ferecătură de aur.
Exod 28:12 — Amîndouă aceste pietre să le pui pe umerarii efodului, ca aducere aminte de fiii lui Israel; şi Aaron le va purta numele înaintea Domnului, pe cei doi umeri ai lui, ca aducere aminte de ei.
Exod 28:13 — Să faci apoi nişte ferecături de aur,
Exod 28:14 — şi două lănţişoare de aur curat, pe cari să le împleteşti în chip de sfori; şi lanţurile acestea, împletite astfel, să le pui în ferecături.
Exod 28:15 — Să faci apoi pieptarul judecăţii, lucrat cu măiestrie, să -l faci din aceeaş lucrătură ca efodul; să -l faci de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărmiziu, şi de in subţire răsucit.
Exod 28:16 — Să fie în patru colţuri şi îndoit; lungimea lui să fie de o palmă, şi lăţimea tot de o palmă.
Exod 28:17 — În el să ţeşi o ţesătură de pietre, şi anume patru rînduri de pietre: în rîndul întîi, un sardonix, un topaz, şi un smaragd;
Exod 28:18 — în al doilea rînd, un rubin, un safir, şi un diamant;
Exod 28:19 — în al treilea rînd, un opal, un agat, şi un ametist;
Exod 28:20 — în al patrulea rînd, un hrisolit, un onix, şi un iaspis. Aceste pietre să fie legate în ferecătura lor de aur.
Exod 28:21 — Să fie douăsprezece, după numele fiilor lui Israel, săpate ca nişte peceţi, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminţii. -
Exod 28:22 — Pentru pieptar să faci nişte lănţişoare de aur curat, împletite ca nişte sfori.
Exod 28:23 — Să faci pentru pieptar două verigi de aur, şi aceste două verigi de aur să le pui la cele două capete ale pieptarului.
Exod 28:24 — Cele două lanţuri de aur împletite să le prinzi de cele două verigi dela cele două capete ale pieptarului.
Exod 28:25 — Iar celelalte două capete ale celor două lanţuri împletite să le prinzi de cele două ferecături, şi să le pui peste umerarii efodului, în partea dinainte.
Exod 28:26 — Să mai faci două verigi de aur, şi să le pui la celelalte două capete de jos ale pieptarului, pe marginea din lăuntru care este îndreptată spre efod.
Exod 28:27 — Şi să mai faci alte două verigi de aur, pe cari să le pui jos la cei doi umărari ai efodului pe partea dinainte a lui, tocmai acolo unde se îmbucă efodul cu umărarii, deasupra brîului efodului.
Exod 28:28 — Pieptarul cu verigile lui, să -l lege de verigile efodului cu o sfoară albastră, pentruca pieptarul să stea ţapăn deasupra brîului efodului, şi să nu poată să se mişte de pe efod.
Exod 28:29 — Cînd va intra Aaron în sfîntul locaş, va purta pe inima lui numele fiilor lui Israel, săpate pe pieptarul judecăţii, ca să păstreze totdeauna aducerea aminte de ei înaintea Domnului. -
Exod 28:30 — Să pui în pieptarul judecăţii Urim şi Tumim, cari să fie pe inima lui Aaron, cînd se va înfăţişa el înaintea Domnului. Astfel, Aaron va purta necurmat pe inima lui judecata copiilor lui Israel, cînd se va înfăţişa înaintea Domnului.
Exod 28:31 — Mantia de supt efod s'o faci întreagă de materie albastră.
Exod 28:32 — La mijloc, să aibă o gură pentru intrarea capului; şi gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură ţesută, ca gura unei platoşe, ca să nu se rupă.
Exod 28:33 — Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui nişte rodii de coloare albastră, purpurie şi cărmizie, presărate cu clopoţei de aur:
Exod 28:35 — Aaron se va îmbrăca cu ea ca să facă slujba; cînd va intra în locaşul sfînt înaintea Domnului, şi cînd va ieşi din el, se va auzi sunetul clopoţeilor, aşa că el nu va muri.
Exod 28:36 — Să faci şi o tablă de aur curat, şi să sapi pe ea, cum se sapă pe o pecete: ,Sfinţenie Domnului.`
Exod 28:37 — S'o legi cu o sfoară albastră de mitră, în partea dinainte a mitrei.
Exod 28:38 — Ea să fie pe fruntea lui Aaron; şi Aaron va purta fărădelegile săvîrşite de copiii lui Israel cînd îşi aduc toate darurile lor sfinte; ea va fi necurmat pe fruntea lui înaintea Domnului, pentruca ei să fie plăcuţi înaintea Lui.
Exod 28:39 — Tunica s'o faci de in subţire; să faci o mitră de in subţire, şi să faci un brîu lucrat la gherghef.
Exod 28:40 — Fiilor lui Aaron să le faci tunici, să le faci brîne, şi să le faci scufii, spre cinste şi podoabă.
Exod 28:41 — Să îmbraci cu ele pe fratele tău Aaron, şi pe fiii lui împreună cu el. Să -i ungi, să -i închini în slujbă, să -i sfinţeşti, şi-Mi vor sluji ca preoţi.
Exod 28:42 — Fă-le ismene de in, ca să-şi acopere goliciunea, dela brîu pînă la glesne.
Exod 28:43 — Aaron şi fiii lui le vor purta, cînd vor intra în cortul întîlnirii, sau cînd se vor apropia de altar, ca să facă slujba în locaşul sfînt; astfel ei nu se vor face vinovaţi, şi nu vor muri. Aceasta este o lege vecinică pentru Aaron şi pentru urmaşii lui după el.
Exod 22:2 — Dacă hoţul este prins spărgînd, şi e lovit şi moare, cel ce l -a lovit nu va fi vinovat de omor faţă de el;
Exod 22:3 — dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor faţă de el. Hoţul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n'are nimic, să fie vîndut rob, ca despăgubire pentru furtul lui;
Exod 16:1 — Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; şi au ajuns în pustia Sin, care este între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua după ieşirea lor din ţara Egiptului.
Exod 16:2 — Şi toată adunarea copiilor lui Israel a cîrtit în pustia aceea împotriva lui Moise şi Aaron.
Exod 16:3 — Copiii lui Israel le-au zis: ,,Cum de n'am murit loviţi de mîna Domnului în ţara Egiptului, cînd şedeam lîngă oalele noastre cu carne, cînd mîncam pîne de ne săturam? Căci ne-aţi adus în pustia aceasta ca să faceţi să moară de foame toată mulţimea aceasta.``
Exod 16:4 — Domnul a zis lui Moise: ,,Iată că voi face să vă ploaie pîne din ceruri. Poporul va ieşi afară, şi va strînge, cît îi trebuie pentru fiecare zi, ca să -l pun la încercare, şi să văd dacă va umbla sau nu după legea Mea.
Exod 16:5 — În ziua a şasea, cînd vor pregăti ce au adus acasă, vor avea de două ori mai mult de cît vor strînge în fiecare zi.``
Exod 16:6 — Moise şi Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: ,,Astăseară, veţi înţelege că Domnul este Acela, care v'a scos din ţara Egiptului.
Exod 16:7 — Şi mîne dimineaţă, veţi vedea slava Domnului; pentrucă v'a auzit cîrtirile împotriva Domnului; căci ce sîntem noi, ca să cîrtiţi împotriva noastră?``
Exod 16:8 — Moise a zis: ,,Domnul vă va da astăseară carne de mîncat, şi mîne dimineaţă vă va da pîne să vă săturaţi, pentrucă a auzit Domnul cîrtirile, pe cari le-aţi rostit împotriva Lui; căci ce sîntem noi? Cîrtirile voastre nu se îndreaptă împotriva noastră, ci împotriva Domnului.``
Exod 16:9 — Moise a zis lui Aaron: ,,Spune întregei adunări a copiilor lui Israel: ,Apropiaţi-vă înaintea Domnului; căci v'a auzit cîrtirile.``
Exod 16:10 — Şi, pe cînd vorbea Aaron întregei adunări a lui Israel, s'au uitat înspre pustie, şi iată că slava Domnului s'a arătat în nor.
Exod 16:11 — Domnul, vorbind lui Moise, a zis:
Exod 16:12 — ,,Am auzit cîrtirile copiilor lui Israel. Spune-le: ,Între cele două seri aveţi să mîncaţi carne, şi dimineaţa vă veţi sătura de pîne; şi veţi şti că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.``
Exod 16:13 — Seara, au venit nişte prepeliţe şi au acoperit tabăra; şi, dimineaţa, s'a aşezat un strat gros de rouă în jurul taberii.
Exod 16:14 — Cînd s'a luat roua aceasta, pe faţa pustiei era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele de ghiaţă albă pe pămînt.
Exod 16:15 — Copiii lui Israel s'au uitat la ea, şi au zis unul către altul: ,,Ce este aceasta?`` căci nu ştiau ce este. Moise le -a zis: ,,Este pînea, pe care v'o dă Domnul ca hrană.
Exod 16:16 — Iată ce a poruncit Domnul: ,Fiecare din voi să strîngă cît îi trebuie pentru hrană, şi anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.``
Exod 16:17 — Israeliţii au făcut aşa; şi au strîns unii mai mult, alţii mai puţin.
Exod 16:18 — În urmă o măsurau cu omerul, şi cine strînsese mai mult, n'avea nimic de prisos, iar cine strînsese mai puţin, nu ducea lipsă de loc. Fiecare strîngea tocmai cît îi trebuia pentru hrană.
Exod 16:19 — Moise le -a zis: ,,Nimeni să nu lase ceva din ea pînă a doua zi dimineaţă.``
Exod 16:20 — N'au ascultat de Moise, şi s'au găsit unii, care au lăsat ceva din ea pînă dimineaţa; dar a făcut viermi şi s'a împuţit. Moise s'a mîniat pe oamenii aceia.
Exod 16:21 — Astfel, în toate dimineţile, fiecare strîngea cît îi trebuia pentru hrană; şi, cînd venea căldura soarelui, se topea.
Exod 16:22 — În ziua a şasea, au strîns hrană îndoit, şi anume doi omeri de fiecare. Toţi fruntaşii adunării au venit şi au spus lui Moise lucrul acesta.
Exod 16:23 — Şi Moise le -a zis: ,,Domnul a poruncit aşa. Mîne este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert, şi păstraţi pînă a doua zi dimineaţa tot ce va rămînea!``
Exod 16:24 — Au lăsat -o pînă a doua zi dimineaţa, cum poruncise Moise; şi nu s'a împuţit, şi n'a făcut viermi.
Exod 16:25 — Moise a zis: ,,Mîncaţi -o azi, căci este ziua Sabatului; azi nu veţi găsi mană pe cîmp.
Exod 16:26 — Veţi strînge timp de şase zile; dar în ziua a şaptea, care este Sabatul, nu va fi.``
Exod 16:27 — În ziua a şaptea, unii din popor au ieşit să strîngă mană, şi n'au găsit.
Exod 16:28 — Atunci Domnul a zis lui Moise: ,,Pînă cînd aveţi de gînd să nu păziţi poruncile şi legile Mele?
Exod 16:29 — Vedeţi că Domnul v'a dat Sabatul; de aceia vă dă în ziua a şasea hrană pentru două zile. Fiecare să rămînă la locul lui, şi, în ziua a şaptea, nimeni să nu iasă din locul în care se găseşte.``
Exod 16:30 — Şi poporul s'a odihnit în ziua a şaptea.
Exod 16:31 — Casa lui Israel a numit hrana aceasta ,,mană``. Ea semăna cu bobul de coriandru; era albă, şi avea un gust de turtă cu miere.
Exod 16:32 — Moise a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul: ,Să se păstreze un omer plin cu mană pentru urmaşii voştri, ca să vadă şi ei pînea pe care v'am dat -o s'o mîncaţi în pustie, după ce v'am scos din ţara Egiptului.``
Exod 16:33 — Şi Moise a zis lui Aaron: ,,Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană, şi aşează -l înaintea Domnului, ca să fie păstrat pentru urmaşii voştri.``
Exod 16:34 — După porunca dată de Domnul lui Moise, Aaron l'a pus înaintea chivotului mărturiei, ca să fie păstrat.
Exod 16:35 — Copiii lui Israel au mîncat mană patruzeci de ani, pînă la sosirea lor într -o ţară locuită; au mîncat mană pînă la sosirea lor la hotarele ţării Canaanului.
Exod 16:36 — Omerul este a zecea parte dintr'o efă.
Exod 14:1 — Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
Exod 14:2 — ,,Spune copiilor lui Israel să se întoarcă, şi să tăbărască înaintea Pihahirotului, între Migdol şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon: în dreptul locului acestuia să tăbărîţi, lîngă mare.
Exod 14:3 — Faraon va zice despre copiii lui Israel: ,S'au rătăcit prin ţară; îi închide pustia.`
Exod 14:4 — Eu voi împietri inima lui Faraon, şi -i va urmări; dar Faraon şi toată oastea lui vor face să se arate slava Mea, şi Egiptenii vor şti că Eu sînt Domnul.`` Copiii lui Israel au făcut aşa.
Exod 14:5 — S'a dat de ştire împăratului Egiptului că poporul a luat fuga. Atunci inima lui Faraon şi inima slujitorilor lui s'a schimbat faţă de popor. Ei au zis: ,,Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece şi să nu ne mai slujească?``
Exod 14:6 — Faraon şi -a pregătit carul de război, şi şi -a luat oamenii de război cu el.
Exod 14:7 — A luat şase sute de cară de luptă cu oameni aleşi, şi toate carăle Egiptului; în toate erau luptători.
Exod 14:8 — Domnul a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, şi Faraon a urmărit pe copiii lui Israel. Copiii lui Israel ieşiseră gata de luptă.
Exod 14:9 — Egiptenii i-au urmărit; şi toţi caii, carăle lui Faraon, călăreţii lui şi oştirea lui, i-au ajuns tocmai cînd erau tăbărîţi lîngă mare lîngă Pi-Hahirot, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.
Exod 14:10 — Faraon se apropia. Copiii lui Israel şi-au ridicat ochii, şi iată că Egiptenii veneau după ei. Şi copiii lui Israel s'au spăimîntat foarte tare, şi au strigat către Domnul după ajutor.
Exod 14:11 — Ei au zis lui Moise: ,,Nu erau oare morminte în Egipt, ca să nu mai fi fost nevoie să ne aduci să murim în pustie? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt?
Exod 14:12 — Nu-ţi spuneam noi în Egipt: ,Lasă-ne să slujim ca robi Egiptenilor, căci vrem mai bine să slujim ca robi Egiptenilor decît să murim în pustie?``
Exod 14:13 — Moise a răspuns poporului: ,,Nu vă temeţi de nimic, staţi pe loc, şi veţi vedea izbăvirea, pe care v'o va da Domnul în ziua aceasta; căci pe Egiptenii aceştia, pe care -i vedeţi azi, nu -i veţi mai vedea niciodată.
Exod 14:15 — Domnul a zis lui Moise: ,,Ce rost au strigătele acestea? Spune copiilor lui Israel să pornească înainte.
Exod 14:16 — Tu, ridică-ţi toiagul, întinde ţi mîna spre mare, şi despică -o; şi copiii lui Israel vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.
Exod 14:17 — Eu voi împietri inima Egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Şi Faraon şi toată oastea lui, carăle şi călăreţii lui, vor face să se arate slava Mea.
Exod 14:18 — Şi vor şti Egiptenii că Eu sînt Domnul cînd Faraon, carăle şi călăreţii lui, vor face să se arate slava Mea.``
Exod 14:19 — Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, Şi -a schimbat locul, şi a mers înapoia lor, şi stîlpul de nor care mergea înaintea lor, şi -a schimbat locul, şi a stat înapoia lor.
Exod 14:20 — El s'a aşezat între tabăra Egiptenilor şi tabăra lui Israel. Norul acesta pe o parte era întunecos, iar pe cealaltă lumina noaptea. Şi toată noaptea cele două tabere nu s'au apropiat una de alta.
Exod 14:21 — Moise şi -a întins mîna spre mare. Şi Domnul a pus marea în mişcare printr'un vînt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată noaptea; el a uscat marea, şi apele s'au despărţit în două.
Exod 14:22 — Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, şi apele stăteau ca un zid la dreapta şi la stînga lor.
Exod 14:23 — Egiptenii i-au urmărit; şi toţi caii lui Faraon, carăle şi călăreţii lui au intrat după ei în mijlocul mării.
Exod 14:24 — În straja dimineţii, Domnul, din stîlpul de foc şi de nor, S'a uitat spre tabăra Egiptenilor, şi a aruncat învălmăşala în tabăra Egiptenilor.
Exod 14:25 — A scos roatele carălor şi le -a îngreuiat mersul. Egiptenii au zis atunci: ,,Haidem să fugim dinaintea lui Israel, căci Domnul Se luptă pentru el împotriva Egiptenilor.``
Exod 14:26 — Domnul a zis lui Moise: ,,Întinde-ţi mîna spre mare; şi apele au să se întoarcă peste Egipteni, peste carăle lor şi peste călăreţii lor.``
Exod 14:27 — Moise şi -a întins mîna spre mare. Şi în spre dimineaţă, marea şi -a luat iarăş repeziciunea cursului, şi la apropierea ei Egiptenii au luat -o la fugă; dar Domnul a năpustit pe Egipteni în mijlocul mării.
Exod 14:28 — Apele s'au întors, şi au acoperit carăle, călăreţii şi toată oastea lui Faraon, cari intraseră în mare după copiii lui Israel; niciunul măcar n'a scăpat.
Exod 14:29 — Dar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele stăteau ca un zid la dreapta şi la stînga lor.
Exod 14:30 — În ziua aceea, Domnul a izbăvit pe Israel din mîna Egiptenilor; şi Israel a văzut pe Egipteni morţi pe ţărmul mării.
Exod 14:31 — Israel a văzut mîna puternică, pe care o îndreptase Domnul împotriva Egiptenilor. Şi poporul s'a temut de Domnul, şi a crezut în Domnul şi în robul Său Moise.
Exod 12:3 — Vorbiţi întregei adunări a lui Israel, şi spuneţi -i: ,În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.
Exod 12:4 — Dacă sînt prea puţini în casă pentru un miel, să -l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta.
Exod 12:5 — Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.
Exod 12:6 — Să -l păstraţi pînă în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să -l junghie seara.
Exod 12:7 — Să ia din sîngele lui, şi să ungă amîndoi stîlpii uşii şi pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.
Exod 12:8 — Carnea s'o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s'o mănînce cu azimi şi cu verdeţuri amare.
Exod 12:9 — Să nu -l mîncaţi crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît şi picioarele şi măruntaiele.
Exod 12:10 — Să nu lăsaţi nimic din el pînă a doua zi dimineaţa; şi, dacă va rămînea ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să -l ardeţi în foc.
Exod 12:11 — Cînd îl veţi mînca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintele în picioare, şi toiagul în mînă; şi să -l mîncaţi în grabă; căci sînt Paştele Domnului.
Exod 12:12 — În noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi întîii-născuţi din ţara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; şi voi face judecată împrotiva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.
Exod 12:14 — Şi pomenirea acestei zile s'o păstraţi, şi s'o prăznuiţi printr'o sărbătoare în cinstea Domnului; s'o prăznuiţi ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.
Exod 12:15 — Timp de şapte zile, veţi mînca azimi. Din cea dintîi zi veţi scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mînca pîne dospită, din ziua întîi pînă în ziua a şaptea, va fi nimicit din Israel.
Exod 12:16 — În ziua dintîi veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă; şi în ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.
Exod 12:17 — Să ţineţi sărbătoarea azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.
Exod 12:18 — În luna întîi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să mîncaţi azimi, pînă în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.
Exod 12:19 — Timp de şapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîne dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.
Exod 12:20 — Să nu mîncaţi pîne dospită; ci, în toate locuinţele voastre, să mîncaţi azimi.``
Exod 12:21 — Moise a chemat pe toţi bătrînii lui Israel, şi le -a zis: ,,Duceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre, şi junghiaţi Paştele.
Exod 12:22 — Să luaţi apoi un mănunchi de isop, să -l muiaţi în sîngele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stîlpi ai uşii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineaţa.
Exod 12:23 — Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, Domnul va trece pe lîngă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească.
Exod 12:24 — Să păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru copiii voştri în veac.
Exod 12:25 — Cînd veţi intra în ţara, pe care v'o va da Domnul, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sfînt.
Exod 12:26 — Şi cînd vă vor întreba copiii voştri: ,Ce însemnează obiceiul acesta?`
Exod 12:27 — să răspundeţi: ,Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, şi ne -a scăpat casele noastre.`` Poporul s'a plecat, şi s'a închinat pînă la pămînt.
Exod 12:28 — Şi copiii lui Israel au plecat, şi au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.
Exod 12:29 — La miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, dela întîiul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul-născut al celui închis în temniţă, şi pînă la toţi întîii-născuţi ai dobitoacelor.
Exod 12:30 — Faraon s'a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi Egiptenii; şi au fost mari ţipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.
Exod 12:31 — În aceeaş noapte Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis: ,,Sculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi copiii lui Israel. Duceţi-vă să slujiţi Domnului, cum aţi zis.
Exod 12:32 — Luaţi-vă şi oile şi boii, cum aţi zis, duceţi-vă, şi binecuvîntaţi-mă.``
Exod 12:33 — Egiptenii zoreau poporul, şi se grăbeau să -i scoată din ţară, căci ziceau: ,,Altfel, toţi vom pieri.``
Exod 12:34 — Poporul şi -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Şi-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, şi le-au pus pe umeri.
Exod 12:35 — Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, şi au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur şi haine.
Exod 12:36 — Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor, cari le-au împlinit cererea. Şi astfel au jăfuit pe Egipteni.
Exod 12:37 — Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape şase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii.
Exod 12:38 — O mulţime de oameni de tot soiul s'au suit împreună cu ei; aveau şi turme însemnate de oi şi boi.
Exod 12:39 — Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt şi care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniţi de Egipteni, fără să mai poată zăbovi, şi fără să-şi ia merinde cu ei.
Exod 12:40 — Şederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.
Exod 12:41 — Şi, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oştile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.
Exod 12:42 — Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentrucă atunci i -a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.
Exod 12:43 — Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron: ,,Iată porunca privitoare la Paşte: niciun străin să nu mănînce din ele.
Exod 12:44 — Să tai împrejur pe orice rob cumpărat cu bani, şi apoi să mănînce din ele.
Exod 12:45 — Veneticul şi simbriaşul să nu mănînce.
Exod 12:46 — Să nu le mănînce decît într'o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă, şi să nu zdrobiţi niciun os.
Exod 12:47 — Toată adunarea lui Israel să facă Paştele.
Exod 12:48 — Dacă un străin, care va locui la tine, va vrea să facă Paştele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le facă, şi va fi ca şi băştinaşul; dar niciun netăiat împrejur să nu mănînce din ele.
Exod 12:49 — Aceeaş lege va fi pentru băştinaş ca şi pentru străinul, care va locui în mijlocul vostru.``
Exod 12:50 — Toţi copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.
Exod 12:51 — Şi chiar în ziua aceea, Domnul a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştile lor.
Iacob 1:27 — Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume.
Judecatori 11:26 — Iată că sînt trei sute de ani de cînd locuieşte Israel la Hesbon şi în satele din jurul lui, la Aroer şi în satele din jurul lui şi în toate cetăţile cari sînt pe malul Arnonului: pentruce nu i le-aţi luat în tot timpul acesta?
Exod 22:18 — Pe vrăjitoare să n'o laşi să trăiască.
Exod 21:24 — ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior,
Exod 11:1 — Domnul a zis lui Moise: ,,Voi mai aduce o urgie asupra lui Faraon şi asupra Egiptului. După aceea, vă va lăsa să plecaţi de aici. Cînd vă va lăsa să plecaţi de tot, chiar vă va izgoni de aici.
Exod 11:2 — Vorbeşte cu poporul, ca atunci fiecare să ceară dela vecinul său şi fiecare dela vecina ei, vase de argint şi vase de aur.``
Exod 11:3 — Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor. Chiar Moise era foarte bine văzut în ţara Egiptului, înaintea slujitorilor lui Faraon şi înaintea poporului.
Exod 11:4 — Moise a zis: ,,Aşa vorbeşte Domnul: ,Pela miezul nopţii, voi trece prin Egipt;
Exod 11:5 — şi toţi întîii născuţi din ţara Egiptului vor muri, dela întîiul născut al lui Faraon, care şade pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul-născut al roabei care stă la rîşniţă, şi pînă la toţi întîii-născuţi ai dobitoacelor.
Exod 11:6 — În toată ţara Egiptului vor fi ţipete mari, aşa cum n'au fost şi nu vor mai fi.
Exod 11:7 — Dar dintre toţi copiii lui Israel, dela oameni pînă la dobitoace, nici măcar un cîne nu va chelălăi cu limba lui, ca să ştiţi ce deosebire face Domnul între Egipteni şi Israel.
Exod 11:8 — Atunci toţi aceşti slujitori ai tăi se vor pogorî la mine şi se vor închina pînă la pămînt înaintea mea, zicînd: ,,Ieşi, tu şi tot poporul care te urmează!`` După aceea, voi ieşi. Moise a ieşit dela Faraon, aprins de mînie.
Exod 11:9 — Domnul a zis lui Moise: ,,Faraon n'are s'asculte de voi, pentru ca să se înmulţească minunile Mele în ţara Egiptului.``
Exod 11:10 — Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon; Domnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a lăsat pe copiii lui Israel să plece din ţara lui.
Exod 3:2 — Îngerul Domnului i S'a arătat într'o flacără de foc, care ieşea din mijlocul unui rug. Moise s'a uitat; şi iată că rugul era tot un foc, şi rugul nu se mistuia deloc.
Exod 3:3 — Moise a zis: ,,Am să mă întorc să văd ce este această vedenie minunată, şi pentru ce nu se mistuie rugul.``
Exod 3:4 — Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; şi Dumnezeu l -a chemat din mijlocul rugului, şi a zis: ,,Moise! Moise!`` El a răspuns: ,,Iată-mă!``
Exod 3:5 — Dumnezeu a zis: ,,Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pămînt sfînt.``
Exod 3:6 — Şi a adăugat: ,,Eu sînt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`` Moise şi -a ascuns faţa, căci se temea să privească pe Dumnezeu.
Exod 3:7 — Domnul a zis: ,,Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; căci îi cunosc durerile.
Exod 3:8 — M'am pogorît ca să -l izbăvesc din mîna Egiptenilor, şi să -l scot din ţara aceasta şi să -l duc într -o ţară bună şi întinsă, într'o ţară unde curge lapte şi miere, şi anume, în locurile, pe cari le locuiesc Cananiţii, Hetiţii, Amoriţii, Fereziţii, Heviţii şi Iebusiţii.
Exod 21:22 — Dacă se ceartă doi oameni, şi lovesc pe o femeie însărcinată, şi o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiţi cu o gloabă, pusă de bărbatul femeii, şi pe care o vor plăti după hotărîrea judecătorilor.
Exod 21:23 — Dar dacă se întîmplă o nenorocire, vei da viaţă pentru viaţă,
Exod 21:25 — arsură pentru arsură, rană pentru rană, vînătaie pentru vînătaie.
Exod 15:1 — Atunci Moise şi copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis: ,,Voi cînta Domnului, căci Şi -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.
Exod 15:2 — Domnul este tăria mea şi temeiul cîntărilor mele de laudă: El m'a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări.
Exod 15:3 — Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul.
Exod 15:4 — El a aruncat în mare carăle lui Faraon şi oastea lui; Luptătorii lui aleşi au fost înghiţiţi în marea Roşie.
Exod 15:5 — I-au acoperit valurile, Şi s'au pogorît în fundul apelor, ca o piatră.
Exod 15:6 — Dreapta Ta, Doamne, şi -a făcut vestită tăria; Mîna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmaşi.
Exod 15:7 — Prin mărimea măreţiei Tale, Tu trînteşti la pămînt pe vrăjmaşii Tăi; Îţi deslănţuieşti mînia, Şi ea -i mistuie ca pe o trestie.
Exod 15:8 — La suflarea nărilor Tale, s'au îngrămădit apele, S'au ridicat talazurile ca un zid, Şi s'au închegat valurile în mijlocul mării.
Exod 15:9 — Vrăjmaşul zicea: ,,Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărţi prada de război; Îmi voi răzbuna pe ei, Voi scoate sabia, şi -i voi nimici cu mîna mea!``
Exod 15:10 — Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta: Şi marea i -a acoperit; Ca plumbul s'au afundat În adîncimea apelor.
Exod 15:11 — Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfinţenie, Bogat în fapte de laudă, Şi făcător de minuni?
Exod 15:12 — Tu Ţi-ai întins mîna dreaptă: Şi i -a înghiţit pămîntul.
Exod 15:14 — Popoarele vor afla lucrul acesta, şi se vor cutremura: Apucă groaza pe Filisteni,
Exod 15:15 — Se înspăimîntă căpeteniile Edomului, Şi un tremur apucă pe războinicii lui Moab; Toţi locuitorii Canaanului leşină dela inimă.
Exod 15:16 — Îi va apuca teama şi spaima; Iar văzînd măreţia braţului Tău, Vor sta muţi ca o piatră, Pînă va trece poporul Tău, Doamne! Pînă va trece Poporul, pe care Ţi l-ai răscumpărat.
Exod 15:17 — Tu îi vei aduce şi -i vei aşeza pe muntele moştenirii Tale, În locul, pe care Ţi l-ai pregătit ca locaş, Doamne, La Templul, pe care mînile Tale l-au întemeiat, Doamne!
Exod 15:18 — Şi Domnul va împărăţi în veac şi în veci de veci.
Exod 15:19 — Căci caii lui Faraon, carăle şi călăreţii lui au intrat în mare, Şi Domnul a adus peste ei apele mării; Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.``
Exod 15:20 — Maria, proorociţa, sora lui Aaron, a luat în mînă o timpană, şi toate femeile au venit după ea, cu timpane şi jucînd.
Exod 15:21 — Maria răspundea copiilor lui Israel:
Exod 15:22 — Moise a pornit pe Israel dela marea Roşie. Au apucat înspre pustia Şur; şi, după trei zile de mers în pustie, n'au găsit apă.
Exod 15:23 — Au ajuns la Mara; dar n'au putut să bea apă din Mara, pentrucă era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune).
Exod 15:24 — Poporul a cîrtit împotriva lui Moise, zicînd: ,,Ce avem să bem?``
Exod 15:25 — Moise a strigat către Domnul; şi Domnul i -a arătat un lemn, pe care l -a aruncat în apă. Şi apa s'a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi şi porunci, şi acolo l -a pus la încercare.
Exod 15:26 — El a zis: ,,Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui, şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu cari am lovit pe Egipteni; căci Eu sînt Domnul, care te vindecă.``
Exod 15:27 — Au ajuns la Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă şi şaptezeci de finici. Şi au tăbărît acolo, lîngă apă.
Exod 8:1 — Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, şi spune -i: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.
Exod 8:2 — Dacă nu vrei să -l laşi să plece, am să aduc broaşte pe toată întinderea ţării tale.
Exod 8:3 — Rîul va mişuna de broaşte; ele se vor sui, şi vor intra în casa ta, în odaia ta de dormit şi în patul tău, în casa slujitorilor tăi şi în casele poporului tău, în cuptoarele şi în postăvile de frămîntat pînea.
Exod 8:4 — Ba încă broaştele se vor sui şi pe tine, pe poporul tău, şi pe toţi slujitorii tăi.``
Exod 8:5 — Domnul a zis lui Moise: ,,Spune lui Aaron: ,Întinde-ţi mîna cu toiagul peste rîuri, peste pîraie şi peste iazuri, şi scoate broaşte din ele peste ţara Egiptului!``
Exod 8:6 — Aaron şi -a întins mîna peste apele Egiptului; şi au ieşit broaştele şi au acoperit ţara Egiptului.
Exod 8:7 — Dar şi vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor: au scos şi ei broaşte peste toată ţara Egiptului.
Exod 8:8 — Faraon a chemat pe Moise, şi pe Aaron, şi a zis: ,,Rugaţi-vă Domnului, să depărteze broaştele dela mine şi dela poporul meu; şi am să las pe popor să plece să aducă jertfe Domnului.``
Exod 8:9 — Moise a zis lui Faraon: ,,Hotărăşte-mi, cînd să mă rog Domnului pentru tine, pentru slujitorii tăi şi pentru poporul tău, ca să îndepărteze broaştele dela tine şi din casele tale? Nu vor mai rămînea decît în rîu.``
Exod 8:10 — El a răspuns: ,,Mîne``. Şi Moise a zis: ,,Aşa va fi, ca să ştii că nimeni nu este ca Domnul, Dumnezeul nostru.
Exod 8:11 — Broaştele se vor depărta dela tine şi din casele tale, dela slujitorii tăi şi dela poporul tău; nu vor mai rămînea decît în rîu.``
Exod 8:12 — Moise şi Aaron au ieşit de la Faraon. Şi Moise a strigat către Domnul cu privire la broaştele cu cari lovise pe Faraon.
Exod 8:13 — Domnul a făcut cum cerea Moise; şi broaştele au pierit în case, în curţi şi în ogoare.
Exod 8:14 — Le-au strîns grămezi, şi ţara s'a împuţit.
Exod 8:15 — Faraon, văzînd că are răgaz să răsufle în voie, şi -a împietrit inima, şi n'a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spuse Domnul.
Exod 8:16 — Domnul a zis lui Moise: ,,Spune lui Aaron: ,Intinde-ţi toiagul, şi loveşte ţărîna pămîntului, şi se va preface în păduchi, în toată ţara Egiptului.``
Exod 8:17 — Aşa au făcut. Aaron şi -a întins mîna cu toiagul, şi a lovit ţărîna pămîntului; şi s'a prefăcut în păduchi pe toţi oamenii şi pe toate dobitoacele. Toată ţărîna pămîntului s'a prefăcut în păduchi, în toată ţara Egiptului.
Exod 8:18 — Vrăjitorii au căutat să facă şi ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n'au putut. Păduchii erau pe oameni şi pe dobitoace.
Exod 8:19 — Şi vrăjitorii au zis lui Faraon: ,,Aici este degetul lui Dumnezeu!`` Dar inima lui Faraon s'a împietrit, şi n'a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul.
Exod 8:20 — Domnul a zis lui Moise: ,,Scoală-te dis de dimineaţă, şi du-te înaintea lui Faraon, cînd are să iasă să se ducă la apă. Să -i spui: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.
Exod 8:21 — Dacă nu vei lăsa pe poporul Meu să plece, am să trimet muşte cîneşti împotriva ta, împotriva slijitorilor tăi, împotriva poporului tău şi împotriva caselor tale; casele Egiptenilor vor fi pline de muşte, şi pămîntul va fi acoperit de ele.
Exod 8:22 — Dar, în ziua aceea voi deosebi ţinutul Gosen, unde locueşte poporul Meu, şi acolo nu vor fi muşte, pentruca să cunoşti că Eu, Domnul, sînt în mijlocul ţinutului acestuia.
Exod 8:23 — Voi face o deosebire între poporul Meu şi poporul tău. Semnul acesta va fi mîne.``
Exod 8:24 — Domnul a făcut aşa. A venit un roi de muşte cîneşti în casa lui Faraon şi a slujitorilor lui, şi toată ţara Egiptului a fost pustiită de muşte cîneşti.
Exod 8:25 — Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis: ,,Duceţi-vă de aduceţi jertfe Dumnezeului vostru aici în ţară.``
Exod 8:26 — Moise a răspuns: ,,Nu este deloc potrivit să facem aşa; căci am aduce Domnului, Dumnezeului nostru, jertfe, care sînt o urîciune pentru Egipteni. Şi dacă am aduce, subt ochii lor, jertfe cari sînt o urîciune pentru Egipteni, nu ne vor ucide ei oare cu pietre?
Exod 8:27 — Vom face mai bine un drum de trei zile în pustie, şi acolo vom aduce jertfe Domnului, Dumnezeului nostru, după cum ne va spune.``
Exod 8:28 — Faraon a zis: ,,Vă voi lăsa să plecaţi, ca să aduceţi jertfe Domnului, Dumnezeului vostru, în pustie; numai, să nu vă depărtaţi prea mult, dacă plecaţi. Rugaţi-vă pentru mine.``
Exod 8:29 — Moise a răspuns: ,,Am să ies dela tine, şi am să mă rog Domnului. Mîne, muştele se vor depărta dela Faraon, dela slujitorii lui, şi dela poporul lui. Dar, să nu ne mai înşele Faraon, ne vrînd să lase pe popor să plece, ca să aducă jertfe Domnului.``
Exod 8:30 — Moise a ieşit dela Faraon, şi s'a rugat Domnului.
Exod 8:31 — Domnul a făcut cum cerea Moise; şi muştele s'au depărtat dela Faraon, dela slujitorii lui, şi dela poporul lui. N'a mai rămas una.